Cercetarea științifică: domeniul care îți dă libertatea rară de a pune întrebările relevante cu privire la viitorul tehnologiilor IT&C
Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV*) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava aduce în atenția publicului larg un specialist în informatică economică și cercetare științifică, cu o carieră impresionantă în domeniul digitalizării și al orașelor inteligente.
Acest articol prezintă parcursul profesional al unui universitar pasionat de profesia sa, realizările notabile în cercetare și viziunea sa asupra viitorului tehnologiilor și educației digitale. Greavu-Șerban Valerică (foto) este conferențiar universitar în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC). A absolvit în 1998 studiile de licență, specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune, în cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor. Activitatea sa în mediul academic a început încă din perioada studiilor de Master, în 1998, când a fost angajat ca analist programator cu atribuții de administrare rețea.
În 2003, împreună cu colegi din cadrul Catedrei de Informatică Economică (UAIC), a scris una dintre primele cărți din România despre Rețelele locale de calculatoare: Proiectare și administrare, care a devenit un manual de referință pentru pregătirea specialiștilor din domeniul IT&C. În 2006, după ce a obținut locul al doilea la competiția internațională Imagine Cup, a participat la un concurs pentru postul de asistent universitar. După finalizarea studiilor de doctorat în 2009, a fost promovat la postul de lector, iar în 2016, după finalizarea studiilor post-doctorale, a susținut și promovat concursul pentru obținerea titlului de conferențiar universitar. În prezent, la vârsta de 49 de ani, Greavu-Șerban Valerică a reușit să îndeplinească criteriile de cercetare necesare pentru pregătirea dosarului de abilitare în vederea obținerii dreptului de a conduce teze de doctorat, precum și pentru promovarea la postul de profesor universitar.
Chiar dacă s-a născut și a copilărit într-un mediu rural, Greavu-Șerban Valerică a avut o pasiune pentru școală și cărți încă din copilărie, fiind încurajat de părinți să învețe și să își construiască un viitor mai bun decât ceea ce vedea în jur. Într-o perioadă în care toți copiii din jurul său visau să devină tractoriști, el își dorea să devină profesor. „Visul meu era să devin profesor,” spune el. În anii ’80, citea cu regularitate Revista Știință și Tehnică, iar domeniul calculatoarelor îi părea fascinant. În 1986, a avut primul contact cu un calculator la Laminorul din Brăila, acolo unde se mutase profesorul său de matematică din gimnaziu. În 1990, a susținut examenul de admitere la Liceul de Informatică din Iași, obținând locul 4 pe lista de așteptare, dar fiind direcționat către Liceul Economic nr. 1 din Iași, în urma mediei obținute. Chiar dacă perioada adolescenței și anii ’90 în Iași nu au fost cei mai prolifici din viața sa, a continuat să învețe și a reușit să fie admis la Institutul de Științe Economice în 1994, fiind unul dintre puținii absolvenți ai liceului care au reușit acest lucru. Prima oră din facultate a fost un laborator de Introducere în Informatică Economică, iar de acolo a știut că aceasta era direcția pe care dorea să o urmeze.
Chiar dacă întâmpina dificultăți, a investit mult timp și efort pentru a ajunge la un nivel înalt de performanță. „Am alocat un buget de timp suplimentar maxim pentru a putea să ajung la un nivel foarte bun,” spune acesta. La examenul de admitere la masterul de Informatică de Gestiune, s-a clasat pe primul loc, iar concursul pentru postul de analist programator a fost foarte greu, dar a reușit să obțină poziția, concurând cu alți colegi foarte buni.
Având o experiență vastă în diferite proiecte de cercetare, universitarul Greavu-Șerban Valerică a colaborat de-a lungul timpului cu echipa de cercetători de la Centrul de Studii Europene din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Seriozitatea și implicarea acestora l-au determinat să se implice ca cercetător în cadrul unui proiect PNRR, City-Focus – City: Future Organization of Changes in Urbanization and Sustainability, implementat de Facultatea de Drept și Centrul de Studii Europene din cadrul UAIC. Interviul pentru acest post a fost o provocare, echipa de conducere supunându-l unor situații complexe, menite să evalueze gândirea sa critică și capacitatea de a propune soluții la cerințele proiectului. Esența interviului și a întregului proiect a constat în „identificarea vulnerabilităților și amenințărilor pe care le putem întâlni în orașele moderne și transformarea lor în oportunități.” A obținut poziția de cercetător datorită competențelor sale în utilizarea instrumentelor de colectare și interpretare a datelor provenite din surse diverse, precum și a capacității de a le transpune în formate vizuale de tip dashboard, cu ajutorul tehnologiilor de tip business intelligence. Proiectul City: Future Organization of Changes in Urbanization and Sustainability (prescurtat CITY-FOCUS) este o inițiativă inovatoare și transformatoare, care își propune să răspundă provocărilor complexe ale orașelor contemporane prin abordări orientate spre reziliență urbană și prin soluții adaptate conceptului de oraș inteligent. Scopul principal al proiectului este de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a mediului urban, prin elaborarea unui cadru teoretic nou, reaplicabil, pentru evaluarea vulnerabilităților orașelor și a capacității acestora de a se transforma în mod adaptativ. Proiectul urmărește trei obiective majore: (1) Crearea unui cadru conceptual modern pentru evaluarea vulnerabilităților urbane și a potențialului de transformare; (2) Furnizarea de metode și instrumente bazate pe date și dovezi concrete, menite să sprijine planificarea urbană sustenabilă și eficientă, în special în contextul digitalizării și dezvoltării orașelor inteligente și (3) Consolidarea resurselor științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prin extinderea competențelor echipei de cercetare dincolo de limitele conceptuale, instituționale și metodologice actuale, contribuind astfel semnificativ la progresul cercetării în România. Deși proiectul CITY-FOCUS se află încă în desfășurare, echipa de cercetare a obținut deja rezultate notabile. Au fost realizate mai multe publicații științifice și prezentări în cadrul unor conferințe de profil, contribuind astfel la diseminarea cunoștințelor generate în cadrul proiectului. Unul dintre obiectivele aflate în curs de implementare este crearea unei baze comune de cunoștințe, fundamentată pe indicatori de dezvoltare urbană și guvernanță. Aceasta este realizată printr-o abordare mixtă, ce combină analiza cantitativă cu perspective calitative, și implică dezvoltarea unui Depozit digital de date bazat pe inteligență artificială. Acest instrument va sprijini procesul decizional prin oferirea de soluții bazate pe date concrete, orientate spre dezvoltarea unor orașe sustenabile și reziliente. După cum afirmă Greavu-Șerban Valerică, „scopul este de a construi un sistem inteligent care să transforme datele urbane într-un sprijin real pentru factorii de decizie, astfel încât orașele viitorului să fie mai bine pregătite pentru provocările economice, sociale și de mediu.” În prezent, cea mai importantă realizare științifică a lui Greavu-Șerban Valerică este publicarea articolului „A Multidimensional Perspective of Digitization in Romanian Public Institutions” în prestigioasa revistă World Development. Această lucrare reprezintă rezultatul unui efort colectiv susținut, desfășurat pe o perioadă de aproape nouă luni, care a inclus activități intense de cercetare, analiză de date și redactare științifică. Articolul aduce o contribuție semnificativă la înțelegerea procesului de digitalizare a administrației publice din România, printr-o abordare complexă și multidimensională, oferind o nouă perspectivă asupra acestui fenomen esențial pentru modernizarea instituțiilor statului. Așa cum afirmă chiar autorul, „a fost o muncă de echipă intensă, dar satisfacția vine din faptul că această cercetare reușește să schimbe modul în care privim digitalizarea în sectorul public – nu doar ca pe un proces tehnologic, ci ca pe un fenomen profund integrat în structura și cultura instituțională.”
Una dintre principalele provocări cu care se confruntă universitarul ieșean Greavu-Șerban Valerică în activitatea sa de cercetare este legată de accesul dificil la date relevante și actualizate. Deși în prezent există numeroase surse de date deschise, acestea sunt adesea învechite și, mai ales, nu sunt accesibile în formate care să permită interpretarea în timp real. În cele mai multe cazuri, cercetătorii sunt nevoiți să descarce manual seturile de date, ceea ce îngreunează semnificativ procesul de analiză. După cum subliniază cercetătorul, „atât timp cât datele sunt ‘noul petrol’, consider că primul obstacol care trebuie depășit este accesul cât mai automatizat la acestea.” În activitatea sa, a recurs frecvent la tehnici de web scraping pentru colectarea datelor în timp real, însă susține că soluția pe termen lung ar fi furnizarea unor API-uri standardizate de către sursele de date deschise și instituțiile publice. Unul dintre obiectivele ambițioase ale proiectului CITY-FOCUS vizează exact această problemă: formularea unei politici la nivelul Uniunii Europene prin care toate instituțiile publice să fie încurajate sau obligate să ofere acces la date prin API-uri dedicate, facilitând astfel integrarea, compararea și analiza în timp real a acestor date cu ajutorul instrumentelor de machine learning și inteligență artificială. O altă provocare majoră identificată de cercetător este legată de costurile ridicate ale publicării și diseminării rezultatelor științifice. În acest sens, proiectul CITY-FOCUS oferă un avantaj important, întrucât asigură finanțarea necesară pentru cercetare și publicare, sprijinind astfel diseminarea eficientă a rezultatelor obținute.
Conf. univ. dr. Greavu-Șerban Valerică consideră că succesul în cariera de cercetător se bazează pe un echilibru între rigoare intelectuală, curiozitate științifică și perseverență constantă. În opinia sa, un cercetător performant trebuie să dețină o gândire critică și analitică solidă, care să-i permită să distingă între ipoteze plauzibile și concluzii bine fundamentate, dar și să evalueze în mod obiectiv literatura de specialitate. Această capacitate este susținută de o curiozitate autentică față de fenomenele studiate, care stimulează deschiderea spre explorări interdisciplinare și inovație. De asemenea, rigoarea metodologică este esențială în toate etapele cercetării – de la proiectarea studiilor, la validarea ipotezelor și până la interpretarea imparțială a rezultatelor. Un alt element esențial este etica profesională, pe care o consideră „un pilon fundamental, ce asigură integritatea procesului de cercetare și credibilitatea rezultatelor obținute.” Pe lângă aceste calități de fond, cercetătorul modern trebuie să dispună de o serie de abilități transversale, precum competențele de comunicare academică, capacitatea de a lucra în echipă, adaptabilitatea și gândirea flexibilă. Totodată, este importantă gestionarea eficientă a proiectelor și resurselor, precum și utilizarea tehnologiilor digitale și a instrumentelor analitice avansate – de la prelucrarea datelor și programare, până la utilizarea platformelor colaborative dedicate cercetării.
Cercetătorul Greavu-Șerban Valerică le recomandă tinerilor interesați de o carieră în cercetare – în special în domeniul aflat la intersecția dintre științele sociale, tehnologie și inovația digitală – să își cultive în mod constant curiozitatea intelectuală și să adopte o atitudine deschisă față de învățarea continuă. El consideră că, deși cercetarea presupune o investiție considerabilă de timp, energie și răbdare, aceasta oferă în schimb o libertate intelectuală rar întâlnită. După cum afirmă: „Cercetarea îți oferă libertatea rară de a pune întrebări relevante, de a explora fenomene complexe și de a contribui activ la cunoașterea societății și la soluționarea unor probleme reale.” În viziunea sa, o formare solidă – atât teoretică, cât și metodologică – este esențială pentru a reuși în acest domeniu. El încurajează explorarea intersecțiilor dintre discipline, întrucât „inovația are cel mai mare potențial acolo unde disciplinele se întâlnesc.” În special în domenii precum analiza datelor, inteligența artificială sau guvernanța digitală, abordările interdisciplinare nu sunt doar utile, ci esențiale pentru progres. Printre avantajele unei cariere în cercetare, Greavu-Șerban Valerică menționează oportunitatea de a lucra într-un mediu intelectual stimulant, accesul la rețele internaționale de specialiști și satisfacția profundă de a vedea cum rezultatele cercetării contribuie la schimbări reale – de la influențarea politicilor publice, la susținerea inovației și facilitarea procesului educațional. Totuși, nu ignoră provocările: incertitudinea profesională, competiția intensă pentru finanțare, presiunile legate de publicare, nevoia constantă de actualizare a cunoștințelor și, în contextul românesc, limitările infrastructurii instituționale. În fața acestor obstacole, el consideră esențiale reziliența, autonomia și deschiderea către oportunități internaționale. În final, îi sfătuiește pe tinerii cercetători să caute mentori de calitate, să participe activ la rețele și conferințe academice și, mai ales, „să nu evite riscurile intelectuale – cercetarea de vârf se face tocmai acolo unde întrebările sunt dificile, iar răspunsurile nu sunt evidente.”
Conferențiarul universitar Greavu-Șerban Valerică își propune să finalizeze, pe termen scurt, Teza de abilitare cu titlul „Tehnologii și abordări inovative pentru gestionarea datelor și securitatea informațiilor în organizații.” Pe baza cercetărilor anterioare și a experienței sale practice, el intenționează să exploreze un domeniu relativ nou, cu aplicabilitate în Lingvistica computațională. În acest sens, se concentrează pe o provocare semnificativă adusă de inteligența artificială: „calitatea lucrărilor de cercetare și a studiilor studenților care folosesc excesiv și uneori incorect instrumentele de generare de text.” Unul dintre aspectele de interes în cercetările sale este identificarea unor modalități de a detecta textele generate de inteligența artificială. Prin studierea algoritmului de criptare Vigenère și a metodei de decriptare Kasiski, a observat că textele generate de inteligență artificială prezintă „o abatere minoră, dar sesizabilă de la indicele de coincidență al frecvenței literelor într-un text scris.” Această descoperire l-a condus la ideea de a utiliza tehnici de machine learning pentru a dezvolta un instrument capabil să „amprenteze” textele, oferind o precizie mai mare în identificarea celor generate artificial. (prof. univ. dr. Elena-Brânduşa Steiciuc, Director COACH-USV, lector dr. Sergiu Raiu, consilier sociolog și drd. Oana Grosu, consilier psiholog în cadrul Centrului COACH-USV)
* Acest material a fost realizat cu sprijinul Proiectului cu codul 9/31.01.2023 „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV).
Articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY SA 4.0 (