Cozma, Lucian Ștefan; Golea, Daniela Georgiana; Tănase, Tiberiu (2025), Studiu asupra capacităților de cercetare-dezvoltare pe Platforma Măgurele, IT & C, 4:2, DOI: 10.58679/IT93283, https://www.internetmobile.ro/studiu-asupra-capacitatilor-de-cercetare-dezvoltare-pe-platforma-magurele/

 

Study on R&D Capacities on Măgurele Platform Romania

Abstract

Following the initiative to establish a non-governmental organization („District 2”) with the proposed purpose, among others, of „developing and implementing activities and projects aimed at protecting the environment, reducing the negative effects of climate change and the impact of the energy sector on the environment”, „reducing the negative social and environmental impact regarding transport infrastructure projects” (Statute, Chapter II, Art. 5, Paragraph 2, Sections 26, 27), this study was initiated with the aim of identifying the development potential of research institutes in the field of physics, which also have (or may have) production capacities in special fields, most often in cutting-edge technology.

Keywords: research and development, Măgurele Platform, infrastructure, resources, institutes

Rezumat

Ca urmare a iniţiativei de înfiinţare a unei organizaţii non-guvernamentale („District 2”) având drept scop propus, printre altele- „dezvoltarea şi implementarea de activităţi şi proiecte ce au ca scop protecţia mediului înconjurător, reducerea efectelor negative produse de schimbările climatice şi a impactului sectorului energetic asupra mediului”, „reducerea impactului negativ social si de mediu in ceea ce priveste proiectele de infrastructura de transport”(Statut, capit.II, art.5, alin.2, pct. 26, 27), s-a iniţiat acest studiu urmărind identificarea potenţialului de dezvoltare al unor institute de cercetare din domeniul fizicii, care dispun (ori pot dispune) şi de capacităţi de producţie în domenii speciale, cel mai adesea ale tehnicii de vârf.

Cuvinte cheie: cercetare-dezvoltare, Platforma Măgurele, infrastructura, resurse, institute 

 

IT & C, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025, pp. xxx
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT93283
URL: https://www.internetmobile.ro/studiu-asupra-capacitatilor-de-cercetare-dezvoltare-pe-platforma-magurele/
© 2025 Lucian Ștefan COZMA, Daniela Georgiana GOLEA, Tiberiu TĂNASE. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Studiu asupra capacităților de cercetare-dezvoltare pe Platforma Măgurele

Lucian Ștefan COZMA[1], Daniela Georgiana GOLEA[2], Tiberiu TĂNASE[3]
lucian.stefan@yahoo.fr, kolerdaniela@gmail.com, tiberiu_tanase@yahoo.com

[1] Doctor în Științe Militare (Universitatea Națională de Apărare), Fizician (Universitatea București), Membru colaborator al CRIFST, Academia Română

[2] Doctorand în Securitate și Științe politice (Universitatea din Ruse „Angel Kanchev”, Bulgaria), economist (Universitatea din Oradea), Director de Relații Externe la CIARO –‚‚Center for Intelligence Analysis, Research & Operations’’ Washington, Membru colaborator al CRIFST, Academia Română

[3] Membru al Diviziei de Istoria Științei din cadrul Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii – CRIFST al Academiei Române, Lector Univ. Dr. Universitatea Româno-Americană, Membru al Societății de Științe Istorice din România

 

Declanşarea studiului

Ca urmare a iniţiativei de înfiinţare a unei organizaţii non-guvernamentale („District 2”) având drept scop propus, printre altele- „dezvoltarea şi implementarea de activităţi şi proiecte ce au ca scop protecţia mediului înconjurător, reducerea efectelor negative produse de schimbările climatice şi a impactului sectorului energetic asupra mediului”, „reducerea impactului negativ social si de mediu in ceea ce priveste proiectele de infrastructura de transport”(Statut, capit.II, art.5, alin.2, pct. 26, 27), s-a iniţiat acest studiu urmărind identificarea potenţialului de dezvoltare al unor institute de cercetare din domeniul fizicii, care dispun (ori pot dispune) şi de capacităţi de producţie în domenii speciale, cel mai adesea ale tehnicii de vârf.

Obiectivele urmărite

Sunt structurate în domenii principale de investigaţie:

1. Evaluarea infrastructurii şi resurselor (materiale, umane, financiare, etc) existente în momentul de faţă;
2. Identificarea capacităţilor de producţie latente, nedezvoltate încă, dar potenţiale;
3. Stabilirea şi evaluarea lipsurilor sau a factorilor care împiedică dezvoltarea unor activităţi productive;
4. Studierea legislaţiei specifice domeniului investigat;
5. Elaborarea unor CONCLUZII și PROPUNERI.

Introducere

Ca urmare a activităţilor noastre (proprii sau în cadrul unor programe) în domeniul fizicii aplicate, precum şi a observării şi analizării numeroaselor dificultăţi (cel mai adesea considerate oficial ca insurmontabile) din domeniile energetic şi transporturi, s-a considerat oportună investigarea pieţei interne şi internaţionale, raportată la potenţialul tehnologic propriu- în vederea identificării unor posibile idei de dezvoltare, care se pot concretiza în proiecte sau/şi programe şi în care ar putea fi atraşi diverşi investitori.

În urma investigaţiei noastre s-au constatat următoarele:

1- Infrastructura şi resursele

Investigaţia noastră nu s-a îndreptat decât asupra a două institute de cercetare-dezvoltare şi organizaţiile de învăţământ superior afiliate: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmă şi Radiaţii (INFLPR)- Măgurele (Bucureşti) şi Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INFM)- Măgurele (Bucureşti); Facultatea de Fizică– Măgurele şi Secţia Fizică a Facultăţii de Ştiinţe Exacte şi Inginereşti (Universitatea Hyperion-Bucureşti). S-a observat că o mare parte din cadrul personalului calificat tânăr, provine de la cele două organizaţii de învăţământ superior sus-menţionate, organizaţii dotate cu laboratoare de cercetare în general bine echipate.

• Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmă şi Radiaţii (INFLPR)- Măgurele (Bucureşti) deţine:
• laboratoare de sinterizare şi creştere a cristalelor utilizate la fabricarea laserilor;
• laboratoare de cercetare-dezvoltare în tehnica laserilor, cu aplicaţii în spectroscopie la nivel microscopic, defectoscopie de mare precizie, aplicaţii în sisteme de propulsie şi energetică, etc;
• infrastructură care oferă potenţialul dezvoltării (spaţiu şi dotări apte pentru realizarea unor ateliere de producţie în care activităţile de laborator sus-menţionate, să capete o componentă productivă, comercială);
• personal înalt calificat, cu o vastă experienţă în domeniu, deţinători de brevete, autori ale unor lucrări şi comunicări ştiinţifice de nivel internaţional; şi personal tânăr în general bine instruit;
• instalaţii de tip accelerator de particule, cu performanţe foarte bune (vezi anexa 2).
• Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INFM)- Bucureşti:
• laboratoare bine echipate;
• personal înalt calificat, cu acelaşi observaţii ca şi la punctul precedent;
• activităţi de cercetare şi potenţial de producţie în domeniul materialelor piezoelectrice (şi nu numai) şi aplicaţiilor corespunzătoare;
• infrastructură neutilizată încă la potenţialul maxim.
• Facultatea de Fizică (Măgurele) prezintă următoarele avantaje:
• proximitatea faţă de laboratoarele şi punctele de lucru ale INFLPR şi INFM;
• posibilitatea participării directe a studenţilor în activităţile de cercetare şi în fizica aplicată;
• identificarea (în mare măsură) a cercetătorilor din institutele sus-menţionate cu profesorii din cadrul corpului didactic al facultăţii;
• infrastructura şi dotările oferă un potenţial mult mai mare din perspectiva activităţilor de cercetare, inclusiv aplicată, acesta fiind încă incomplet utilizat în momentul de faţă.
• Secţia Fizică din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Exacte şi Inginereşti (Bucureşti):
• acces facil, fiind în interiorul Capitalei, într-o zonă foarte accesibilă;
• laboratoare de cercetare-experimentare în general bine utilate, cu posibilităţi de extindere;
• infrastructură corespunzătoare, de asemenea cu posibilitatea extinderii;
• cămin şi cantină pentru studenţii care nu au domiciliu/reşedinţă proprie în Bucureşti.

2- Capacităţile de producţie latente, nedezvoltate încă, dar potenţiale

Fiind institute de cercetare şi nu unităţi de producţie, aceste organizaţii sunt obişnuite să primească finanţare din partea Statului Român, mai ales în cazul în care desfăşoară activităţi considerate „de interes naţional”. În acest context, deşi legalmente au capacitatea dezvoltării unor afaceri, prin atragerea unor parteneri locali ori străini, astfel de iniţiative au întârziat să apară, în mare măsură şi datorită lipsei informaţiilor legate de activitatea şi potenţialul fizicienilor de la Măgurele, dar şi a faptului că există un regim legal special (vezi pct.4 din prezentul studiu).

Este evident că institutele de cercetare menţionate nu vor putea să amestece activitatea de afaceri cu acea de cercetare strategică, de interes naţional. Ceea ce însă nu s-a observat de către potenţialii investitori este faptul că nici nu este nevoie ca aceste două activităţi (şi regimuri juridice) să fie amestecate. Şi aceasta deoarece activitatea de producţie s-ar desfăşura în cadrul unor spaţii diferite faţă de laboratoarele de cercetare, iar aparatura din cadrul acestor laboratoare nu ar servi decât tangenţial activităţilor de producţie- acestea căpătând un regim juridic şi administrativ separat faţă de cadrul legal şi organizatoric al institutului de cercetare, acesta din urmă având totuşi capacitatea de a face prestări servicii pe bază de contract.

Altfel zis, o activitate de producţie se poate desfăşura la nivelul unei societăţi comerciale care este preferenţial găzduită în spaţiu aflat în incinta institutului şi care pe bază de contract (tot cu regim preferenţial) se bucură de o serie de prestări servicii realizate cu aparatura institutului de cercetare. Menţionez că astfel de soluţii juridice s-au aplicat deja, existând ca atare pe platforma Măgurele mai multe exemple de societăţi comerciale afiliate institutelor de cercetare.

Pe lângă Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmă şi Radiaţii (INFLPR) se pot desfăşura activităţi de producţie care să urmărească:

• producerea de cristale destinate tehnicii laser, la preţuri mai mici decât cele practicate la nivel internaţional;
• producerea altor componente din domeniul tehnicii laser, în aceleaşi condiţii generale ca acelea menţionate la punctul precedent, de pildă realizarea unor componente de tip Q-swith (dispozitive electronooptice destinate tehnicii laser în impulsuri ultrascurte) la preţuri relativ mici;
• lucrări de defectoscopie de mare precizie, realizată chiar şi asupra unor piese realizate din materiale sau în condiţii în care altfel de tehnici de defectoscopie nu ar putea da rezultate;
• lucrări de spectroscopie microscopică;
• aplicaţii în energetica „verde”.

            Pe lângă Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor se pot realiza elemente piezoelectrice/termoelemente, etc, senzori şi traductoare, care se pot  comercializa în aplicaţii precum:

• termostatări pentru incinte de dimensiuni diverse, pornind de la termostatarea dispozitivelor electronice de putere şi ajungând până la incinte relativ mari, cum ar fi incubatoarele;
• realizarea unor generatoare electrice bazate pe efectul piezoelectric;
• emiţătoare de ultrasunete utilizate pentru defectoscopie, cuptoare electrice de mare randament, perforatoare ultrasonice de mare precizie, etc;
• termoelemente pentru generatoare electrice neconvenţionale bazate pe transformarea directă a căldurii în energie electrică. Şi multe altele.

Toate elementele necesare acestor tehnologii, se obţin în general la preţuri mai mici decât cele practicate la nivel internaţional în momentul de faţă.

            La Facultatea de Fizică (Măgurele) se pot amenaja secţii de producţie, în situaţia în care o parte din spaţiu este neutilizat; proximitatea sediului facultăţii faţă de institutul de cercetare face ca găzduirea activităţilor de producţie în spaţiul facultăţii să fie o soluţie oportună, mai ales că în cea mai mare parte personalul calificat se va recruta din rândul studenţilor de fizică. La Secţia Fizică din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Exacte şi Inginereşti (Bucureşti), în cadrul laboratoarelor utilate, se pot desfăşura activităţile independente (faţă de cele ale Institutului) de cercetare-dezvoltare, cu scop pur aplicativ în activitatea de producţie (comercializare). Tot aici este oportun să se desfăşoare activităţile de pregătire (formare/specializare) a personalului tânăr ce urmează a fi încadrat în muncă. Este de fapt, „pepiniera” în care sunt fomaţi lucrătorii şi specialiştii ce urmează a fi utilizaţi direct în cadrul activităţilor de producţie despre care se face vorbire. Acestea sunt capacităţi latente, încă neutilizate în momentul de faţă.

Ca observaţie- personalul din cadrul institutelor de cercetare menţionate, coincide în mare măsură cu personalul didactic din cadrul celor două facultăţi de fizică.

3- Stabilirea şi evaluarea lipsurilor sau a factorilor care împiedică dezvoltarea unor activităţi productive

În urma investigaţiei făcute s-au desprins următoarele aspecte:

• nu a existat un cadru unificator (prin intermediul unei organizaţii guvernamentale sau non-guvernamentale) prin care toate organizaţiile menţionate (eventual şi altele neluate în calcul în cadrul acestui studiu) să fie strânse în cadrul unui consorţiu pentru ca astfel să fie stabilit un program comun de activitate cu anumite scopuri şi obiective bine determinate şi având totodată componente de natură socială, ecologică, educaţională, comercială, de dezvoltare, etc;
• faptul că instalaţiile şi activităţile desfăşurate la nivelul institutelor de cercetare de la Măgurele, sunt din punct de vedere juridic încadrate ca fiind „de interes naţional” a condus la apariţia şi menţinerea unei stări de inhibare a interesului agenţilor comerciali de a colabora cu aceste institute în cadrul unor acţiuni de natură productivă, deşi nu există ca atare impedimente legale pentru ca institutele de cercetare-dezvoltare să presteze servicii pe bază de contract; desigur activitatea de producţie trebuie să fie independentă din punct de vedere juridic şi administrativ-organizatoric, dar aceasta nu este finalmente decât o problemă de formă, nu una de fond. Să nu uităm că scopul primar al înfiinţării unui institut de cercetare-dezvoltare este acela de a oferi agenţilor comerciali care realizează producţia de bunuri şi servicii, noi soluţii tehnologice din ce în ce mai eficace/eficiente;
• banii sunt cel mai adesea administraţi doar pentru menţinerea în stare de folosinţă a echipamentului existent şi conservarea personalului calificat existent;
• publicitatea lipseşte aproape cu desăvârşire, nicio activitate de promovare publică nefiind realizată;
• interesul tineretului pentru acest domeniu este foarte scăzut, deoarece se consideră că absolvenţii de fizică nu ar avea practic nicio ofertă importantă pe piaţa de muncă românească- concluzie falsă în situaţia în care în teritoriul României urmează să fie realizate unele dintre cele mai mai mari instalaţii laser din Europa, iar acesta nu va fi practic decât începutul dezvoltării unor programe de aplicaţii laser în domenii precum- energetica neconvenţională, apărare naţională, etc;
• la sediile tuturor organizaţiilor menţionate, există multe înzestrări care de obicei sunt neutilizate, precum şi activităţi (teoretic obligatorii) la care în fapt s-a renunţat;
• laboratoarele de cercetare din cadrul celor două facultăţi de fizică necesită recondiţionarea anumitor piese de laborator dar şi achiziţionarea unor instalaţii noi;
• este nevoie de personal tânăr, care să fie atras în centrele de pregătire în fizica teoretică şi aplicată, pentru a fi astfel format şi încadrat direct în muncă, nu în şomaj cu diplomă de licenţă.

Evaluarea cheltuielilor necesare acoperirii nevoilor sus-menţionate, se poate face relativ facil, în unele cazuri putând exista şi soluţii care să conducă la evitarea cheltuielilor prea mari.

Factorii care conduc la apariţia şi menţinerea unei astfel de situaţii sunt:

• inexistenţa unei politici de profil care să aibă drept scop punerea în mişcare a activităţii de cercetare-dezvoltare sau neaplicarea unor astfel de politici, dacă ele există;
• inexistenţa sau nefuncţionarea (corespunzătoare) unor organizaţii care să aibă rol de liant între componentele unor astfel de consorţii (formate în principal din societăţi comerciale, organizaţii de învăţământ superior, institute de cercetare);
• mentalitatea ‚‚păguboasă’’ căpătată de populaţie în ultimii ani şi dezinteresul nejustificat faţă de anumite domenii de pregătire şcolară şi de muncă;
• lipsa unor activităţi de publicitate şi de informare corectă a publicului cu privire la potenţialul existent şi oportunităţile viitorului apropiat, fapt care conduce la o generală lipsă de viziune a oamenilor cu privire la oportunităţile de dezvoltare generală şi de afaceri.

4- Studierea legislaţiei specifice domeniului investigat

În cadrul acestei analize de ordin juridic, atenţia este atrasă în special de caracterul/regimul  juridic special al echipamentelor şi activităţilor desfăşurate de către institutele de cercetare-dezvoltare la care se referă prezentul raport. Prin HG nr.1428/2004, s-a considerat că instalaţiile şi echipamentele respective ar fi „de interes naţional”, situaţie în care  cheltuielile pentru întreţinere, exploatare, funcţionare şi pază sunt finanţate din fondurile alocate Ministerului Educaţiei şi Cercetării, de la bugetul de stat pentru activitatea de cercetare.

Acest regim juridic nu încurajează activităţile de producţie, care în mod evident au caracter  comercial. Cu toate acestea, prin aplicarea unor artificii juridice şi administrative, institutele de cercetare pot face parte din cadrul unor consorţii în care există societăţi comerciale, acestea din urmă fiind de fapt beneficiarii produselor activităţii de cercetare-dezvoltare.

Organizaţiile de învăţământ superior au dreptul legal de a realiza activitate de cercetare ştiinţifică şi de formare/specializare a tineretului în vederea încadrării în activităţi de producţie.

Institutele de cercetare au dreptul legal de a desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare cu caracter aplicativ şi dreptul de a colabora direct cu organizaţiile de învăţământ superior, pentru a asigura formarea corespunzătoare a tinerilor lucrători sau/şi specialişti, în scopul integrării lor în producţie. De asemenea, au dreptul de a presta activităţi specifice de cercetare-dezvoltare aplicată, pentru agenţi comerciali, pe bază de contract.

Societăţile comerciale, realizează în condiţiile legii activitatea de producţie şi servicii, pentru piaţa liberă. Aceşti „actori” ai „scenei comerciale” reprezintă beneficiarul propriu-zis al produselor activităţii de cercetare-dezvoltare şi destinaţia finală a tineretului pregătit, format şi specializat în cadrul organizaţiilor de învăţământ superior.

Se poate vedea faptul că, deşi au regim juridic şi administrativ-organizatoric foarte diferit, toate aceste organizaţii fac parte, sau ar trebui să facă parte dintr-un întreg, acţionând în cadrul unui circuit închis, autoreglabil.

Legalmente, se poate determina agentul cu rolul de liant- care să aibă iniţiativa constituirii unor astfel de consorţii şi de asemenea, să participe activ în procesul de formare şi consolidare a lor, dar nu şi în activitatea comercială propriu-zisă.

CONCLUZII şi PROPUNERI

Considerând toate aspectele arătate la punctele precedente, autorii au concluzionat următoarele:

• INFLPR şi INFM sunt institute de cercetare care deţin un mare potenţial neutilizat, ce în anumite condiţii ar putea fi valorificat (indirect) sub forma activităţilor de producţie/comercializare;
• cele două facultăţi de fizică ale României contemporane, deţin potenţialul necesar (infrastructură, poziţionare geografică, personal, echipamente şi instalaţii de laborator, etc) pentru a deveni centre ce cercetare teoretică şi aplicată în fizică (independente de institutele sus-menţionate) în care să fie format şi specializat personalul ce va lucra mai departe în cercetarea aplicativă şi producţie.

Având în vedere cele menţionate mai sus dar şi interesul deosebit manifestat la nivel european pentru Institutul de la Măgurele şi dezvoltarea aici a unui program privind laserii de mare putere, propunem:

• luarea la nivel de ONG a iniţiativei creării unui consorţiu în care să fie aduse împreună,- cel puţin un institut de cercetare din cele menţionate, cel puţin o societate comercială, facultatea de fizică de pe platformă şi cea din Bucureşti;
• facultatea de fizică din Bucureşti să acţioneze pentru formarea primară a personalului ce urmează să lucreze în fizica aplicată (cercetare aplicativă şi producţie); prestări servicii de domeniul defectoscopiei, dozimetriei de radiaţii (din alimente, etc) sau microproducţie;
• facultatea de fizică (Măgurele), să găzduiască punctul de lucru al societăţii(lor) comerciale ce fac producţia de bunuri şi servicii, dar şi să asigure formarea la locul de muncă a specialiştilor fizicieni;
• institutul/institutele de cercetare să asigure prestări servicii prin contract, asigurând totodată şi rezultatele muncii de cercetare-dezvoltare pentru beneficiarul/beneficiarii din producţie.

ANEXA 1 HOTĂRÂRE Nr. 1428 din 2 septembrie 2004

privind aprobarea Listei instalațiilor și obiectivelor speciale de interes instalațiilor, finanțate din fondurile Ministerului Educației și Cercetarii

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 854 din 17 septembrie 2004

 

În temeiul art. 108 din Constituție, republicată, și al art. 49 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1

(1) Se aprobă Lista instalațiilor și obiectivelor speciale de interes national, ale caror cheltuieli pentru intretinere, exploatare, functionare și paza sunt finanțate din fondurile alocate Ministerului Educatiei și Cercetarii, de la bugetul de stat pentru activitatea de cercetare.

(2) Lista instalațiilor și obiectivelor speciale de interes national, finanțate din fondurile Ministerului Educatiei și Cercetarii, aprobată potrivit alin. (1), este prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2

Categoriile de cheltuieli pentru întreținerea, exploatarea, funcționarea și paza instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național, finanțate din fondurile alocate Ministerului Educației și Cercetării, de la bugetul de stat pentru activitatea de cercetare, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3

Decontarea lunară a cheltuielilor se efectueaza pe baza devizului de cheltuieli post-calcul, aferent lunii expirate.

Art. 4

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 5

Pe data intrarii în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

1. a) Hotărârea Guvernului nr. 400/1997 privind aprobarea listei instalațiilor speciale de interes național finanțate de Ministerul Cercetării și Tehnologiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 6 august 1997, cu completările ulterioare;
2. b) art. 7^1 din Hotărârea Guvernului nr. 81/1999 privind înființarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare și Încercari pentru Electrotehnica – ICMET Craiova, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 18 februarie 1999, cu completările ulterioare;
3. c) orice alte dispoziții contrare.

LISTA

instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național, finanțate din fondurile Ministerului Educației și Cercetării

Nr. Crt.	Denumirea instalației de interes național	Denumirea unității de cercetare-dezvoltare care administrează instalația
1	Reactorul nuclear de cercetare și productie de radioizotopi tip VVR-S	Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” – I.F.I.N. – HH București
2	Stație de tratare și depozitare a deșeurilor radioactive – STDR
3	Depozit național de deșeuri radioactive – DNDR
4	Sistem liniar de accelerare TANDEM – Postaccelerare – TPA
5	Accelerator Ciclotron
6	Instalație de iradiere cu scopuri multiple
7	Rețea seismică națională (stații seismografice cu înregistrare locală, stații telemetrate prin radio, rețea de accelerografe analogice – SMA 11 și digitale – K2)	Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului – I.N.C.D.F.P. București
8	Laborator – Centrul Național de Date (CTBT – Tratatul de interzicere totală a experiențelor nucleare)
9	Instalație-pilot experimentală pentru separarea tritiului și deuteriului	Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – I.C.S.I. Râmnicu Vâlcea
10	Accelerator cu electroni (betatron, accelerator liniar, microtron)	Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației – I.N.F.L.P.R. București
11	Instalație de plasme dense magnetice
12	Sistem de producere, măsurare și înregistrare a curenților de scurtcircuit	Institutul de Cercetare și Proiectare pentru Mașini Electrice, Transformatoare,  Echipamente Electrice și  Tracțiune – ICMET Craiova
13	Nava de cercetari marine multidisciplinare „Mare Nigrum”	Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – „GEOECOMAR” București
14	Observatorul geomagnetic național Surlari	Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției București – IGR
15	Muzeul Geologic Național
16	Spectroscop de fotoemisie (XPS) – VG – ESCA	Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor București
17	Crescatoria de animale de laborator – „Animaleria” – SPF	Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino”
18	Laborator de experimentari aerodinamice la viteze mari – Sufleria trisonica și tubul Ludwig	Institutul Național de Cercetări Aerospațiale „Elie Carafoli” – INCAS
19	Laborator de experimentari aerodinamice la viteze mici – Sufleria subsonică

ANEXA 2 CATEGORIILE DE CHELTUIELI

pentru întreținerea, exploatarea, funcționarea și paza instalațiilor și obiectivelor speciale de interes national, finanțate din fondurile alocate Ministerului Educației și Cercetării, de la bugetul de stat pentru activitatea de cercetare

1. Cheltuieli pentru întreținere:

1.1. cheltuieli pentru verificări periodice;

1.2. cheltuieli pentru manoperă;

1.3. cheltuieli pentru materiale și piese de schimb.

2. Cheltuieli pentru exploatare:

2.1. cheltuieli pentru crearea condițiilor optime de funcționare a instalațiilor și obiectivelor:

1. a) cheltuieli pentru întreținerea spațiului aferent instalațiilor și obiectivelor specifice;
2. b) cheltuieli pentru calibrări;
3. c) cheltuieli pentru activitatea de dozimetrie la instalații, obiective și pentru protecția radiologică a personalului.
4. Cheltuieli pentru funcționare:

3.1. cheltuieli pentru consumuri specifice instalațiilor și obiectivelor, precum energia electrică, termică, motorină, ulei hidraulic, ulei de vid, lichid, apă tehnologică, aer comprimat, apă tratată, abur tehnologic, gaze de lucru și altele asemenea;

3.2. cheltuieli pentru protecția incintelor tehnologice;

3.3. cheltuieli pentru închiderea spațiilor și folosirea antenelor de transmisie ale Societății Naționale de Radio și Televiziune;

3.4. cheltuieli pentru experimentări, testări și expertizări în vederea autorizării;

3.5. cheltuieli pentru telecomunicații.

4. Cheltuieli pentru pază, conform contractului și tarifelor negociate.