Sfetcu, Nicolae (2025), Starea actuală a resurselor tehnologice în România, IT & C, 4:2, 3-10, DOI: 10.58679/IT99972, https://www.internetmobile.ro/starea-actuala-a-resurselor-tehnologice-in-romania/

Current State of Technological Resources in Romania

Abstract

In 2025, Romania is at a crucial stage of digital transformation, characterized by significant progress in technological infrastructure, but also by persistent challenges in the field of digital education and the integration of emerging technologies.

Keywords: technological resources, Romania, European Union, infrastructure, broadband coverage, 5G, internet accessibility, ICT, digital literacy

Rezumat

În anul 2025, România se află într-o etapă crucială a transformării digitale, caracterizată de progrese semnificative în infrastructura tehnologică, dar și de provocări persistente în domeniul educației digitale și al integrării tehnologiilor emergente.

Cuvinte cheie: resurse tehnologice, România, Uniunea Europeană, infrastructura, acoperirea în bandă largă, 5G, accesibilitatea la internet, TIC, alfabetizarea digitală

IT & C, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025, pp. 3-10
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT99972
URL: https://www.internetmobile.ro/starea-actuala-a-resurselor-tehnologice-in-romania/
© 2025 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

Starea actuală a resurselor tehnologice în România

Nicolae SFETCU[1]
nicolae@sfetcu.com

[1] Cercetător – Academia Română – Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST), Divizia de Istoria Științei (DIS), ORCID: 0000-0002-0162-9973

Introducere

Sectorul TIC din România este format din producători de componente electronice, calculatoare și echipamente periferice, echipamente de comunicații, electronice de larg consum și medii de înregistrare magnetice și optice; publicare de software; telecomunicații; servicii de tehnologie a informației; portaluri web, prelucrare de date, administrare pagini web și activități conexe; reparații calculatoare si echipamente de comunicații. (ITA 2024)

România a făcut progrese considerabile în stabilirea unei infrastructuri tehnologice moderne. Țara se mândrește cu una dintre cele mai rapide viteze de internet la nivel global, plasându-se adesea printre primele din Europa în ceea ce privește calitatea în bandă largă. Potrivit datelor recente, viteza medie de internet a României este de aproximativ 200 Mbps, ceea ce o plasează printre liderii din Europa pentru accesibilitate (European Commission 2023).

Sectorul TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor) este un motor proeminent al creșterii economice, contribuind cu aproximativ 7% din PIB-ul României (Goschin and Constantin 2007). Orașe mari precum București, Cluj-Napoca și Iași s-au dezvoltat în centre tehnologice vibrante, care găzduiesc atât corporații multinaționale, cât și un număr tot mai mare de startup-uri de succes. În plus, sectorul dezvoltării software din România este recunoscut pentru capacitățile sale de codare de înaltă calitate, în mare parte datorită accentului puternic pus pe educația STEM (știință, inginerie, tehnologie și matematică).

Conform lui (European Commission 2024b), România a înregistrat o creștere a calității sistemului său de cercetare cu 33,8% puncte, deși atractivitatea sistemelor de cercetare din România se menține la 37,7% din media UE în 2024. În digitalizare, România a crescut cu 36,9% din 2017, cu o performanță de 144,4% din media UE în 2024 în ceea ce privește penetrarea în bandă largă (pe primul loc în UE). Competențele digitale rămân modeste, cu o performanță de 21,3% din media UE în 2024.

Figura 1. Evoluția în România comparativ cu celelalte țări UE

În anul 2025, România se află într-o etapă crucială a transformării digitale, caracterizată de progrese semnificative în infrastructura tehnologică, dar și de provocări persistente în domeniul educației digitale și al integrării tehnologiilor emergente. (EY România 2025)

Poziția României în UE

România deține o poziție unică în Uniunea Europeană în ceea ce privește resursele tehnologice. Deși a făcut progrese considerabile în domenii precum viteza de bandă largă, clasându-se printre primele în Europa în ceea ce privește disponibilitatea internetului de mare viteză, alți indicatori, cum ar fi alfabetizarea digitală și dezvoltarea infrastructurii tehnologice, sunt în urma multor țări din Europa de Vest. România beneficiază de un cost relativ scăzut al accesului la internet de mare viteză, care a încurajat adoptarea acestuia, dar se confruntă cu provocări în ceea ce privește dezvoltarea inegală între zonele urbane și rurale, regiunile rurale fiind adesea sub-servite în investiții tehnologice.

Potrivit Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) al Comisiei Europene pentru 2023 (Comisia Europeană 2022), România ocupă locul 26 din 27 de țări UE, indicând o marjă semnificativă de îmbunătățire a integrării digitale și a utilizării tehnologiei. (European Commission 2024c) România are scoruri mult peste media UE în ceea ce privește viteza internetului, în mare parte datorită investițiilor în infrastructura de fibră optică. Cu toate acestea, continuă să se lupte cu probleme precum competențele digitale scăzute în rândul populației sale și serviciile insuficiente de guvernare electronică, care împiedică beneficiile potențiale mai largi ale acestor resurse tehnologice.

Figura 2. Abilități digitale, Romania vs. Uniunea Europeană (Comisia Europeană 2023)

Clasamentul Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) al Uniunii Europene evidențiază întârzieri în integrarea tehnologiilor digitale în economie și societate. Acest clasament reflectă nevoia de investiții suplimentare în infrastructura digitală și în dezvoltarea competențelor digitale ale populației.

Analiza infrastructurii: acoperire în bandă largă, lansare 5G și accesibilitate la internet

Infrastructura de bandă largă a României este una dintre cele mai bune din Europa, în primul rând în zonele urbane. Acoperirea fixă în bandă largă este disponibilă pentru mai mult de 87% din gospodării, cu conexiuni de mare viteză furnizate de rețele extinse de fibră optică. Această prezență puternică se datorează parțial liberalizării timpurii a sectorului telecomunicațiilor și investițiilor mari din partea părților interesate atât publice, cât și private. România se mândrește cu unele dintre cele mai mari viteze medii de internet din UE, în special în orașe mai mari precum București, Cluj-Napoca și Timișoara. (European Commission 2024a)

Figura 3. Infrastructura digitală, România vs. UE (Comisia Europeană 2023)

În 2021, România s-a clasat pe locul 5 în lume în ceea ce privește conexiunea la Internet prin bandă largă fixă, având viteze medii de descărcare de 214 Mbit/s (Speedtest 2024). În România, internetul în bandă largă este disponibil din anul 2000, prin cablu coaxial, mai întâi de la Kappa (acum deținut de UPC) și în prezent de la DIGI și UPC. Vitezele recente variază între 10 Mbit/s și 1000 Mbit/s pentru planurile de uz casnic, iar traficul de date este necontorizat.

Cu toate acestea, lansarea 5G în România s-a confruntat cu întârzieri în comparație cu alte țări din UE. În timp ce rețelele pilot 5G au fost lansate în mai multe orașe, acoperirea la nivel național rămâne limitată. Implementarea a fost încetinită de obstacolele de reglementare, întârzierile în licitarea licențelor de spectru și preocupările geopolitice cu privire la furnizorii de echipamente. Guvernul României și-a propus să accelereze lansarea 5G, în special în centrele urbane cheie, ca parte a agendei sale mai ample de transformare digitală pentru a se alinia mai strâns la standardele UE. (Media Galaxy 2024)

Accesibilitatea la internet este, de asemenea, o imagine mixtă în România. Locuitorii din mediul urban se bucură în general de acces la internet rapid și accesibil, în timp ce zonele rurale se confruntă cu dificultăți de conectivitate. Aproximativ 40% din populația rurală a României nu are o acoperire suficientă în bandă largă, iar decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale rămâne o provocare majoră. Au fost lansate inițiative precum Planul național de bandă largă pentru a aborda această disparitate, dar progresul a fost mai lent decât se anticipase. (European Commission 2024a)

Conform unui studiu realizat de EY România, peste două treimi dintre organizațiile românești consideră investițiile în tehnologiile emergente o prioritate strategică. Tehnologii precum cloud computing-ul, inteligența artificială (IA), securitatea cibernetică și Internet of Things (IoT) sunt recunoscute pentru potențialul lor de a crește productivitatea, de a îmbunătăți serviciile și de a reduce costurile operaționale. În prezent, 41,6% dintre companii au integrat complet soluții cloud în procesele lor operaționale, iar un număr tot mai mare testează activ soluții bazate pe IA. (EY România 2025)

Indicatori cheie: creșterea sectorului TIC, ratele de alfabetizare digitală și disponibilitatea resurselor tehnologice

Sectorul TIC din România a înregistrat o creștere consistentă, contribuind semnificativ la PIB-ul țării. În 2022, sectorul TIC a reprezentat aproximativ 6% din PIB-ul României, iar tendința este de așteptat să continue pe măsură ce sectorul beneficiază de o forță de muncă calificată, specializată în dezvoltare de software și servicii IT. România găzduiește mai multe hub-uri tehnologice cheie, Cluj-Napoca dezvoltându-se ca un centru în creștere pentru startup-uri și inovare în tehnologie. Țara este cunoscută și pentru externalizarea și exporturile de servicii IT, care s-au extins rapid în ultimii ani. (Goschin and Constantin 2007)

În ciuda creșterii sectorului TIC, ratele de alfabetizare digitală ale României rămân printre cele mai scăzute din UE. Raportul DESI pentru 2023 (Comisia Europeană 2023) arată că doar aproximativ 31% din populația României deține competențe digitale de bază, față de o medie a UE de aproximativ 54%. Această diferență reflectă un blocaj critic în valorificarea resurselor tehnologice la întregul lor potențial. Au fost inițiate reforme educaționale și programe de formare care vizează creșterea competențelor digitale, dar provocările sistemice, cum ar fi accesul limitat la tehnologie în școlile din mediul rural și lipsa de accent pe competențele TIC în programa educațională, au împiedicat progresul.

Figura 4 Digitalizarea afacerilor, România vs. UE (Comisia Europeană 2023)

În ceea ce privește disponibilitatea resurselor tehnologice, România are un număr relativ mare de absolvenți de informatică, ceea ce susține industria TIC în plină dezvoltare. Țara investește și în servicii publice digitale, dar aceste eforturi sunt încă în stadii incipiente, multe instituții publice încă nu adoptă soluții de e-guvernare în mod eficient. Programele guvernamentale, precum Planul Național de Recuperare și Reziliență al României, urmăresc îmbunătățirea infrastructurii digitale și a serviciilor digitale publice, reprezentând un pas important către reducerea decalajului cu restul UE.

Între 2014 și 2023, numărul angajaților din sectorul tehnologic din România a crescut cu 188%, evidențiind un interes crescut pentru domeniul IT. Cu toate acestea, 61% dintre organizații indică lipsa profesioniștilor calificați ca fiind o barieră majoră în adoptarea tehnologiilor emergente. De asemenea, 76% dintre respondenți consideră că sistemul educațional nu pregătește adecvat forța de muncă pentru cerințele actuale ale pieței tehnologice. (EY România 2025)

Concluzie

Pentru a accelera transformarea digitală, România a implementat Strategia Națională privind Digitalizarea Competitivă și Inovarea Digitală a României (SNDCIDR). Aceasta promovează colaborarea între sectorul public și privat, sprijinind dezvoltarea Centrelor de Inovare Digitală (CID-uri) care oferă expertiză și infrastructură pentru testarea și adoptarea tehnologiilor emergente. De asemenea, strategia vizează creșterea competențelor digitale ale angajaților din instituții publice și IMM-uri, precum și dezvoltarea unui cadru normativ favorabil inovației. (Guvernul României 2024)

România dispune de o infrastructură digitală în dezvoltare și de un sector IT în creștere, însă pentru a valorifica pe deplin aceste resurse, este esențială o abordare integrată care să includă investiții în educație digitală, dezvoltarea competențelor forței de muncă și stimularea inovației prin colaborări între sectorul public și privat. Prin aceste măsuri, România poate avansa semnificativ în transformarea digitală și în consolidarea poziției sale în economia digitală europeană.

Bibliografie

• Comisia Europeană. 2022. “Indicele Economiei Și Societății Digitale (DESI) 2022 – România.” https://ec.europa.eu/newsroom/dae/redirection/document/88758.
• ———. 2023. “Digital Decade Country Report 2023 – Romania.” https://ec.europa.eu/newsroom/dae/redirection/document/98631.
• European Commission. 2023. “Broadband Coverage in Europe 2022 | Shaping Europe’s Digital Future.” September 27, 2023. https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/library/broadband-coverage-europe-2022.
• ———. 2024a. “Broadband in Romania | Shaping Europe’s Digital Future.” October 30, 2024. https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/broadband-romania.
• ———. 2024b. “European Innovation Scoreboard 2024 – Country Profile Romania.” https://ec.europa.eu/assets/rtd/eis/2024/ec_rtd_eis-country-profile-ro.pdf.
• ———. 2024c. “The Digital Economy and Society Index (DESI) | Shaping Europe’s Digital Future.” 2024. https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi.
• EY România. 2025. “Studiu EY România: Impactul tehnologiilor emergente asupra transformării economice.” 2025. https://www.ey.com/ro_ro/newsroom/2025/04/impactul-tehnologiilor-emergente-asupra-transformarii-economice.
• Goschin, Zizi, and Daniela Constantin. 2007. “Romania’s Development towards the Knowledge Economy: The ICT Dimension.” Informatica Economica Journal, January.
• Guvernul României. 2024. “STRATEGIA NAȚIONALĂ Din 18 Septembrie 2024 Pentru Dezvoltarea Și Susținerea Digitalizării Prin Intermediul Centrelor de Inovare Digitală Din România 2024-2027.” 2024. https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/288984?utm_source=chatgpt.com.
• ITA. 2024. “Romania – Information & Communications Technology (ICT).” January 12, 2024. https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-information-communications-technology-ict.
• Media Galaxy. 2024. “Cand va Aparea Tehnologia 5G in Romania?” 2024. https://mediagalaxy.ro/tehnologie-5g-romania/pag/.
• Speedtest. 2024. “Speedtest Global Index – Internet Speed around the World.” Speedtest Global Index. 2024. https://www.speedtest.net/global-index.

Articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY SA 4.0 (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/).