În anul 2025, România se află într-o etapă crucială a transformării digitale, caracterizată de progrese semnificative în infrastructura tehnologică, dar și de provocări persistente în domeniul educației digitale și al integrării tehnologiilor emergente.
Ca urmare a iniţiativei de înfiinţare a unei organizaţii non-guvernamentale („District 2”) având drept scop propus, printre altele- „dezvoltarea şi implementarea de activităţi şi proiecte ce au ca scop protecţia mediului înconjurător, reducerea efectelor negative produse de schimbările climatice şi a impactului sectorului energetic asupra mediului”, „reducerea impactului negativ social si de mediu in ceea ce priveste proiectele de infrastructura de transport”(Statut, capit.II, art.5, alin.2, pct. 26, 27), s-a iniţiat acest studiu urmărind identificarea potenţialului de dezvoltare al unor institute de cercetare din domeniul fizicii, care dispun (ori pot dispune) şi de capacităţi de producţie în domenii speciale, cel mai adesea ale tehnicii de vârf.
În contextul actual al multiplelor crize care afectează lumea, problema energetică este în prim plan, precum și un factor de conflicte militare. S-ar părea că până și actualul conflict din Ucraina are un subtext important legat de energie și privește accesul marilor puteri economice la resursele de energie fosilă din regiunea bazinului Mării Negre. Dintre toate componentele securității economice, securitatea energetică este poate cea mai importantă și tinde în timp să preia aproape poziția dominantă. După cum vedem, astăzi aproape toate zonele de conflict sunt strâns legate de problema accesului la resursele energetice. Din păcate, este în toate cazurile o chestiune de acces la exploatarea intensivă a resurselor neregenerabile, așa-zișii combustibili fosili.
The European Union (EU) increasingly views technological capability as a cornerstone of its strategic autonomy amid global power shifts. Major technology domains – from artificial intelligence and semiconductors to green tech, digital infrastructure, cybersecurity, and space – have become arenas for geopolitical competition and cooperation. In response, the EU has launched comprehensive policies and investments to manage and advance its technological resources. These efforts are driven by a recognition that leadership in technology underpins economic strength, security, and resilience in the face of challenges such as the U.S.–China tech rivalry, supply chain disruptions, the war in Ukraine, and the need for transatlantic coordination. This article provides an analysis of the EU’s strategies across key tech domains and examines how policy initiatives align with current geopolitical challenges.
Inteligența artificială (IA) a evoluat de la un domeniu de nișă al informaticii la o forță transformatoare care modelează industriile, economiile și societățile din întreaga lume. Pe măsură ce sistemele IA sunt din ce în ce mai integrate în viața de zi cu zi – de la diagnosticarea asistenței medicale la vehicule autonome și luarea deciziilor algoritmice – au crescut îngrijorările cu privire la implicațiile lor etice. Acest articol oferă o privire de ansamblu asupra principiilor etice care ghidează IA, examinează diferite riscuri și provocări și discută direcțiile pentru dezvoltarea responsabilă și guvernarea tehnologiilor IA.
Sfetcu, Nicolae (2025), Declarația if în limbajul de programare Python, IT & C, 4:2, DOI: 10.58679/IT79564, https://www.internetmobile.ro/declaratia-if-in-limbajul-de-programare-python/ The if Statement in the Python Programming Language Abstract In Python, the if statement is the most basic way to control the … Citeşte mai mult
Sfetcu, Nicolae (2025), O analiză a resurselor tehnologice la nivel global, IT & C, 4:2, DOI: 10.58679/IT95488, https://www.internetmobile.ro/segmentarea-retelelor-de-telecomunicatii-5g/ 5G Telecommunication Network Slicing Abstract 5G network slicing is a revolutionary architecture that enables the creation of multiple virtual networks on … Citeşte mai mult