Sincronizarea dronelor, securitatea cibernetică și apărarea bazată pe IA – Arhitecturi informatice și provocări de interoperabilitate în cadrul inițiativelor EDF și DPA

Integrarea sistemelor aeriene fără echipaj (Unmanned Aircraft Systems – UAS) și dezvoltarea rețelelor autonome de drone reprezintă una dintre direcțiile majore de transformare digitală a domeniului european de securitate și apărare. În cadrul inițiativelor promovate prin Fondul European de Apărare (European Defence Fund – EDF), precum și al direcțiilor strategice prezentate de Direcția Generală pentru Armamente (DPA), accentul se deplasează de la dezvoltarea exclusivă a platformelor hardware către arhitecturi informatice distribuite, securizate și interoperabile.

Rolul inteligenței artificiale în securitatea centrelor de date modulare și optimizarea soluțiilor de business continuity: Model de maturitate AI-BC și cadru dinamic pentru optimizarea parametrilor RTO/RPO

Transformarea digitală, dezvoltarea tehnologiilor cloud și extinderea infrastructurilor distribuite au determinat adoptarea Data Centerelor Modulare (Modular Data Centers – MDC) ca soluții flexibile pentru procesarea și stocarea datelor în medii dinamice.

Capcana reflexivă 2026. Riscul erorii de calcul în era inteligenței artificiale și OSINT

Articolul explorează metamorfoza ordinii globale contemporane, marcând trecerea ireversibilă de la hegemonia unipolară a Statelor Unite către o arhitectură multipolară fragmentată. Într-un peisaj geopolitic dominat de incertitudine, Rusia își asumă rolul de „distrugător creativ”, accelerând erodarea vechilor structuri internaționale pentru a forța nașterea unui sistem bazat pe realism dur și zone de influență.

Cyberbullying-ul în era muncii la distanță

Întrucât munca la distanță a devenit tot mai frecventă de la începutul pandemiei, atât angajatorii, cât și angajații se confruntă cu diverse provocări pe măsură ce își adaptează metodele de lucru. De la mesajele pasiv-agresive dintr-un chat de echipă până la o glumă nepotrivită pe o platformă internă, formele subtile de hărțuire pot avea consecințe grave asupra bunăstării emoționale a angajaților și a climatului organizațional general. Și, deși managerii pot încerca să stabilească un nou mecanism de comunicare pentru a se asigura că munca se desfășoară de la distanță, angajații se pot confrunta cu provocări dacă managerii recurg la control intruziv și supraveghere persistentă. Acest stil de management, marcat de o supraveghere excesivă și o lipsă de încredere, poate crea un mediu toxic și poate duce, de asemenea, la hărțuire cibernetică. Într-un mediu de lucru virtual, astfel de comportamente riscă să fie considerate inofensive și, prin urmare, ignorate. Cu toate acestea, consecințele pentru victimă sunt la fel de reale ca în cazul oricărei alte forme de hărțuire la locul de muncă. Înțelegerea acestor comportamente este crucială pentru ca organizațiile să prevină practicile care pot duce la hărțuire și vitală pentru factorii de decizie să se asigure că munca la distanță rămâne echitabilă și respectuoasă pentru toți angajații.

Dezvoltarea durabilă și securitatea energetică

În contextul actual al multiplelor crize care afectează lumea, problema energetică este în prim plan, precum și un factor de conflicte militare. S-ar părea că până și actualul conflict din Ucraina are un subtext important legat de energie și privește accesul marilor puteri economice la resursele de energie fosilă din regiunea bazinului Mării Negre. Dintre toate componentele securității economice, securitatea energetică este poate cea mai importantă și tinde în timp să preia aproape poziția dominantă. După cum vedem, astăzi aproape toate zonele de conflict sunt strâns legate de problema accesului la resursele energetice. Din păcate, este în toate cazurile o chestiune de acces la exploatarea intensivă a resurselor neregenerabile, așa-zișii combustibili fosili.

Studii de caz privind atacurile cibernetice – Amenințările persistente avansate

În peisajul cu evoluție rapidă a tehnologiei, proliferarea atacurilor cibernetice a devenit o amenințare omniprezentă, pătrunzând în fiecare sector al societății. De la instituții guvernamentale la întreprinderi private și utilizatori individuali, nicio entitate nu este imună la efectele pernicioase ale criminalității informatice. Înțelegerea anatomiei atacurilor cibernetice din trecut este crucială pentru întărirea apărării și încurajarea rezilienței în fața amenințărilor viitoare. Aceste incidente subliniază importanța măsurilor de securitate cibernetică și nevoia constantă de vigilență împotriva amenințărilor cibernetice în evoluție.

Amenințările Persistente Avansate în securitatea cibernetică

Amenințările persistente avansate sunt o clasă de amenințări cibernetice care reprezintă o provocare semnificativă pentru organizații și națiuni din întreaga lume. Ele sunt cunoscute pentru tacticile, tehnicile și procedurile lor avansate, precum și pentru capacitatea lor de a se infiltra și de a opera în mod persistent în sistemele țintă pentru perioade îndelungate. Amenințările persistente avansate se remarcă prin persistenţă (rămân nedetectate într-un mediu țintă pentru perioade lungi, uneori chiar ani), țintire punctuală (selective, personalizându-și atacurile pentru vulnerabilitățile sau punctele slabe ale țintelor), și rafinament (tehnici avansate și de ultimă generație, unele chiar inovative, utilizând adesea exploatări zero-day, inginerie socială și alte metode sofisticate).

Securitatea cibernetică și războiul cibernetic

Securitatea cibernetică reprezintă totalitatea măsurilor de protecție a sistemelor și rețelelor informatice împotriva atacurilor de către actori rău intenționați prin care se pot aduce atingere activelor digitale sau fizice, sau imaginii unei persoane sau organizație, se poate perturba o anumită activitate sau influența negativ o anumită tendință. Domeniul securității cibernetice este în flux constant, adaptându-se la peisaj digital în continuă schimbare. Războiul cibernetic implică utilizarea atacurilor cibernetice la nivel statal, provocând daune comparabile războiului real și/sau perturbând infrastructura și sistemele inamice. Viitorul securității cibernetice și al războiului cibernetic rămâne incert. Tehnologii emergente precum calculul cuantic și inteligența artificială se așteaptă să revoluționeze capabilitățile atât ofensiv cât și defensiv. Comunitatea globală trebuie să anticipeze evoluția peisajului amenințărilor și să-și adapteze strategiile în consecință.

Modelarea amenințărilor în inteligența artificială

Sfetcu, Nicolae (2023), Modelarea amenințărilor în inteligența artificială, IT & C, 2:4, 54-62, DOI: 10.58679/IT61076, https://www.internetmobile.ro/modelarea-amenintarilor-in-inteligenta-artificiala/   Threat Modeling in Artificial Intelligence Abstract Artificial intelligence (AI) has seen rapid progress in recent years, transforming various industries and fields. However, alongside … Citeşte mai mult

Criptomonede și criptosecurități – Contracte inteligente

Criptomonedele au devenit un „cuvânt la modă” pentru a se referi la o gamă largă de evoluții tehnologice, prin care criptomonedele sunt securizate. Criptosecuritățile sunt folosite pentru înregistrarea, emiterea și transferul de acțiuni obișnuite și alte titluri corporative, astfel încât tabelul de capitalizare al unei companii să fie întotdeauna corect și actualizat. Contractul inteligent este protocol informatic destinat să faciliteze, să verifice sau să execute în mod digital negocierea sau executarea unui contract, permițând tranzacții credibile, trasabile și ireversibile, fără terțe părți.

1 2

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.