Cine decide ce știm? Inteligența artificială între cunoaștere, judecată și avantaj epistemic

Dr. George CONSTANTIN[1] constantingeorge2018@gmail.com [1] Cercetător independent   Artificial Intelligence between Knowledge, Judgment, and Epistemic Advantage Abstract The growing abundance of information has transformed the conditions under which knowledge is produced and decisions are made. The central problem is no … Citeşte mai mult

China contraatacă cu LineShine. Supercomputerul pur CPU și competiția pentru ciclul 6 Kondratiev

Studiul analizează emergența supercalculatorului LineShine, o platformă exa scale de peste 2 exaflops, care marchează independența tehnologică a Chinei. Proiectul este revoluționar prin arhitectura sa pur CPU (47.000 de procesoare Huawei Kunpeng), eliminând dependența de GPU-urile americane (NVIDIA) și soluționând blocajele de transfer de date. Realizat integral cu componente autohtone, LineShine este răspunsul Beijingului la sancțiunile occidentale, demonstrând eșecul strategiei de izolare tehnologică.

Managementul în era AI și a reglementării tehnologiei

Răspândirea rapidă a inteligenței artificiale (AI) în procesul decizional organizațional, dezvoltarea de produse și serviciile centrate pe client transformă practicile de management și strategia corporativă. Guvernele și organismele internaționale au răspuns cu un mozaic de cadre de reglementare, îndrumări și acțiuni executive concepute pentru a echilibra inovația cu siguranța, protejarea drepturilor și stabilitatea pieței. Acest articol analizează evoluțiile actuale și pe termen scurt în materie de reglementare (cu accent pe inițiativele majore din UE și Statele Unite), examinează modul în care managerii trebuie să adapteze guvernanța, riscul și operațiunile la un mediu bazat pe AI și evidențiază dezavantajele semnificative, de la daunele și supravegherea algoritmică până la concentrarea puterii și fragmentarea reglementărilor. Se încheie cu recomandări manageriale practice și o bibliografie selectată pentru lecturi suplimentare.

Aplicații ale tehnologiei cuantice în managementul informațiilor

Aplicații ale tehnologiei cuantice în managementul informațiilor, de Cezara Maria Giugula, e o lucrare extrem de actuală, care explică cum putem folosi conceptele din fizica cuantică – cum ar fi calculul cuantic, criptografia, inteligența artificială cuantică, senzorii și comunicațiile cuantice – pentru a colecta, analiza și proteja informațiile în moduri mult mai avansate decât cele clasice.

Potențialul uman și performanța în mediul de lucru digital

Furduescu, Bogdan – Alexandru (2025), Potențialul uman și performanța în mediul de lucru digital, IT & C, 4:4, 15-20, https://www.internetmobile.ro/potentialul-uman-si-performanta-in-mediul-de-lucru-digital/   Human Potential and Performance in the Digital Workplace Abstract As organizations transition into the digital era, the interplay between … Citeşte mai mult

Viitorul tehnologiei blockchain

Tehnologia blockchain și Token-urile Non-Fungibile (NFT-uri) au captat atenția publicului în ultimii ani ca inovații revoluționare în lumea digitală. Blockchain, baza criptomonedelor precum Bitcoin, Litecoin, Polkadot, Chainlink, Dogecoin, Stellar și multe altele, a deschis calea pentru sistemele descentralizate, în timp ce NFT-urile au redefinit modul de percepere a proprietății digitale. Pe de altă parte, crowdsourcing-ul (solicitarea de contribuții de la indivizi sau grupuri de oameni pentru a finaliza o sarcină) și crowdfunding-ul (finanțarea multiplă) sunt mentalități și abordări ale secolului XXI care pot fi aplicate oricărui lucru, diferența dintre ele constând în resursa pusă în joc de cei interesați: banii.

Munca mobilă și leadership-ul

Munca mobilă, denumită adesea lucru la distanță, este capacitatea angajaților de a-și îndeplini sarcinile în afara unui mediu tradițional de birou. Lucrul la distanță nu este un concept nou-nouț; lucrătorii de teren, angajații din comerțul cu amănuntul și chiar agenții de vânzări au lucrat departe de o locație fixă de zeci de ani. Totuși, munca mobilă folosește dispozitivele mobile, aplicațiile și conexiunea la internet, permițând lucrul de aproape oriunde. Iar odată cu creșterea dispozitivelor mobile și a internetului de mare viteză, capacitatea de a lucra de la distanță s-a extins la o gamă mai largă de roluri. Cererea tot mai mare de ore de lucru flexibile și echilibru mai bun între viața profesională și viața privată a propulsat și mai mult această schimbare. Soluțiile avansate de management al forței de muncă mobile și aplicațiile mobile au făcut mai ușor pentru angajatori gestionarea dispozitivelor și urmărirea performanței angajaților, indiferent de locația lor fizică. Și ceșterea opțiunilor de lucru la distanță, în special în circumstanțele actuale, a modelat, de asemenea, leadershipul așa cum îl cunoaștem.

Studiu asupra capacităților de cercetare-dezvoltare pe Platforma Măgurele

Ca urmare a iniţiativei de înfiinţare a unei organizaţii non-guvernamentale („District 2”) având drept scop propus, printre altele- „dezvoltarea şi implementarea de activităţi şi proiecte ce au ca scop protecţia mediului înconjurător, reducerea efectelor negative produse de schimbările climatice şi a impactului sectorului energetic asupra mediului”, „reducerea impactului negativ social si de mediu in ceea ce priveste proiectele de infrastructura de transport”(Statut, capit.II, art.5, alin.2, pct. 26, 27), s-a iniţiat acest studiu urmărind identificarea potenţialului de dezvoltare al unor institute de cercetare din domeniul fizicii, care dispun (ori pot dispune) şi de capacităţi de producţie în domenii speciale, cel mai adesea ale tehnicii de vârf.

European Union Strategies for Technological Advancement in a Shifting Geopolitical Landscape

The European Union (EU) increasingly views technological capability as a cornerstone of its strategic autonomy amid global power shifts. Major technology domains – from artificial intelligence and semiconductors to green tech, digital infrastructure, cybersecurity, and space – have become arenas for geopolitical competition and cooperation. In response, the EU has launched comprehensive policies and investments to manage and advance its technological resources. These efforts are driven by a recognition that leadership in technology underpins economic strength, security, and resilience in the face of challenges such as the U.S.–China tech rivalry, supply chain disruptions, the war in Ukraine, and the need for transatlantic coordination. This article provides an analysis of the EU’s strategies across key tech domains and examines how policy initiatives align with current geopolitical challenges.

Noua revoluție IT pe piața muncii

Piața muncii reflectă deja boom-ul tehnologic actual. Cu ajutorul noilor inovații care s-au dezvoltat în ultimii ani, Internetul Lucrurilor (Internet of Things – IoT), Cloud Computing, Știința Datelor (Data Science), Securitatea Informației (Information Security) sau Inteligența Artificială (Artificial Intelligence – AI), are loc o transformare fundamentală, deschizând calea către noi oportunități pentru oameni care doresc să lucreze în domeniul IT. După cum se poate vedea, este important să avem competențe practice, legate de tehnologie, dar va fi nevoie și de abilități soft, pentru a ne adapta la cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii și pentru a ne construi o carieră de succes în cel mai dinamic sector al economiei moderne. Și este doar un exemplu de abilități cu aplicabilitate crescândă în viitorul apropiat. Pe măsură ce tehnologiile continuă să se dezvolte și să se diversifice, cu siguranță vor apărea multe alte oportunități în acest domeniu vast și atractiv. Procesul de democratizare a educației la nivel de masă va continua, marile universități străine, chiar și cele de top, oferind deja platforme de studiu online de tip MOOC (Masive Online Open Courses), iar acesta este doar începutul, astfel de soluții făcând posibil ca oricine să învețe ceva relativ rapid și chiar într-un mod distractiv.

1 2

Articles published according to the current editorial policy