Munca mobilă și leadership-ul

Munca mobilă, denumită adesea lucru la distanță, este capacitatea angajaților de a-și îndeplini sarcinile în afara unui mediu tradițional de birou. Lucrul la distanță nu este un concept nou-nouț; lucrătorii de teren, angajații din comerțul cu amănuntul și chiar agenții de vânzări au lucrat departe de o locație fixă de zeci de ani. Totuși, munca mobilă folosește dispozitivele mobile, aplicațiile și conexiunea la internet, permițând lucrul de aproape oriunde. Iar odată cu creșterea dispozitivelor mobile și a internetului de mare viteză, capacitatea de a lucra de la distanță s-a extins la o gamă mai largă de roluri. Cererea tot mai mare de ore de lucru flexibile și echilibru mai bun între viața profesională și viața privată a propulsat și mai mult această schimbare. Soluțiile avansate de management al forței de muncă mobile și aplicațiile mobile au făcut mai ușor pentru angajatori gestionarea dispozitivelor și urmărirea performanței angajaților, indiferent de locația lor fizică. Și ceșterea opțiunilor de lucru la distanță, în special în circumstanțele actuale, a modelat, de asemenea, leadershipul așa cum îl cunoaștem.

Studiu asupra capacităților de cercetare-dezvoltare pe Platforma Măgurele

Ca urmare a iniţiativei de înfiinţare a unei organizaţii non-guvernamentale („District 2”) având drept scop propus, printre altele- „dezvoltarea şi implementarea de activităţi şi proiecte ce au ca scop protecţia mediului înconjurător, reducerea efectelor negative produse de schimbările climatice şi a impactului sectorului energetic asupra mediului”, „reducerea impactului negativ social si de mediu in ceea ce priveste proiectele de infrastructura de transport”(Statut, capit.II, art.5, alin.2, pct. 26, 27), s-a iniţiat acest studiu urmărind identificarea potenţialului de dezvoltare al unor institute de cercetare din domeniul fizicii, care dispun (ori pot dispune) şi de capacităţi de producţie în domenii speciale, cel mai adesea ale tehnicii de vârf.

European Union Strategies for Technological Advancement in a Shifting Geopolitical Landscape

The European Union (EU) increasingly views technological capability as a cornerstone of its strategic autonomy amid global power shifts. Major technology domains – from artificial intelligence and semiconductors to green tech, digital infrastructure, cybersecurity, and space – have become arenas for geopolitical competition and cooperation. In response, the EU has launched comprehensive policies and investments to manage and advance its technological resources. These efforts are driven by a recognition that leadership in technology underpins economic strength, security, and resilience in the face of challenges such as the U.S.–China tech rivalry, supply chain disruptions, the war in Ukraine, and the need for transatlantic coordination. This article provides an analysis of the EU’s strategies across key tech domains and examines how policy initiatives align with current geopolitical challenges.

Noua revoluție IT pe piața muncii

Piața muncii reflectă deja boom-ul tehnologic actual. Cu ajutorul noilor inovații care s-au dezvoltat în ultimii ani, Internetul Lucrurilor (Internet of Things – IoT), Cloud Computing, Știința Datelor (Data Science), Securitatea Informației (Information Security) sau Inteligența Artificială (Artificial Intelligence – AI), are loc o transformare fundamentală, deschizând calea către noi oportunități pentru oameni care doresc să lucreze în domeniul IT. După cum se poate vedea, este important să avem competențe practice, legate de tehnologie, dar va fi nevoie și de abilități soft, pentru a ne adapta la cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii și pentru a ne construi o carieră de succes în cel mai dinamic sector al economiei moderne. Și este doar un exemplu de abilități cu aplicabilitate crescândă în viitorul apropiat. Pe măsură ce tehnologiile continuă să se dezvolte și să se diversifice, cu siguranță vor apărea multe alte oportunități în acest domeniu vast și atractiv. Procesul de democratizare a educației la nivel de masă va continua, marile universități străine, chiar și cele de top, oferind deja platforme de studiu online de tip MOOC (Masive Online Open Courses), iar acesta este doar începutul, astfel de soluții făcând posibil ca oricine să învețe ceva relativ rapid și chiar într-un mod distractiv.

Resurse tehnologice în România – Provocări și oportunități

În ultimii ani, România a apărut ca o putere surprinzătoare în sectorul tehnologiei, cu o industrie IT robustă și un grup în creștere de profesioniști talentați în tehnologie. Națiunea face pași în transformarea digitală, cu investiții în domenii precum dezvoltarea de software, securitatea cibernetică și externalizarea IT. Cu toate acestea, alături de aceste progrese vin și provocări semnificative pe care țara trebuie să le abordeze pentru a-și menține impulsul și a valorifica pe deplin oportunitățile prezentate de economia digitală globală. Acest eseu explorează resursele tehnologice din România, examinând atât provocările, cât și oportunitățile cu care se confruntă țara în căutarea de a deveni o economie mai avansată digital.

Human Capital changes during COVID-19 Pandemic. Why software development methodologies shifted from Waterfall to Agile.

Human capital has encountered many challenges and changes during the COVID-19 Pandemic. This adaptability that we needed to embrace, to face the many challenges of the Pandemic context, has also increased the human capital capabilities in the labor market. Many companies have significantly transformed their business operations. Both workers and companies had to adopt new practices and ways of working while facing various challenges. One of the most notable changes is the shift towards remote work, which has led to a surge in the use of Agile Methodology, particularly in software development. Agile Methodology is a dynamic and flexible approach that fosters an empowering work environment, encouraging creativity, autonomy, continuous feedback, effective communication, and iterative progress. This paper aims to explore the positive correlation between the increased adoption of Agile Methodology during the pandemic, driven by social distancing measures, and its impact on Human Capital, especially within the IT development workforce.

Tehnologia radar, coloana vertebrală a sistemelor moderne de apărare în războiul electronic

Acest eseu evidențiază importanța critică a tehnologiei radar în războiul electronic, ilustrând modul în care susține și îmbunătățește capacitățile militare într-un mediu de amenințare în continuă evoluție. Interacțiunea dintre progresele tehnologice și cerințele strategice asigură că tehnologia radar va rămâne un domeniu-cheie în cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării.

Tendințe în evoluția inteligenței artificiale – Agenți inteligenți

Progresele tehnologice au facilitat integrarea IA în viața de zi cu zi, cu aplicații variind de la asistenți virtuali la vehicule autonome. Algoritmii de învățare automată, alimentați de cantități mari de date, au permis sistemelor IA să învețe și să se adapteze în mod autonom, imitând aspecte ale învățării umane. Cu toate acestea, au apărut preocupări etice cu privire la implicațiile IA asupra angajării, confidențialității și dinamicii societății.

Detectarea amenințărilor persistente avansate în războiul cibernetic – Studii academice

Sfetcu, Nicolae (2024), Detectarea amenințărilor persistente avansate în războiul cibernetic – Studii academice, IT & C, 3:2, 22-31, DOI: 10.58679/IT78363, https://www.internetmobile.ro/detectarea-amenintarilor-persistente-avansate-in-razboiul-cibernetic-studii-academice/   Detecting Advanced Persistent Threats in Cyber Warfare – Academic Studies Abstract In the ever-evolving landscape of cybersecurity, advanced … Citeşte mai mult

Metode, tehnici și modele ale amenințărilor persistente avansate – Ciclul de viață al APT

Amenințările persistente avansate folosesc o varietate de metode și tehnici, cele mai utilizate fiind phishing și spear-phishing, inginerie socială, descărcare neintenționată (drive-by-download), exploit zero-day, programe malware și backdoor, și gura de apă (watering hole). În APT, este dificil de identificat cine este atacatorul, întrucât aceștia folosesc adesea conceptul de steagul fals, identificându-se drept altă persoană, pentru a-și camufla operațiunile. Pe lângă actorii statali, există grupuri de criminali cibernetici cu finanțare privată și care nu răspund intereselor guvernamentale, folosind diferite metode de propagare. În general spionajul cibernetic realizat de acești actori au ca ținte organizațiile diplomatice și industria tehnologiei informației.

1 2

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.