Potențialul disruptiv al cercetării științifice românești. Microstudii de caz: AI și tehnologia cuantică. Repere şi observaţii.

IT & C - Descarcă PDFZărnescu, Narcis – Alexandru (2025), Potențialul disruptiv al cercetării științifice românești. Microstudii de caz: AI și tehnologia cuantică. Repere şi observaţii., IT & C, 4:3, 67-73, https://www.internetmobile.ro/potentialul-disruptiv-al-cercetarii-stiintifice-romanesti/

 

The Disruptive Potential of Romanian Scientific Research. Micro-Case Studies: AI and Quantum Technology. Highlights and Observations.

Abstract

The generating question of our communication focuses on the assessment of disruptiveness in the context of Romanian scientific research and, implicitly, on ways to make it more efficient. Prioritizing radically new ideas that challenge existing paradigms; courageous investments in interdisciplinary projects; simplifying bureaucracy and stimulating international collaboration can be some of the positive effects of disruptiveness applied to local research, with global impact.

Keywords: disruptivity, disruptive potential, digital revolution, AI, quantum technology

Rezumat

Întrebarea generatoare a comunicării noastre se concentrează pe evaluarea disruptivității în contextul cercetării românești și, implicit, pe modalitățile de eficientizare. Prioritizarea ideilor radical noi, care contestă paradigmele existente; investițiile curajoase în proiecte interdisciplinare; simplificarea birocrației și stimularea colaborării internaționale pot fi câteva dintre efectele pozitive ale disruptivității aplicate cercetării autohtone, cu impact global.

Cuvinte cheie: disruptivitate, potențial disruptiv, revoluţie digitală, AI, tehnologie cuantică

 

IT & C, Volumul 4, Numărul 3, Septembrie 2025, pp. 67-73
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469
URL: https://www.internetmobile.ro/potentialul-disruptiv-al-cercetarii-stiintifice-romanesti/
© 2025 Narcis ZĂRNESCU. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Potențialul disruptiv al cercetării științifice românești. Microstudii de caz: AI și tehnologia cuantică. Repere şi observaţii.

Narcis ZĂRNESCU[1]
mithra.zurban@gmail.com

[1] Redactor Şef. Revista ACADEMICA, Academia Română; Cavaler al Ordinului Palmes Académiques; doctor în filologie & doctor în ştiinţe economice; Redactor Şef Adj. Revista NOESIS; membru în Colegiul de redacţie al publicaţiei STUDII ŞI COMUNICĂRI/DIS; membru al Uniunii Scriitorilor din România; membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; membru al Academiei Româno-Germane (Mainz); membru al Institutului Român – Biblioteca Română (Freiburg im Breisgau); membru al Academiei Româno-Germane (Baden-Baden).

 

Introducere

Disruptivitatea este o proprietate fundamentală, paradoxală, a realității sociale. Raportată la revoluția digitală, se înscrie în orizontul așteptărilor cultural-mentale, şi desemnează capacitatea inerentă a unei inovații, tehnologii, idei sau modele de afaceri de a transforma fundamental un sector economic, o industrie sau chiar un segment social existent. La nivel academic, acest termen se referă la un proces prin care o noutate, adesea inițial marginală sau axată pe nevoile unui segment restrâns de consumatori, evoluează și se extinde, subminând treptat ofertele și pozițiile de piață ale actorilor consacrați[1].

Caracteristica esențială a potențialului disruptiv rezidă în capacitatea de a crea o valoare nouă, diferită de cea oferită de soluțiile tradiționale.

Această valoare se poate manifesta prin:

Performanțe inițial inferioare pe dimensiunile valorizate de piața dominantă. Inovațiile disruptive adesea nu excelează inițial în comparație cu produsele sau serviciile consacrate pe criteriile tradiționale de evaluare (e.g., viteză, performanță, caracteristici avansate).

Atractivitate pentru segmente de piață neglijate sau noi. Ele tind să atragă inițial consumatori ale căror nevoi nu sunt satisfăcute adecvat de ofertele existente sau creează piețe complet noi.

Costuri inferioare sau accesibilitate sporită. Adesea, inovațiile disruptive sunt mai accesibile ca preț, mai simple de utilizat sau mai convenabile, democratizând accesul la un anumit produs sau serviciu.

Evoluție rapidă și îmbunătățire susținută. În timp, inovația disruptivă se maturizează și își îmbunătățește performanțele, ajungând să satisfacă și exigențele segmentelor de piață principale, depășind adesea ofertele inițiale ale liderilor de piață.

Potențialul disruptiv[2] nu se manifestă instantaneu și nu este întotdeauna previzibil. Evaluarea acestuia necesită o analiză atentă a caracteristicilor intrinseci ale inovației, a dinamicii pieței, a reacției actorilor existenți și a capacității inovației de a evolua și de a răspunde nevoilor unui public din ce în ce mai larg. În contextul studiilor de management strategic și inovație, înțelegerea și anticiparea potențialului disruptiv reprezintă elemente cruciale pentru succesul organizațional și pentru adaptarea la schimbările tehnologice și de piață.

Aplicând definiția potențialului disruptiv la cazul cercetării științifice românești, putem analiza capacitatea acesteia de a genera transformări fundamentale în peisajul științific și tehnologic național și internațional, subminând abordările convenționale și creând noi direcții de dezvoltare.

În prezent, cercetarea științifică românească se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv finanțare limitată, infrastructură învechită în anumite domenii, un exod de talente și o conectare uneori fragilă cu sectorul productiv. În acest context, potențialul disruptiv al cercetării românești nu se manifestă neapărat prin excelența actuală pe dimensiunile consacrate ale cercetării globale (e.g., număr mare de publicații în reviste de top cu factor de impact ridicat, număr semnificativ de brevete internaționale).

În schimb, potențialul disruptiv al cercetării românești ar putea rezida în:

– Identificarea și exploatarea unor nișe de cercetare specifice, eventual neglijate de actorii majori la nivel global. Aceste nișe ar putea fi legate de specificul resurselor naturale ale României, de provocări socio-economice locale care necesită soluții inovatoare, sau de expertiza unică a unor grupuri de cercetare. Un exemplu ar putea fi cercetarea în domeniul valorificării deșeurilor agricole prin metode biotehnologice avansate[3], sau dezvoltarea de soluții IT adaptate la specificul pieței românești.

– Adoptarea și adaptarea rapidă a unor tehnologii emergente cu potențial transformator. În loc de a concura direct în domenii mature și intens cercetate, cercetarea românească ar putea să se concentreze pe asimilarea și inovarea în jurul unor tehnologii cu potențial disruptiv, cum ar fi inteligența artificială aplicată în domenii specifice (e.g., agricultură de precizie, optimizarea rețelelor energetice), tehnologiile blockchain pentru securizarea datelor, sau chiar explorarea timpurie a unor aspecte ale tehnologiilor cuantice în colaborare internațională.

– Dezvoltarea unor abordări interdisciplinare inovatoare care combină expertiza din diverse domenii pentru a adresa probleme complexe. România are o tradiție în anumite domenii științifice, iar combinarea acestora cu noile tehnologii ar putea genera soluții unice. De exemplu, îmbinarea expertizei în lingvistică computațională cu inteligența artificială pentru dezvoltarea de instrumente lingvistice avansate pentru limba română, sau integrarea expertizei în medicină cu noile tehnologii de imagistică și analiză de date.

– Crearea de modele de colaborare inovatoare între mediul academic, institutele de cercetare și sectorul privat[4]. Depășirea fragmentării și a lipsei de transfer tehnologic eficient ar putea debloca un potențial disruptiv semnificativ. Inițiativele care facilitează co-crearea de soluții și comercializarea rezultatelor cercetării ar putea genera un impact economic și social important.

– Concentrarea pe cercetarea „de impact”, cu potențial de a adresa provocări majore ale societății românești și globale. Soluții inovatoare pentru îmbătrânirea populației, schimbările climatice, securitatea alimentară sau accesul la energie curată, dezvoltate în contextul specific românesc, ar putea avea un potențial disruptiv prin crearea de noi piețe și modele de dezvoltare.

În concluzie, „potențialul disruptiv” al cercetării științifice românești nu se bazează neapărat pe competiția directă cu liderii globali în toate domeniile, ci mai degrabă pe capacitatea de a identifica nișe, de a adopta inteligent tehnologii emergente, de a promova interdisciplinaritatea și colaborarea eficientă, și de a se concentra pe cercetarea cu impact societal semnificativ. Valorificarea acestui potențial necesită strategii naționale coerente, investiții inteligente și o cultură a inovării deschisă la idei noi și la asumarea de riscuri calculate[5].

Inteligența Artificială (AI).

În contextul cercetării românești, potențialul disruptiv al AI s-ar putea manifesta prin:

Soluții de nișă adaptate la specificul local. În loc de a concura în dezvoltarea de modele fundamentale de AI (care necesită resurse masive), cercetătorii români ar putea excela în aplicarea AI pentru a rezolva probleme specifice României.

Aceasta ar putea include:

AI pentru optimizarea sectoarelor tradiționale. Dezvoltarea de algoritmi de AI pentru a crește eficiența în agricultură (agricultură de precizie bazată pe analiza datelor satelitare și senzoriale), industrie (automatizarea proceselor, controlul calității), sau energie (gestionarea rețelelor inteligente).

AI pentru servicii publice personalizate. Crearea de sisteme AI pentru a îmbunătăți interacțiunea cetățenilor cu administrația publică, pentru a oferi servicii de e-guvernare mai eficiente și personalizate, sau pentru a optimiza alocarea resurselor publice.

AI pentru conservarea patrimoniului cultural și lingvistic. Dezvoltarea de instrumente AI pentru digitalizarea și analiza patrimoniului cultural, pentru procesarea limbajului natural în limba română (inclusiv dialecte și forme arhaice), sau pentru crearea de aplicații educaționale inovatoare.

Dezvoltarea de componente sau metodologii AI inovatoare în colaborări internaționale. Grupurile de cercetare românești ar putea contribui cu expertiză specifică în anumite subdomenii ale AI (e.g., interpretabilitatea modelelor, AI etică, învățare federată) în cadrul unor proiecte de cercetare europene sau internaționale mai ample, aducând o valoare unică.

Crearea de soluții AI pentru piețe emergente sau verticale specifice. Identificarea unor nișe de piață la nivel regional sau global unde competiția în domeniul AI este mai redusă și unde expertiza românească ar putea aduce un avantaj competitiv (e.g., soluții AI pentru IMM-uri, aplicații AI pentru industrii creative).

Tehnologia Cuantică.

Având în vedere stadiul incipient al dezvoltării tehnologiei cuantice la nivel global și resursele limitate din România, potențialul disruptiv se poate manifesta prin:

Concentrarea pe aspecte teoretice și de simulare cuantică. Cercetătorii români cu expertiză în fizică teoretică și modelare computațională ar putea contribui semnificativ la înțelegerea fundamentală a fenomenelor cuantice și la dezvoltarea de algoritmi cuantici teoretici, colaborând cu grupuri experimentale din străinătate.

Dezvoltarea de software și algoritmi cuantici pentru aplicații specifice. Identificarea unor probleme concrete din domenii relevante pentru România (e.g., optimizarea rețelelor energetice, simularea de materiale cu proprietăți specifice), care ar putea beneficia de avantajul calculului cuantic în viitor.

– Implicarea în dezvoltarea de senzori cuantici de înaltă precizie pentru aplicații nișate. România ar putea identifica domenii specifice (e.g., monitorizarea mediului, medicină) unde senzori cuantici cu performanțe superioare ar putea aduce beneficii semnificative și unde există capacitate de inovare.

Participarea activă în consorții europene și internaționale pentru dezvoltarea infrastructurii cuantice. Prin colaborare, cercetătorii români ar putea avea acces la resurse și cunoștințe de ultimă oră, contribuind în același timp la definirea direcțiilor de cercetare.

Focalizarea pe aspecte de securitate cibernetică cuantică. Având în vedere amenințările viitoare ale calculului cuantic pentru criptografia clasică, cercetarea românească s-ar putea concentra pe dezvoltarea și implementarea de metode de criptare post-cuantică.

În ambele domenii, AI și tehnologia cuantică, potențialul disruptiv al cercetării românești nu rezidă neapărat în a fi un lider global în toate aspectele, ci în capacitatea de a identifica nișe strategice, de a valorifica expertiza existentă, de a colabora inteligent la nivel internațional și de a aplica aceste tehnologii pentru a rezolva probleme specifice și pentru a genera valoare adăugată pentru România. O strategie națională coerentă și investiții țintite sunt esențiale pentru a transforma acest potențial în realitate[6].

Bibliografie:

Primară:

[1] Academia română. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI ÎN URMĂTORII 20 DE ANI. Coordonator: Acad. IONEL-VALENTIN VLAD. Preşedintele Academiei Române. Bucuresti EAR, vol. I, 2015. [https://acad.ro/bdar/strategiaAR/doc11/Strategia.pdf], pagina web accesată la 05.01.2016.

[2] Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027. [https://www.research.gov.ro/programe-nationale/planul-national-de-cercetare-dezvoltare-si-inovare-2022-2027/], pagina web accesată la 23.01.2025.

[3] Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030. [https://insse.ro/cms/files/IDDT2012/StategiaDD.pdf], pagina web accesată la 21.07.2009.

[4] Strategia Nationalã pentru DEZVOLTAREA DURABILÃ a României 2030. [https://translate.google.com/?hl=ro&sl=ro&tl=en&text=Planul%20Na%C8%9Bional%20de%20Cercetare%20Dezvoltare%20%C8%99i%20Inovare%202022-2027.%20%5Bhttps%3A%2F%2Fwww.research.gov.ro%2Fprograme-nationale%2Fplanul-national-de-cercetare-dezvoltare-si-inovare-2022-2027%2F%5D%2C%20pagina%20web%20accesata%2023.01.2025.%0AStrategia%20Na%C3%B8ional%C3%A3%20pentru%20DEZVOLTAREA%20DURABIL%C3%83%20a%20Rom%C3%A2niei%202030.%20%5B&op=translate], pagina web accesată la 23.04.2019.

[5] Strategia naţională şi Planul naţional de cercetare dezvoltare şi inovare | Ordonanţă 57/2002. [https://lege5.ro/Gratuit/gm4tioby/strategia-nationala-si-planul-national-de-cercetare-dezvoltare-si-inovare-ordonanta-57-2002?dp=gizdkmrsgqyda], pagina web accesată la 22.03.2003.

[6] Planul Național Strategic pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală [https://www.fonduri-structurale.ro/programe-operationale/18/planul-national-strategic-pentru-agricul], pagina web accesată la 22.03.2024.

Secundară:

[7] Greschke, Heike; Lars Koch, Susann Wagenknecht (concept group TUDiSC). CONCEPTUAL BASIS FOR RESEARCHING „DISRUPTION AND DISRUPTIVITY“

[https://tu-dresden.de/gsw/ressourcen/dateien/tudisc/TUDiSC_Conceptual_Basis.pdf?lang=en] pagina web accesată la 13.05.2025.

[8] Panagiotis, Kaloyannis; Rea, Cristina; Pau, Alessandro; Fasoli, Ambrogio (2023). A Deep Dive Into Disruptivity: Learning to Predict and Avoid Disruptions. APS Division of Plasma Physics Meeting 2023.

[https://ui.adsabs.harvard.edu/abs/2023APS..DPPJP1125K/abstract], pagina web accesată la 13.05.2025.

Surse internet:

[9][https://lege5.ro/Gratuit/gm4tioby/strategia-nationala-si-planul-national-de-cercetare-dezvoltare-si-inovare-ordonanta-57-2002?dp=gizdkmrsgqyda], pagina web accesată la 22.03.2003.

[10][https://acad.ro/bdar/strategiaAR/doc11/Strategia.pdf], pagina web accesată la 05.01.2016.

[11][https://insse.ro/cms/files/IDDT2012/StategiaDD.pdf], pagina web accesată la 21.07.2009.

[12][https://www.research.gov.ro/programe-nationale/planul-national-de-cercetare-dezvoltare-si-inovare-2022-2027/], pagina web accesată la 23.01.2025.

[13][https://translate.google.com/?hl=ro&sl=ro&tl=en&text=Planul%20Na%C8%9Bional%20de%20Cercetare%20Dezvoltare%20%C8%99i%20Inovare%202022-2027.%20%5Bhttps%3A%2F%2Fwww.research.gov.ro%2Fprograme-nationale%2Fplanul-national-de-cercetare-dezvoltare-si-inovare-2022-2027%2F%5D%2C%20pagina%20web%20accesata%2023.01.2025.%0AStrategia%20Na%C3%B8ional%C3%A3%20pentru%20DEZVOLTAREA%20DURABIL%C3%83%20a%20Rom%C3%A2niei%202030.%20%5B&op=translate], pagina web accesată la 23.04.2019.

[14][https://tu-dresden.de/gsw/ressourcen/dateien/tudisc/TUDiSC_Conceptual_Basis.pdf?lang=en], pagina web accesată la 13.05.2025.

[15][https://ui.adsabs.harvard.edu/abs/2023APS..DPPJP1125K/abstract], pagina web accesată la 13.05.2025.

Note

[1] [1], [2], [3], [4].

[2] [7], [8].

[3] [6], [9-15].

[4] [1], [2], [3], [4], [5], [8], [9], [10], [11], [12].

[5] [1], [2], [3], [9], [10].

[6] [3], [4], [5].

Munca mobilă și leadership-ul

IT & C - Descarcă PDFFurduescu, Bogdan – Alexandru (2025), Munca mobilă și leadership-ul, IT & C, 4:3, 26-32, https://www.internetmobile.ro/munca-mobila-si-leadership-ul/

 

Mobile Working and Leadership

Abstract

Mobile working, often referred to as remote working, is the ability for employees to perform their tasks outside of a traditional office environment. Remote working isn’t a brand new concept; field workers, retail employees, and even salespeople have been working away from a fixed location for decades. However, mobile working uses mobile devices, apps, and an internet connection, allowing work to be done from almost anywhere. And with the rise of mobile devices and high-speed internet, the ability to work remotely has expanded to a wider range of roles. The growing demand for flexible working hours and better work-life balance has further propelled this shift. Advanced mobile workforce management solutions and mobile apps have made it easier for employers to manage devices and track employee performance, regardless of their physical location. And the rise of remote work options, especially in the current circumstances, has also shaped leadership as we know it.

Keywords: leadership, mobile workforce, employee performance, mobile working

Rezumat

Munca mobilă, denumită adesea lucru la distanță, este capacitatea angajaților de a-și îndeplini sarcinile în afara unui mediu tradițional de birou. Lucrul la distanță nu este un concept nou-nouț; lucrătorii de teren, angajații din comerțul cu amănuntul și chiar agenții de vânzări au lucrat departe de o locație fixă de zeci de ani. Totuși, munca mobilă folosește dispozitivele mobile, aplicațiile și conexiunea la internet, permițând lucrul de aproape oriunde. Iar odată cu creșterea dispozitivelor mobile și a internetului de mare viteză, capacitatea de a lucra de la distanță s-a extins la o gamă mai largă de roluri. Cererea tot mai mare de ore de lucru flexibile și echilibru mai bun între viața profesională și viața privată a propulsat și mai mult această schimbare. Soluțiile avansate de management al forței de muncă mobile și aplicațiile mobile au făcut mai ușor pentru angajatori gestionarea dispozitivelor și urmărirea performanței angajaților, indiferent de locația lor fizică. Și ceșterea opțiunilor de lucru la distanță, în special în circumstanțele actuale, a modelat, de asemenea, leadershipul așa cum îl cunoaștem.

Cuvinte cheie: leadership, forță de muncă mobilă, performanța angajaților, munca mobilă 

 

IT & C, Volumul 4, Numărul 3, Septembrie 2025, pp. 26-32
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469
URL: https://www.internetmobile.ro/munca-mobila-si-leadership-ul/
© 2025 Bogdan – Alexandru FURDUESCU. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Munca mobilă și leadership-ul

Dr. mgt. Bogdan – Alexandru FURDUESCU[1]
bogdan.furduescu@ici.ro

[1] Institutul Național de Cercetare– Dezvoltare în Informatică – ICI București

 

1. Introducere

Munca mobilă se referă la practica de a-și îndeplini sarcinile de serviciu dintr-o altă locație decât cea tradițională a biroului. Aceasta implică folosirea tehnologiei și a instrumentelor digitale pentru a vă conecta cu colegii, a accesa informații legate de muncă și a finaliza sarcini de oriunde, cu o conexiune la internet. Indiferent dacă este vorba de lucru de acasă, de o cafenea sau de o locație îndepărtată, munca mobilă oferă angajaților libertatea de a-și alege spațiul de lucru, permițând un aranjament de lucru mai flexibil. Unul dintre avantajele cheie ale muncii mobile este eliminarea constrângerilor tradiționale de la 08:00 la 16:00 la birouri, fără a include timpul petrecut în trafic. Cu instrumentele potrivite și o conexiune la internet de încredere, angajații pot răspunde la e-mailuri, pot participa la întâlniri virtuale și pot îndeplini sarcini din aproape orice locație. Această accesibilitate nu numai că sporește productivitatea generală, dar stimulează și un sentiment de independență și autonomie în rândul lucrătorilor. Cu toate acestea, este important să găsim un echilibru și să ne asigurăm că munca mobilă nu duce la epuizare, deoarece granițele dintre muncă și viața personală pot deveni estompate. Însă, atunci când este gestionată eficient, munca mobilă le dă angajaților puterea de a fi mai productivi și adaptabili, contribuind în cele din urmă la o forță de muncă mai eficientă și mai agilă. Managementul muncii de la distanță și lucrătorii mobili cresc într-un ritm rapid în multe organizații. Adaptarea și învățarea să se adapteze la această schimbare în structură este importantă pentru lideri. Deși o mare parte din stilul de management poate rămâne neschimbat, există modificări de făcut și amenințări de luat în considerare ori de câte ori oamenii lucrează de la distanță. Știind că cerințele unui manager se vor diversifica pe măsură ce lucrătorul modern evoluează, ne ajută să înțelegem oamenii, astfel încât să poată fi conduși mai bine.

2. Evoluția muncii mobile

În sectorul IT, munca de la distanță a devenit normă, permițând dezvoltatorilor de software, experților în securitate cibernetică și profesioniștilor de asistență IT să colaboreze fără probleme de oriunde din lume. De exemplu, marile organizații de tehnologie au îmbrățișat munca mobilă, permițându-le angajaților să lucreze de la distanță, ceea ce a condus la descoperiri inovatoare în dezvoltarea de software, cloud computing și soluții digitale. Această schimbare nu numai că sporește satisfacția angajaților, ci și lărgește pool-ul de talente prin acomodarea profesioniștilor calificați din diverse locații geografice, încurajând o forță de muncă din IT dinamică și globală. În domeniul asistenței medicale, munca mobilă s-a dovedit a fi transformatoare, în special odată cu creșterea telemedicinei. Medicii, asistentele și furnizorii de asistență medicală se pot consulta cu pacienții, revizui fișele medicale și pot oferi diagnostice și planuri de tratament de la distanță, îmbunătățind accesul la serviciile de asistență medicală, în special în zonele rurale sau defavorizate. Educația a cunoscut, de asemenea, o schimbare remarcabilă, profesorii și educatorii utilizând soluții mobile de lucru pentru a facilita învățarea online. Pandemia de COVID-19 a accelerat această tendință, împingând instituțiile de învățământ să se adapteze rapid la sălile de clasă virtuale, la webinarii și la conținutul online interactiv. Chiar și industria freelancing-ului prosperă cu munca mobilă, cu platforme precum Upwork și Fiverr care conectează freelanceri calificați cu organizațiile care caută servicii specializate. Aceste exemple ilustrează modul în care diverse industrii culeg beneficiile muncii mobile, îmbunătățesc accesibilitatea și transformă paradigmele tradiționale de muncă.

Pe măsură ce peisajul muncii mobile continuă să evolueze, mai multe tendințe viitoare interesante sunt pe cale să remodeleze modul în care lucrăm. O tendință semnificativă la orizont este integrarea realității augmentate (AR) și realității virtuale (VR) în colaborarea la distanță. Aceste tehnologii imersive vor permite lucrătorilor la distanță să interacționeze cu colegii și mediile ca și cum ar fi prezenți fizic. Să ne imaginăm că participăm la o întâlnire virtuală de echipă în care putem vedea și interacționa cu reprezentări holografice 3D ale colegilor, favorizând un sentiment de prezență și îmbunătățind comunicarea. AR și VR au potențialul de a revoluționa formarea, colaborarea în proiectare și chiar depanarea de la distanță, făcându-le instrumente indispensabile în arsenalul de lucru mobil.

3. Avantajele și dezavantajele muncii mobile

Munca mobilă reprezintă o schimbare de paradigmă în lumea muncii care oferă atât avantaje, cât și provocări. În timp ce oferă flexibilitate și libertate angajaților, necesită, de asemenea, soluții gânditoare pentru menținerea unei comunicări eficiente, a securității datelor și a bunăstării angajaților. Pe măsură ce tehnologia continuă să avanseze, lucrul mobil este probabil să rămână o trăsătură proeminentă a forței de muncă moderne, modelând modul în care lucrăm în anii următori.

Avantajele muncii mobile sunt:

  • flexibilitatea – munca mobilă oferă angajaților flexibilitatea de a-și proiecta ziua de lucru în funcție de nevoile lor, ceea ce duce la un echilibru îmbunătățit între viața profesională și cea privată;
  • productivitate crescută – eliminând necesitatea unei navete zilnice, angajații pot dedica mai mult timp muncii, rezultând o productivitate sporită;
  • economii de costuri – cheltuielile reduse de navetă, costurile vestimentației de birou și mesele din pauzele de masă se pot traduce în economii substanțiale;
  • acces la un grup global de talente – angajatorii pot accesa un bazin mai larg de talente angajând lucrători la distanță din întreaga lume;
  • impactul asupra mediului – cu mai puțini angajați care fac naveta, munca mobilă poate reduce emisiile de carbon și poate contribui la un mediu mai sustenabil.

Dezavantajele muncii mobile sunt:

  • izolarea – lucrul de la distanță poate duce la sentimente de izolare și detașare față de colegi și de cultura organizației;
  • potențial de suprasolicitare – unii indivizi consideră că este dificil să se deconecteze de la locul de muncă atunci când casa lor le servește drept birou, ceea ce poate duce la epuizare;
  • preocupări privind securitatea – protejarea datelor sensibile ale organizației și menținerea securității cibernetice pot fi mai dificile atunci când angajații lucrează în afara rețelei tradiționale de birouri;
  • obstacole în comunicare – sarcinile de colaborare care necesită interacțiuni în timp real pot fi împiedicate atunci când membrii echipei sunt răspândiți în locații diferite.

4. Leadership-ul viitorului

Lumea a trecut și va trece de la schimbare la o transformare necruțătoare, solicitând lideri care să se adapteze rapid și eficient. Culturile au trecut de la un model de comandă și control la unul de abilitare și autonomie, o schimbare care a depășit dezvoltarea mecanismelor de responsabilitate și feedback, creând dezechilibre în multe organizații. De asemenea, creșterea epuizării, exacerbată de natura permanentă a muncii moderne, a atins cote alarmante, în special în rândul celor cu performanță ridicată. Pregătirea liderilor pentru schimbări necruțătoare este esențială pentru un leadership durabil și sunt șase domenii cheie, interconectate, care, împreună, influențează performanța și bunăstarea generală a liderului

  • Nevoile fiziologice– odihna, alimentația, hidratarea și exercițiile fizice adecvate sunt fundamentale. Liderii trebuie să se asigure că dorm suficient, mănâncă sănătos, rămân hidratați și includ activitatea fizică regulată în rutinele lor și să-și inspire echipele să facă la fel. Aceste obiceiuri sprijină atât sănătatea fizică, cât și funcția cognitivă.
  • Stările emoționale– gestionarea emoțiilor și conștientizarea stărilor emoționale ale celorlalți sunt esențiale, mai ales în perioadele de schimbare. Liderii trebuie să-și dezvolte inteligența emoțională pentru a-și naviga sentimentele și pentru a înțelege dinamica emoțională a echipelor lor.
  • Concentrarea – echilibrarea gândirii strategice cu sarcinile operaționale este vitală. Liderii trebuie să aloce timp atât pentru planificarea la nivel înalt, cât și pentru execuția de zi cu zi, evitând capcana distragerii constante, în schimb ajutându-și echipele să prioritizeze dinamic.
  • Motivația– cunoașterea „de ce”-ului cuiva și alinierea acestuia la obiectivele organizației poate genera motivație. Liderii trebuie să caute sarcini care le îndeplinesc și să înțeleagă că unele îndatoriri sunt necesare chiar dacă nu sunt deosebit de plăcute.
  • Incluziunea– crearea unui mediu incluziv în care toată lumea se simte apreciată și înțeleasă favorizează sentimentul de apartenență și implicare. Liderii trebuie să promoveze diversitatea și empatia în echipele lor.
  • Creșterea personală– adoptarea unei mentalități de creștere și căutarea unei îmbunătățiri continue sunt esențiale. Liderii trebuie să caute în mod activ feedback, să invite provocări, să îmbrățișeze oportunitățile de învățare și să-și încurajeze echipele să facă același lucru.

Concluzii

Se preconizează ca economia gig (în limba engleză, „gig economy” sau economia de tip sharing; în limba română, corespondentul cel mai apropiat de sensul original ar fi economia la cerere sau munca la comandă) să își continue expansiunea rapidă, oferind atât oportunități, cât și provocări pentru lucrătorii mobili. Cu mai multe persoane care aleg munca independentă și contractată în locul angajării tradiționale, economia gig va oferi opțiuni flexibile de câștig pentru o gamă diversă de competențe. Cu toate acestea, poate ridica și întrebări referitoare la siguranța locului de muncă, beneficii și drepturile muncii. Munca mobilă poate crește productivitatea lucrătorilor, dar așa cum se temeau mulți oameni, nu a estompat granițele dintre serviciu și casă. Ca rezultat, tendințele viitoare în lucrul mobil vor include probabil un accent tot mai mare pe abordarea nevoilor unice ale lucrătorilor din gig, oferindu-le acces la platforme și resurse care oferă stabilitate și suport. În plus, apariția unui model de lucru hibrid care combină munca la distanță și munca la fața locului este de așteptat să câștige proeminență, oferind angajaților o mai mare flexibilitate, menținând în același timp o conexiune fizică la locul de muncă. Această abordare hibridă ar putea atinge un echilibru între beneficiile muncii de la distanță și colaborarea personală și cultura oferite de birouri, modelând viitorul muncii într-o lume post-pandemică. Călătoria către acest viitor implică o dezvoltare și un sprijin intenționat. Organizațiile trebuie să se angajeze în învățarea și îmbunătățirea continuă, asigurându-se că liderii lor sunt pregătiți pentru orice provocări vor urma. Doar încurajând o mentalitate rezistentă, promovând responsabilitatea și feedback-ul și susținând bunăstarea holistică, se pot motiva liderii să prospere într-o lume în continuă evoluție. Aceasta este conducerea viitorului – o viziune care promite o abordare dinamică, incluzivă și durabilă a navigării în schimbare.

Bibliografie

  • Blokdyk, G. (2021) – „Mobile Workforce Second Edition. Practical Tools For Self Assessment”, The Art of Service Publishing, Brendale, Australia;
  • Clemons, D. & Kroth, M. (2010) – „Managing the Mobile Workforce: Leading, Building, and Sustaining Virtual Teams”, Ed. McGraw Hill, New York, USA;
  • Deep, J. (2024) – „Luminous Leadership: Embrace Your Ability to Lead with an Understanding of Leadership Styles and Effective Management”, For Our Sun Publishing, California Books, Miami, USA;
  • Jenkins, R. (2017) – „ The Millennial Manual: The Complete How-To Guide To Manage, Develop, and Engage Millennials At Work”, Wall Street Journal, New York, USA;
  • Johansen, B., Kirshbaum, J. & Cervantes, G. (2025) – „Leaders Make the Future, Third Edition”, Berrett-Koehler Publishers, Oakland, USA;
  • Kouzes, J. M. & Posner, B. Z. (2023) – „Leadership Challenge Workbook 4th Edition”, Ed. John Wiley&Sons Inc., Hoboken, New Jersey, USA;
  • Morgan, J. (2020) – „The Future Leader: 9 Skills and Mindsets to Succeed in the Next Decade”, Ed. John Wiley&Sons Inc., Hoboken, New Jersey, USA;
  • Newport, C. (2016) – „ Deep Work. Rules for Focused Success in a Distracted World”, Ed. Little, Brown Book Group, London, UK;
  • Stowell, S. J. & Mead, S. S. (2016) – „Art of Strategic Leadership – How Leaders at All Levels Prepare Themselves, Their Teams, and Organizations for the Future”, Ed. John Wiley&Sons Inc., Hoboken, New Jersey, USA;
  • Wyatt,  (2005) – „Mobile Workforce For Dummies”, Ed. John Wiley&Sons Inc., Hoboken, New Jersey, USA.

Se poate inversa tendința pieței de telecomunicații din România?

postat în: Știri 0

Pornind de la un studiu publicat de Internet Society, Asociația Pentru Dezvoltarea Internetului (Internet Society – Romania Chapter) împreună cu Asociația Interlan și Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) au plăcerea de a vă invita la evenimentul “May Romanian Telecom market trend be reversed?” – dedicat analizei pieței de comunicații din România. Studiul estimează că piața românească este caracterizată de un nivel slab de concurență (cităm: “Poor market competitiveness for Internet customers and end users”). Studiul Pulse Internet Society poate fi găsit aici. Studiul ANCOM poate fi accesat aici.

De ce? Cum?

În cadrul evenimentului – furnizori de servicii de comunicații, jurnaliști (în special din zona IT și economic), reprezentanți ai autorităților cu atribuțiuni în domeniul concurenței și comunicațiilor electronice – vom analiza împreună:

  • cum s-a ajuns la această concluzie nedorită (de altfel confirmată și de statisticile autorității de reglementare – ANCOM);
  • impactul asupra concurenței, serviciilor, precum și asupra rezilienței Internetului în România (”Internet Society gives Romania an overall Internet resilience score of 56%, which means it has medium capacity to withstand unexpected faults or challenges to normal operation.”);
  • care ar fi pașii pentru revenirea la un mediu concurențial sănătos și pentru un Internet rezilient.

Evenimentul va avea loc Joi, 29 Mai 2025, la hotelul JW Marriott Grand în salon B (etaj 1), începând cu orele 10:30 (Welcome Coffee), respectiv 11:00 (prezentări, dezbateri și discuții libere).

Program:

10:30 Welcome Cofee

11:00 Prezentări, discuții

13:00 Networking lunch – discuții informale, soluții, măsuri pentru viitor

14:00-15:00 Ărezentare și tutorial:

-monitorizarea și asigurarea funcționării continue a Internetului;
-utilizarea tool-ului Pulse al Internet Society pentru a extrage date despre evoluția și dezvoltarea internetului.

RDVP office@internetsociety.ro – vă rugăm să ne confirmați participarea până pe 28 mai 2025. Înregistrarea se face doar pe baza confirmării de către organizator!

Rolul Inteligenței Artificiale /în/ Securitatea Națională (PDF)

postat în: Știri 0

Rolul Inteligenței Artificiale /în/ Securitatea Națională (PDF)

Prezentare @DIS – CRIFST susținută de Ovidiu Bernaschi

• IA = componentă strategică în securitatea națională

• IA detectează amenințări, automatizează răspunsul, profilează APT-uri

• România e vizată tot mai des de atacuri cibernetice complexe și hibride

• E nevoie de un ecosistem AI: specialiști, legislație, cooperare internațională și interdisciplinară

• AI ACT (UE 2024/1689) = primul cadru legal global pentru IA

• Studii de caz recente atacuri asupra Orange România și Parlamentul Rep. Moldova

• Viitorul: GESET + inteligență artificială = securitate anticipativă

Rolul Inteligenței Artificiale /în/ Securitatea Națională (PDF)

1 10 11 12 13 14 15 16 44