Sfetcu, Nicolae (2025), Maturizare tehnologică și luciditate umană, IT & C, 4:4, 3-6, https://www.internetmobile.ro/maturizare-tehnologica-si-luciditate-umana/ Technological Maturity and Human Lucidity Abstract We close 2025 with a rare blend of technological maturity and human lucidity. After a decade of successive waves … Citeşte mai mult
Furduescu, Bogdan – Alexandru (2025), Potențialul uman și performanța în mediul de lucru digital, IT & C, 4:4, 15-20, https://www.internetmobile.ro/potentialul-uman-si-performanta-in-mediul-de-lucru-digital/ Human Potential and Performance in the Digital Workplace Abstract As organizations transition into the digital era, the interplay between … Citeşte mai mult
Sfetcu, Nicolae (2025), Definirea și utilizarea funcțiilor în limbajul de programare Python, IT & C, 4:4, 33-49, DOI: 10.58679/IT50624, https://www.internetmobile.ro/definirea-si-utilizarea-functiilor-in-limbajul-de-programare-python/ Defining and Using Functions in the Python Programming Language Abstract In the context of programming, a function is a … Citeşte mai mult
Sfetcu, Nicolae (2025), Virtualizarea funcției de rețea (NFV) – MANO în comunicațiile 5G, IT & C, 4:4, 32-32, DOI: 10.58679/IT34850, https://www.internetmobile.ro/virtualizarea-functiei-de-retea-nfv-mano-in-comunicatiile-5g/ Network Function Virtualization (NFV) – MANO in 5G Communications Abstract The transition to 5G has accelerated the transformation … Citeşte mai mult
Tehnologia blockchain și Token-urile Non-Fungibile (NFT-uri) au captat atenția publicului în ultimii ani ca inovații revoluționare în lumea digitală. Blockchain, baza criptomonedelor precum Bitcoin, Litecoin, Polkadot, Chainlink, Dogecoin, Stellar și multe altele, a deschis calea pentru sistemele descentralizate, în timp ce NFT-urile au redefinit modul de percepere a proprietății digitale. Pe de altă parte, crowdsourcing-ul (solicitarea de contribuții de la indivizi sau grupuri de oameni pentru a finaliza o sarcină) și crowdfunding-ul (finanțarea multiplă) sunt mentalități și abordări ale secolului XXI care pot fi aplicate oricărui lucru, diferența dintre ele constând în resursa pusă în joc de cei interesați: banii.
Întrucât munca la distanță a devenit tot mai frecventă de la începutul pandemiei, atât angajatorii, cât și angajații se confruntă cu diverse provocări pe măsură ce își adaptează metodele de lucru. De la mesajele pasiv-agresive dintr-un chat de echipă până la o glumă nepotrivită pe o platformă internă, formele subtile de hărțuire pot avea consecințe grave asupra bunăstării emoționale a angajaților și a climatului organizațional general. Și, deși managerii pot încerca să stabilească un nou mecanism de comunicare pentru a se asigura că munca se desfășoară de la distanță, angajații se pot confrunta cu provocări dacă managerii recurg la control intruziv și supraveghere persistentă. Acest stil de management, marcat de o supraveghere excesivă și o lipsă de încredere, poate crea un mediu toxic și poate duce, de asemenea, la hărțuire cibernetică. Într-un mediu de lucru virtual, astfel de comportamente riscă să fie considerate inofensive și, prin urmare, ignorate. Cu toate acestea, consecințele pentru victimă sunt la fel de reale ca în cazul oricărei alte forme de hărțuire la locul de muncă. Înțelegerea acestor comportamente este crucială pentru ca organizațiile să prevină practicile care pot duce la hărțuire și vitală pentru factorii de decizie să se asigure că munca la distanță rămâne echitabilă și respectuoasă pentru toți angajații.
Inteligența artificială cuantică presupune utilizarea calculului cuantic pentru algoritmii de învățare automată. Datorită avantajelor computaționale ale calculului cuantic, IA cuantică poate obține rezultate imposibile pentru computerele clasice.
Analiza comparativă în context european din ultimii cinci ani a științei și tehnologiei din România a relevat decalaje semnificative față de media Uniunii Europene și față de țări precum Germania, Franța, Polonia sau Bulgaria. Acest articol oferă o analiză detaliată a performanțelor României în cercetare și inovare, producția științifică și tehnologică, nivelul de digitalizare și progresele în inteligența artificială, comparativ cu media Uniunii Europene și statele membre reprezentative. Voi utiliza surse oficiale (Eurostat, OECD, Comisia Europeană etc.) și voi structura expunerea în secțiuni clare: introducere, metodologie, analiză (pe subdomenii) și concluzii. Rezultatele evidențiază poziția României drept “inovator modest” al Europei, cu performanțe de numai ~38% din media UE, plasând-o pe ultimul loc între statele membre la mulți indicatori cheie. În continuare, voi detalia aceste constatări și voi prezenta date comparative sintetizate în grafice și tabele.
Cybersecurity has become an integral part of modern society, with the digital revolution significantly affecting our daily lives, and is one of the most important challenges of the contemporary world, due to both the complexity of information systems and today’s society. The European Union increasingly finds itself on the front lines of cyberspace. As government services, critical infrastructure, businesses, and society become ever more digital, the EU faces a rising tide of cyber threats that endanger economic stability and even national security. Cybersecurity and cyber warfare are intertwined in a complex relationship that shapes our digital world. Cybersecurity has moved from the periphery to the center of European security concerns. Over roughly fifteen years, the European Union and its member states have been forced to reckon with cyber incidents ranging from nuisance website defacements to crippling ransomware on hospitals, from stealthy state espionage to operations amounting to cyber warfare.
Sfetcu, Nicolae (2025), Dezvoltarea unui chatbot pentru servicii clienți cu ChatGPT, IT & C, 4:3, 51-66, DOI: 10.58679/IT92596, https://www.internetmobile.ro/dezvoltarea-unui-chatbot-pentru-servicii-clienti-cu-chatgpt/ Developing a Chatbot for Customer Service with ChatGPT Abstract In a world where customer experience has become a key differentiator, … Citeşte mai mult