Întrucât munca la distanță a devenit tot mai frecventă de la începutul pandemiei, atât angajatorii, cât și angajații se confruntă cu diverse provocări pe măsură ce își adaptează metodele de lucru. De la mesajele pasiv-agresive dintr-un chat de echipă până la o glumă nepotrivită pe o platformă internă, formele subtile de hărțuire pot avea consecințe grave asupra bunăstării emoționale a angajaților și a climatului organizațional general. Și, deși managerii pot încerca să stabilească un nou mecanism de comunicare pentru a se asigura că munca se desfășoară de la distanță, angajații se pot confrunta cu provocări dacă managerii recurg la control intruziv și supraveghere persistentă. Acest stil de management, marcat de o supraveghere excesivă și o lipsă de încredere, poate crea un mediu toxic și poate duce, de asemenea, la hărțuire cibernetică. Într-un mediu de lucru virtual, astfel de comportamente riscă să fie considerate inofensive și, prin urmare, ignorate. Cu toate acestea, consecințele pentru victimă sunt la fel de reale ca în cazul oricărei alte forme de hărțuire la locul de muncă. Înțelegerea acestor comportamente este crucială pentru ca organizațiile să prevină practicile care pot duce la hărțuire și vitală pentru factorii de decizie să se asigure că munca la distanță rămâne echitabilă și respectuoasă pentru toți angajații.