Cine decide ce știm? Inteligența artificială între cunoaștere, judecată și avantaj epistemic

Dr. George CONSTANTIN[1] constantingeorge2018@gmail.com [1] Cercetător independent   Artificial Intelligence between Knowledge, Judgment, and Epistemic Advantage Abstract The growing abundance of information has transformed the conditions under which knowledge is produced and decisions are made. The central problem is no … Citeşte mai mult

Telepsihologia în era amenințărilor cibernetice (2) – Transformarea cabinetului psihologic într-un ecosistem digital: oportunități, vulnerabilități și responsabilități profesionale – Aspecte juridice, deontologie și managementul riscului clinic

Prezenta lucrare, a doua parte a unui studiu amplu dedicat telepsihologiei, își propune să analizeze în profunzime implicațiile juridice, deontologice și clinice ale transformării cabinetului psihologic într-un ecosistem digital. Obiectivele specifice vizează: (1) cartografierea răspunderii pentru malpraxis în contextul telepsihologiei conform legislației românești actualizate (OUG 196/2020, normele din 2026); (2) analiza protocoalelor de urgență și a limitărilor intervenției la distanță; (3) examinarea capcanelor clinice impuse de intermedierea tehnologică; (4) explorarea riscurilor asociate utilizării inteligenței artificiale în practica psihologică; (5) dezvoltarea unui cadru integrat de management al riscului clinic pentru psihologii care oferă servicii online.

Inteligența artificială între infrastructură, securitate și responsabilitate umană

Artificial Intelligence between Infrastructure, Security and Human Responsibility Nicolae SFETCU[1] nicolae@sfetcu.com [1] Cercetător – Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Romïîne, ORCID: 0000-0002-0162-9973, Web of Science Researcher ID V-1416-2017 Abstract … Citeşte mai mult

De la dosar la inferență. Legitimitatea epistemică a deciziei administrative asistate de inteligența artificială

Integrarea sistemelor de inteligență artificială în administrația publică este analizată, de regulă, din perspectiva eficienței, transparenței, nediscriminării și responsabilității. Prezentul articol pornește de la o problemă anterioară acestor cerințe: în ce condiții poate o autoritate publică să trateze o inferență algoritmică drept temei legitim de cunoaștere pentru adoptarea unei decizii administrative individuale? Studiul examinează trecerea de la modelul deciziei întemeiate pe fapte documentate și pe un raționament atribuibil și reconstructibil la o administrație în care scorurile, clasificările și predicțiile algoritmice influențează stabilirea situației de fapt și exercitarea discreției.

Sincronizarea dronelor, securitatea cibernetică și apărarea bazată pe IA – Arhitecturi informatice și provocări de interoperabilitate în cadrul inițiativelor EDF și DPA

Integrarea sistemelor aeriene fără echipaj (Unmanned Aircraft Systems – UAS) și dezvoltarea rețelelor autonome de drone reprezintă una dintre direcțiile majore de transformare digitală a domeniului european de securitate și apărare. În cadrul inițiativelor promovate prin Fondul European de Apărare (European Defence Fund – EDF), precum și al direcțiilor strategice prezentate de Direcția Generală pentru Armamente (DPA), accentul se deplasează de la dezvoltarea exclusivă a platformelor hardware către arhitecturi informatice distribuite, securizate și interoperabile.

Inteligența artificială între instrument și partener cognitiv – Reflecții asupra unei revoluții în curs

Eseul propune o reflecție asupra Inteligenței Artificiale din perspectiva unui simplu utilizator al acesteia, care încearcă să-i analizeze natura dincolo de performanțele sale tehnologice și de impactul asupra omului. Autorul formulează mai multe ipoteze personale, susținând că Inteligența Artificială nu întrunește caracteristicile unei invenții în sensul clasic al termenului, ci poate fi privită ca un fenomen, expresie a atingerii unui prag critic al acumulării și procesării informației, ilustrat prin metafora unui „gheizer informațional”.

Telepsihologia în era amenințărilor cibernetice (1) – Transformarea cabinetului psihologic într-un ecosistem digital: oportunități, vulnerabilități și responsabilități profesionale – Infrastructura digitală, securitatea cibernetică și contextul Dark Web

Prezentul articol își propune să analizeze transformarea cabinetului psihologic într-un ecosistem digital, evidențiind vulnerabilitățile cibernetice specifice profesiei de psiholog clinician și propunând un cadru teoretic și practic pentru securizarea practicii de telepsihologie. Articolul explorează contextul amenințărilor cibernetice contemporane, inclusiv Dark Web-ul ca spațiu de risc și oportunitate, și stabilește fundația tehnică pentru implementarea unor platforme conforme cu standardele internaționale.

Singurătatea în era conexiunilor infinite: De la condiție existențială la criză antropologică

Prezentul studiu își propune să analizeze fenomenul singurătății dintr-o perspectivă interdisciplinară, integrând dimensiuni filosofice, antropologice, psihosociologice și psihanalitice, în contextul transformărilor tehnologice accelerate ale secolului XXI. Cercetarea urmărește să clarifice distincția conceptuală dintre singurătatea ca stare obiectivă și însingurarea ca experiență subiectivă, precum și să evalueze impactul noilor tehnologii de comunicare asupra psihicului uman și a relațiilor interpersonale.

Rolul inteligenței artificiale în securitatea centrelor de date modulare și optimizarea soluțiilor de business continuity: Model de maturitate AI-BC și cadru dinamic pentru optimizarea parametrilor RTO/RPO

Transformarea digitală, dezvoltarea tehnologiilor cloud și extinderea infrastructurilor distribuite au determinat adoptarea Data Centerelor Modulare (Modular Data Centers – MDC) ca soluții flexibile pentru procesarea și stocarea datelor în medii dinamice.

De la enigma lui Turing la supremația cuantică. Evoluția criptografiei și noua rețea de securitate chineză

Această lucrare analizează evoluția securității informației, urmărind tranziția istorică și conceptuală de la criptanaliza mecanică din perioada Celui de-al Doilea Război Mondial la sistemele moderne de Distribuție Cuantică a Cheilor (QKD) dezvoltate de Republica Populară Chineză. Punctul de plecare este definit de geniul lui Alan Turing și de mașinile electromecanice concepute pentru spargerea codului Enigma, moment care a pus bazele criptografiei algoritmice. Ulterior, era digitală a consolidat modele de criptare asimetrică (precum RSA), a căror siguranță rezidă exclusiv în complexitatea matematică și în dificultatea computațională a factorizării numerelor mari.

1 2 3

Articles published according to the current editorial policy