14 mart. 2025

Segmentarea rețelelor de telecomunicații 5G

de | postat în: Arhiva, Numărul 2, Telecomunicații, Volumul 4 | 0

Sfetcu, Nicolae (2025), O analiză a resurselor tehnologice la nivel global, IT & C, 4:2, DOI: 10.58679/IT95488, https://www.internetmobile.ro/segmentarea-retelelor-de-telecomunicatii-5g/

 

5G Telecommunication Network Slicing

Abstract

5G network slicing is a revolutionary architecture that enables the creation of multiple virtual networks on a single shared physical infrastructure, each tailored to the specific requirements of different applications. This approach allows network operators to efficiently allocate resources, ensuring optimal performance for a wide range of services, from enhanced mobile broadband networks to ultra-reliable, low-latency communications.

Keywords: 5G, telecommunications, network slicing, 5G architecture, 5G security

Rezumat

Segmentarea rețelelor 5G reprezintă o arhitectură revoluționară care permite crearea mai multor rețele virtuale pe o singură infrastructură fizică comună, fiecare fiind adaptată cerințelor specifice ale diverselor aplicații. Această abordare permite operatorilor de rețea să aloce eficient resursele, asigurând performanță optimă pentru o gamă variată de servicii, de la rețele mobile de bandă largă îmbunătățit până la comunicații ultra-fiabile cu latență scăzută.

Cuvinte cheie: 5G, telecomunicații, segmentarea rețelei, arhitectura 5G, securitatea 5G

 

IT & C, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025, pp. xxx
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT95488
URL: https://www.internetmobile.ro/segmentarea-retelelor-de-telecomunicatii-5g/
© 2025 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Segmentarea rețelelor de telecomunicații 5G

Ing. fiz. Nicolae SFETCU[1], MPhil
nicolae@sfetcu.com

[1] Cercetător – Academia Română – Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST), Divizia de Istoria Științei (DIS), ORCID: 0000-0002-0162-9973

 

Introducere

Segmentarea rețelei 5G reprezintă o arhitectură revoluționară care permite crearea mai multor rețele virtuale pe o singură infrastructură fizică comună, fiecare fiind adaptată cerințelor specifice ale diverselor aplicații. Această abordare permite operatorilor de rețea să aloce eficient resursele, asigurând performanță optimă pentru o gamă variată de servicii, de la rețele mobile de bandă largă îmbunătățit până la comunicații ultra-fiabile cu latență scăzută (Wikipedia 2024).

Conform lui (ENISA 2019), una dintre caracteristicile cheie ale 5G va fi oportunitatea pentru segmentarea rețelei (network slicing, NS) (Craven 2020): permite crearea flexibilă și eficientă a rețelelor logice specializate de la un capăt la altul, pe lângă infrastructura de rețea partajată.

Tehnologii cheie

Două tehnologii esențiale sunt esențiale pentru implementarea segmentării rețelei. Segmentarea de rețea aparține categoriei paradigmei de rețea de virtualizare, împreună cu rețeaua definită de software (Software-Defined Networking, SDN) și virtualizarea funcției de rețea (Network Function Virtualization, NFV).

Rețele definite prin software (SDN): SDN separă planul de control de cel al datelor, permițând gestionarea centralizată și programabilitatea rețelei. Această separare facilitează configurarea dinamică și alocarea eficientă a resurselor.

Virtualizarea funcțiilor de rețea (NFV): NFV abstractizează funcțiile rețelei din hardware-ul proprietar, permițând rularea lor ca instanțe software pe servere standard. Această virtualizare îmbunătățește flexibilitatea și scalabilitatea (Wikipedia 2024).

Folosind SDN și NFV, operatorii pot implementa segmente de rețea flexibile și scalabile pe o infrastructură comună, abordând cerințele diverse ale serviciilor 5G (Wikipedia 2024).

Segmentarea de rețea poate profita de SDN și NFV, dar poate fi văzută ca o tehnologie independentă (Olimid and Nencioni 2020).

Arhitectura segmentării 5G

Arhitectura rețelei 5G este de obicei delimitată în trei straturi principale (Wikipedia 2024):

Stratul de servicii: Interacționează direct cu entitățile de afaceri, transpunându-le cerințele în caracteristici specifice rețelei. Fiecare serviciu este reprezentat ca o instanță de serviciu, încapsulând toate atributele de rețea necesare pentru a îndeplini acordurile de nivel de serviciu dorite (Wikipedia 2024).

Stratul funcțiilor de rețea: Cuprinde o suită de funcții de rețea virtualizate (VNF) care îndeplinesc sarcini distincte. Aceste VNF-uri sunt orchestrate pentru a forma segmente de rețea end-to-end, fiecare configurată pentru a satisface cerințele unice ale instanțelor de serviciu corespunzătoare.

Stratul infrastructurii: Constă din componentele fizice ale rețelei, inclusiv centrele de date, routerele și stațiile de bază. Acest nivel oferă resursele de bază pe baza cărora sunt construite și operate rețelele virtuale.

Un controler centralizat de segmente de rețea supraveghează aceste straturi, gestionând ciclul de viață al fiecărei secțiuni și asigurând o coordonare perfectă între ele (Wikipedia 2024).

Comunicarea între mașini autonome, de exemplu, necesită o latență minimă (timpul de întârziere necesar unui semnal pentru a călători), dar nu neapărat debit mare (cantitatea de date pe care o rețea o poate procesa pe secundă) în timp ce un caz de utilizare, cum ar fi realitatea augmentată, va necesita mai multă lățime de bandă (ENISA 2019).

Componentele de segmentare a rețelei sunt prezentate în raport cu elementele afectate ale arhitecturii rețelei, așa cum este descris în diferitele „Zoom-ins”. Această referință încrucișată / cartografiere este un mijloc alternativ pentru descrierea funcțiilor de segmentare a 5G. Dependența segmentelor cu diferitele componente ale arhitecturii generice 5G este prezentată în figura de mai jos (ENISA 2019):

rhitectura de segmentare a rețelei. Zoom-in

Figura 5: Arhitectura de segmentare a rețelei. Zoom-in

Elementele sistemului de management al segmentări 3GPP (3GPP Slicing Management System) sunt următoarele:

  • Element – Scurtă descriere
  • Stratul de instanță de servicii (Service Instance Layer) (servicii de comunicații) – Stratul de instanță de servicii reprezintă serviciile (servicii pentru utilizatorii finali sau servicii comerciale) care urmează să fie acceptate. Fiecare serviciu de comunicare este reprezentat de o instanță de serviciu.
    De obicei, serviciile pot fi furnizate de operatorul de rețea sau de terți. În conformitate cu aceasta, o instanță de serviciu poate reprezenta fie un serviciu de operator, fie un serviciu furnizat de terți. (3GPP TR 23.799 V14.0.0 (2016-12) 2016)).
  • Funcția de gestionare a serviciilor de comunicații (Communication Service Management Function, CSMF) – Această funcție este responsabilă de traducerea cerinței legate de serviciul de comunicații la cerințele legate de segmentarea de rețea. CSMF comunică cu funcția Network Slice Management Function (NSMF).
  • Funcția de gestionare a segmentării rețelei (Network Slice Management Function, NSMF) – Această funcție este responsabilă pentru gestionarea (inclusiv ciclul de viață) al NSI-urilor. Deriva cerințele legate de subrețeaua segmentului de rețea din cerințele legate de segmentul de rețea.
    NSMF comunică cu NSSMF și CSMF.
  • Funcția de gestionare a subrețelei segmentului de rețea (Network Slice Subnet Management Function, NSSMF) – Această funcție este responsabilă pentru gestionarea și orchestrarea instanțelor de subrețea ale segmentului de rețea.
  • Instanța segmentului de rețea (Network Slice Instance, NSI) – Segmentul de rețea este o rețea logică care oferă capacități specifice de rețea și caracteristici ale rețelei. Instanța segmentului de rețea este o reprezentare a unui set de funcții de rețea și a resurselor asociate (de exemplu, resurse de calcul, stocare și rețea) care susțin segmentul de rețea. (3GPP TS 23.501 V16.5.1 (2020-08) 2020)
  • Instanță de subrețea a segmentului de rețea (Network Slice Subnet Instance, NSSI) – Subrețeaua segmentului de rețea reprezintă un grup de funcții de rețea (inclusiv resursele lor corespunzătoare) care formează parte sau componente complete ale unei porțiuni de rețea. Gruparea funcțiilor de rețea permite gestionarea fiecărui grup de funcții de rețea să se desfășoare independent de segmentul de rețea.
  • Funcții de rețea (Network Functions, NF) – Funcții de rețea de bază (Core Network Functions, CNF) – Funcții de rețea de acces (Access Network Functions, gNB) – O instanță de segment de rețea (NSI) conține funcții de rețea, inclusiv planul de control al rețelei de bază și funcțiile de rețea ale planului de utilizator din rețeaua de domiciliu și funcții de acces în rețeaua de deservire (3GPP TS 23.501 V16.5.1 (2020-08) 2020). Versiunea 16 a specificației 3GPP include o inter-funcționare îmbunătățită cu LTE Evolved Packet Core (EPC).
  • NFV MANO – NFV MANO include NFV Orchestrator (NFVO), manager VNF (VNFM) și administrator de infrastructură virtualizată (VIM).
  • Sistem de management al elementelor (Element Management System, EMS) – Managementul elementelor este responsabil pentru gestionarea FCAPS a funcțiilor de rețea utilizate în instanța segmentelor de rețea.
  • Sistem de suport al operațiilor (Operations Support System, OSS) – Funcțiile OSS asigură gestionarea și orchestrarea sistemelor, inclusiv cele vechi, și pot avea vizibilitate completă a serviciilor furnizate de funcțiile de rețea moștenite în rețeaua unui operator.
  • Stratul Resurse – Funcțiile de rețea vor rula ca niște componente software deasupra infrastructurii hardware. Virtualizarea permite un mediu elastic, automatizat, în care serviciile de rețea, calcul și stocare se pot extinde sau contracta după cum este necesar. Multe resurse pot fi acum găzduite ca servicii software și instanțiate dinamic în diferite segmente de rețea.
  • Interfața pe baza serviciior funcțiilor de management (Management Functions Service Based Interface, SBI) – Gestionarea rețelei 3GPP este asigurată de serviciile de management. Serviciile de gestionare își oferă serviciile prin interfețe de servicii standardizate compuse din componente specificate individual.
  • Os-Ma-nfvo Punctul de referință Os-Ma-nfvo poate fi utilizat pentru interacțiunea dintre funcțiile de gestionare a segmentării 3GPP și NFV-MANO.
    Pentru a interfața corect cu NFV-MANO, NSMF și / sau NSSMF folosesc interfața NFV MANO, expusă în punctele de referință Os-Ma-nfvo, Ve-Vnfm-em și Ve-Vnfm-vnf (ultimele două nu sunt afișate în figură) datorită limitărilor grafice).

Aplicații și cazuri de utilizare

Se așteaptă ca sistemul 5G să ofere suport optimizat pentru o varietate de servicii de comunicații diferite, încărcări diferite de trafic și comunități diferite de utilizatori finali (3GPP TS 28.530 V16.2.0 (2020-07) 2020). Un beneficiu clar al segmentării rețelei 5G pentru operatori va fi capacitatea de a adapta funcționalitățile și alocarea resurselor rețelei pentru clienți specifici și segmente de piață particulare.

Automatizare industrială: Facilitează monitorizarea și controlul în timp real în procesele de producție, sporind eficiența și productivitatea.

Sănătate: Sprijină telemedicina și operații la distanță prin furnizarea de conexiuni fiabile, cu latență scăzută, esențiale pentru procedurile medicale critice.

Transport: Îmbunătățește comunicațiile vehicul-la-totul (V2X), contribuind la dezvoltarea sistemelor de conducere autonomă și de transport inteligente.

De exemplu, în Spania, segmentarea rețelei a fost implementată în sectoare precum conectivitatea industrială, securitatea porturilor, asistența medicală pentru asistență la distanță și serviciile de urgență pentru a îmbunătăți timpul de răspuns și fiabilitatea (Sánchez 2025).

Considerații privind securitatea

Deși segmentarea rețelei oferă numeroase beneficii, introduce și provocări unice de securitate:

Izolarea segmentărilor: Asigurarea faptului că fiecare secțiune de rețea funcționează independent este esențială pentru a preveni propagarea potențialelor amenințări între secțiuni. Izolarea eficientă protejează împotriva atacurilor care vizează felii specifice, protejând astfel ecosistemul de rețea mai larg (Wikipedia 2024).

Securitatea ciclului de viață: Abordarea problemelor de securitate de-a lungul întregului ciclu de viață al unei secțiuni de rețea – de la crearea și operarea până la dezafectare – este esențială. Această abordare cuprinzătoare ajută la atenuarea vulnerabilităților care ar putea fi exploatate în diferite etape

O înțelegere cuprinzătoare a acestor provocări este esențială pentru implementarea în siguranță a segmentării rețelei în rețelele 5G (Wikipedia 2024).

Securitate-ca-serviciu

Segmentele de rețea sunt utilizate pentru a implementa servicii la limita accesului multiplu pe o infrastructură cloud distribuită. Segmentele de rețea pot fi configurate pe baza tipului de serviciu (eMBB, mMTC, URLLC), client și aplicație pentru a oferi latența necesară, lățimea de bandă, QoS și securitatea. În timp ce segmentele oferă securitate inerentă prin segmentare, segmentele pot fi folosite și pentru a oferi servicii suplimentare de protecție și securitate de securitate specifice cazului de utilizare și cerințelor clienților  (ENISA 2019).

Cu toate acestea, deși realizarea ofertelor de securitate ca serviciu (Security-as-a-Service, SECaaS) este fezabilă din punct de vedere tehnic, revine în cele din urmă operatorului de rețea mobil (Mobile Network Operator, MNO) să includă astfel de servicii în ofertă, în funcție de strategia de serviciu, contextul pieței și în raport cu cazurile de utilizare verticale.

Componentă conexă: Servicii de comunicare

Securitate end-to-end

Segmentele de rețea sunt rețele logice end-to-end, deci este firesc să se urmărească securitatea end-to-end. Conceptul de securitate end-to-end este strâns legat de conceptele de izolare și orchestrare. Mai mult, depinde de modelul de afaceri și de modelul de încredere asociat (Olimid and Nencioni 2020).

Versiunea 16 introduce mecanismul identificatorului de autorizare specific rețelei care permite autentificarea specifică a rețelei și mecanismele de autorizare care să completeze mecanismele de autentificare la nivel de rețea (ENISA 2019).

Componentă conexă: Instanța segmentării de rețea

Izolarea resurselor

Una dintre așteptările cheie ale segmentării rețelei este izolarea resurselor. Fiecare segment poate fi perceput ca un set izolat de resurse configurate prin mediul de rețea și care oferă un set definit de funcții. Nivelul și puterea de izolare pot varia în funcție de cerințe și scenarii de utilizare pentru segmentare (Kotulski et al. 2017).

Izolarea segmentelor poate fi luată în considerare în cel puțin patru zone (ENISA 2019):

  • Izolarea traficului: segmentele de rețea trebuie să se asigure că fluxul de date al unui segment nu se mută pe altul.
  • Izolarea lățimii de bandă: segmentele nu ar trebui să utilizeze nicio lățime de bandă alocată altor segmente.
  • Izolarea procesării: în timp ce toate segmentele virtuale utilizează aceleași resurse fizice, este necesară procesarea independentă a pachetelor.
  • Izolarea stocării: datele legate de un segment ar trebui stocate separat de datele utilizate de un alt segment (Gutz et al. 2012).

Componentă conexă: Instanța segmentării de rețea, Resurse partajate

Management și orchestrare securizate

Arhitectura segmentului de rețea MANO este o provocare din perspectiva modelului de afaceri datorită varietății de scenarii cu actori diferiți, medii multi-domeniu și mai multor straturi de ocupanți imbricați, care pot juca roluri diferite și au drepturi diferite. Din punct de vedere tehnic, aceasta înseamnă complexitate și flexibilitate ridicate, ceea ce aduce riscuri de securitate mai mari. 3GPP definește cerințele pentru securitatea serviciilor de gestionare, care includ utilizarea protocoalelor de comunicații securizate pentru protecția interacțiunilor la interfețele serviciilor de gestionare și autorizarea cererilor de servicii de gestionare (3GPP TS 33.501 V16.3.0 (2020-07), n.d.), dar trebuie menționat că cele mai recente specificații 3GPP nu sunt încă implementate (ENISA 2019).

O altă problemă relevantă este gestionarea informațiilor de jurnal specifice porțiunii de rețea pentru a sprijini analiza post-incident. Astfel de informații pot include dovada tranzitului, atestarea de la distanță, precum și date care să susțină analiza cauzei principale.

Componente conexe: NSMF, NFV-MANO, Os-Ma-NFVO, SBI

Model de încredere

În 5G sunt avute în vedere trei modele pentru părțile interesate (ENISA 2019).

  1. MNO deține și administrează atât rețeaua de acces, cât și rețeaua de bază.
  2. Un MNO deține și administrează rețeaua de bază, rețeaua de acces este partajată între mai mulți operatori (adică, partajarea RAN).
  3. Doar o parte a rețelei este deținută și / sau administrată de MNO, alte părți fiind deținute și / sau administrate de o terță parte.

API-urile și funcțiile de gestionare corespunzătoare 3GPP sunt necesare pentru a sprijini acest acces extins și controlul capacităților oferite de MNO, și pentru a face acest lucru într-un mod sigur. Partea terță are un control tot mai mare asupra capacităților de rețea care îi susțin serviciul. Cu toate acestea, acest control este limitat la ceea ce este permis de MNO prin intermediul API-urilor furnizate

Componente conexe: SBI, Os-Ma-nfvo

Implicații regulatorii și comerciale

Implementarea segmentării rețelei necesită o analiză atentă a cadrelor de reglementare și a modelelor de afaceri (Sparks et al. 2025):

Aspecte regulatorii: Operatorii trebuie să navigheze în medii de reglementare complexe pentru a asigura conformitatea, în special atunci când definesc și gestionează segmente de rețea care răspund nevoilor specifice ale pieței. GSMA a explorat aceste considerații, oferind linii directoare pentru a alinia implementările de segmentare cu reglementările existente (Sparks et al. 2025).

Strategii de monetizare: Segmentarea rețelei permite operatorilor să ofere servicii personalizate diverselor industrii, cum ar fi producția, transportul și asistența medicală. Prin valorificarea AIOps, învățarea automată și automatizarea bazată pe inteligență artificială, operatorii pot optimiza ciclul de viață 5G, reducând cheltuielile operaționale și crescând veniturile (Wikipedia 2024).

Evoluții recente

În versiunea 16 a specificației 3GPP, funcția de segmentare a rețelei este îmbunătățită cu următoarele caracteristici (ENISA 2019):

  • Îmbunătățirea interacțiunii între LTE Evolved Packet Core (EPC) și 5G Core pentru a gestiona mobilitatea echipamentelor utilizatorului și a segmentului de rețea alocat între rețele
  • Un nou mecanism de autentificare și autorizare specifică de rețea (NSSAA) care permite autentificarea și autorizarea separate pe rețea. Declanșatorul NSSAA se bazează pe informațiile de abonament din UDM și politica operatorului și poate fi efectuat atunci când UE indică suport pentru caracteristică (3GPP TR 21.916 V0.5.0 (2020-07) 2020).

De la începutul lui 2025, segmentarea rețelei a trecut de la un concept teoretic la o realitate practică în cadrul rețelelor 5G. De exemplu, Verizon a introdus apeluri video îmbunătățite, utilizând segmentarea rețelei pentru a oferi o calitate optimizată a sunetului și a video-ului în aplicațiile de apelare, chiar și în timpul congestionării rețelei. Acest serviciu este disponibil în peste 150 de zone metropolitane și necesită ca utilizatorii să fie în planul Verizon Unlimited Ultimate (Johnson 2024).

Concluzie

Aceste evoluții subliniază rolul esențial al segmentării în evoluția continuă a rețelelor 5G, demonstrând potențialul său de a revoluționa industriile prin soluții de conectivitate eficiente și securizate.

Bibliografie

  • 3GPP TR 21.916 V0.5.0 (2020-07). 2020. “3rd Generation Partnership Project; Technical Specification Group Services and System Aspects; Release 16 Description; Summary of Rel-16 Work Items, (Release 16).” https://www.3gpp.org/ftp/Specs/archive/21_series/21.916/.
  • 3GPP TR 23.799 V14.0.0 (2016-12). 2016. “Technical Report 3rd Generation Partnership Project; Technical Specification Group Services and System Aspects; Study on Architecture for Next Generation System (Release 14).”
  • 3GPP TS 23.501 V16.5.1 (2020-08). 2020. “3rd Generation Partnership Project; Technical Specification Group Services and System Aspects; System Architecture for the 5G System (5GS); Stage 2 (Release 16).” https://www.3gpp.org/ftp/Specs/archive/33_series/33.501/33501-g40.zip.
  • 3GPP TS 28.530 V16.2.0 (2020-07). 2020. “3rd Generation Partnership Project; Technical Specification Group Services and System Aspects; Management and Orchestration; Concepts, Use Cases and Requirements (Release 16).” https://www.3gpp.org/ftp/Specs/archive/33_series/33.501/33501-g40.zip.
  • 3GPP TS 33.501 V16.3.0 (2020-07). n.d. “3rd Generation Partnership Project; Technical Specification Group Services and System Aspects; Security Architecture and Procedures for 5G System.” https://www.3gpp.org/ftp/Specs/archive/33_series/33.501/.
  • Craven, Connor. 2020. “What Is 5G Network Slicing?” SDxCentral. 2020. https://www.sdxcentral.com/5g/definitions/key-elements-5g-network/5g-network-slicing/.
  • ENISA. 2019. “ENISA Threat Landscape for 5G Networks Report.” Report/Study. ENISA. 2019. https://www.enisa.europa.eu/publications/enisa-threat-landscape-report-for-5g-networks.
  • Gutz, Stephen, Alec Story, Cole Schlesinger, and Nate Foster. 2012. “Splendid Isolation: A Slice Abstraction for Software-Defined Networks.” https://conferences.sigcomm.org/sigcomm/2012/paper/hotsdn/p79.pdf.
  • Johnson, Allison. 2024. “Verizon Is Using 5G Network Slicing to Offer Better Video Calling — for a Price.” The Verge. December 12, 2024. https://www.theverge.com/2024/12/12/24319785/verizon-5g-sa-network-slicing-enhanced-video-calling.
  • Kotulski, Zbigniew, Tomasz Nowak, Mariusz Sepczuk, Marcin Tunia, Rafał Artych, Krzysztof Bocianiak, Tomasz Ośko, and Jean-Philippe Wary. 2017. “On End-to-End Approach for Slice Isolation in 5G Networks. Fundamental Challenges.” In Annals of Computer Science and Information Systems, 11:783–92. https://annals-csis.org/Volume_11/drp/228.html.
  • Olimid, Ruxandra F., and Gianfranco Nencioni. 2020. “5G Network Slicing: A Security Overview.” IEEE Access 8:99999–9. https://doi.org/10.1109/ACCESS.2020.2997702.
  • Sánchez, Sergio. 2025. “‘Network Slicing’: de concepto teórico a una realidad gracias a la red 5G.” El País. January 31, 2025. https://elpais.com/proyecto-tendencias/2025-01-31/network-slicing-de-concepto-teorico-a-una-realidad-gracias-a-la-red-5g.html.
  • Sparks, Kevin, Marvin Sirbu, Jack Nasielski, Lynn Merrill, Kevin Leddy, Padma Krishnaswamy, Walter Johnston, et al. 2025. “5G NETWORK SLICING WHITEPAPER.”
  • Wikipedia. 2024. “5G Network Slicing.” In Wikipedia. https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=5G_network_slicing&oldid=1247352253.

 

CC BY SA 4.0Articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY SA 4.0 (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/).

6 mart. 2025

Realitatea augmentată și inteligența artificială. Cum vor schimba modul în care interacționăm cu lumea ?

de | postat în: Știri | 0

Radu-Daniel VatavuProfesor universitar la Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor (FIESC) din 2016, Radu-Daniel Vatavu şi-a început activitatea la   Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava  în anul 2008.  Din anul  2015 coordonează activitatea Laboratorului de Cercetare în Mașini Inteligente și Vizualizarea Informației din cadrul universității sucevene, demonstrând un angajament deosebit în dezvoltarea și promovarea cercetării în acest domeniu.

Cariera de cercetător a devenit atractivă pentru prof. univ. Radu-Daniel Vatavu în timpul studiilor sale pentru obținerea titlului de inginer în știința calculatoarelor (1999-2004), când a intrat în contact cu tehnologii inovatoare, în special în domeniul viziunii artificiale. Acestea aveau un impact semnificativ asupra modului în care calculatoarele puteau interpreta imagini și înțelege lumea fizică, precum și asupra apariției realității virtuale. Despre acea perioadă, Radu-Daniel Vatavu  menţionează următoarele : „calculatoarele puteau vedea și înțelege mult mai bine lumea din jurul lor. De asemenea, erau anii în care apăreau din ce în ce mai multe dispozitive și instrumente software pentru realitatea virtuală. Toate acestea prefigurau o lume total diferită față de cea în care trăiam, din construcția căreia doream să fac parte.”

La începutul cercetării sale  științifice Radu-Daniel Vatavu  a studiat realitatea virtuală și, mai specific, tehnologia bazată pe viziunea artificială pentru recunoașterea și interpretarea gesturilor, cu scopul de a asigura o interacțiune naturală cu obiectele virtuale, similară cu modul în care interacționăm cu obiectele fizice. Aceasta a fost tema tezei sale de doctorat, realizată între 2004 și 2008, perioadă în care a călătorit constant între Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Laboratorul de cercetare Graphix/Alcove al Universității din Lille, Franța. Tema interacțiunilor naturale l-a atras în mod deosebit și a continuat să dezvolte algoritmi, tehnici și metode de proiectare a acestor interacțiuni pentru diverse tipuri de sisteme informatice, de la dispozitive mobile la medii complexe cu inteligență ambientală. Aceste aplicații l-au condus către noi domenii de cercetare, iar în prezent este interesat de realitatea augmentată și extinsă, de interacțiunea cu inteligența artificială și de proiectarea de experiențe digitale accesibile tuturor. Radu-Daniel Vatavu subliniază că activitatea de cercetare a laboratorului pe care îl conduce a fost ghidată de teme de accesibilitate a tehnologiei pentru utilizatori cu diverse abilități senzoriale și motorii, dezvoltând noi concepte privind realitățile mixte susținute de calculator și aplicații practice în inteligența ambientală: „Am început să studiez realitatea virtuală și tehnologia bazată pe viziunea artificială pentru recunoașterea și interpretarea gesturilor, cu scopul de a asigura o interacțiune naturală cu obiectele virtuale, similară cu modul în care interacționăm cu obiectele fizice.”

Referindu-se la provocările din domeniu, prof. univ. ing. Radu-Daniel Vatavu menționează că o dificultate importantă, în special în primii ani, a fost găsirea unui echilibru între cercetarea aplicată, care conduce la soluții practice pentru provocările societății actuale, și cercetarea fundamentală, care contribuie la dezvoltarea de noi viziuni pentru viitorul științific. În prima categorie, de exemplu, se află algoritmii performanți și tehnicile de interacțiune pentru îmbunătățirea experienței utilizării dispozitivelor mobile, precum algoritmii de recunoaștere a gesturilor, utilizați pentru a implementa interacțiuni naturale pe telefoanele mobile. În a doua categorie, universitarul sucevean  a propus noi perspective în comunitatea științifică, cum ar fi conceptul de realitate senzorimotorie, care se integrează în peisajul realităților mixte susținute de calculator, punând accent pe abilitățile specifice fiecărui utilizator. În această viziune, realitatea fizică ar fi proiectată pentru a răspunde abilităților senzoriale și motorii ale fiecărei persoane. Un alt exemplu este inteligența artificială integrată în dispozitive purtabile, cum ar fi brațele electronice cu diverse grade de autonomie, care ar oferi noi modalități de a percepe și interacționa cu lumea. Aşadar, el subliniază: „Am avut deosebita onoare ca multe dintre aceste contribuții, în special cele legate de noi viziuni și direcții în cercetare, să fie distinse cu premii din partea ACM (Association for Computing Machinery), cea mai importantă organizație profesională în domeniul calculatoarelor.”

Realitatea augmentată și inteligența artificială

În ceea ce priveşte motivaţiile activităţii sale de cercetare şi inovare, prof. Radu-Daniel Vatavu arată că –  în ciuda dificultăților – dorința de a înțelege mai bine lumea în care trăim și natura umană este principala sa sursă de inspirație. El adaugă şi ideea că noile tehnologii, bazate pe realitatea virtuală și inteligența artificială, permit atingerea acestor obiective la un nivel mai profund decât era posibil înainte de apariția lor. Prof. Vatavu subliniază că, de exemplu, comportamentul unei persoane într-o lume virtuală poate fi total diferit față de cel observat în lumea reală, fie că acest comportament este conștientizat sau nu. El adaugă că experiența dobândirii unei noi abilități senzoriale prin medierea unui calculator, cum ar fi vederea în domeniul termic, care nu este disponibilă în mod natural, poate revela multe despre dorințele și așteptările noastre privind  relația cu lumea înconjurătoare și locul nostru în univers. Prof. Vatavu afirmă: „Toată activitatea de cercetare pe care o realizez este centrată nu pe tehnologie, ci pe om și înțelegerea multiplelor valențe ale experiențelor pe care le avem în lumea în care trăim.”

În prezent prof. Radu-Daniel Vatavu continuă cercetările începute în cadrul unui proiect de cercetare fundamentală și exploratorie (de tip IDEI), în cadrul căruia a propus și formalizat un nou tip de realitate mixtă. În această abordare, calculatorul, în diversele sale forme, mediază percepțiile și acțiunile noastre cu mediul înconjurător. Rezultatul cel mai important al acestui proiect este faptul că, din punct de vedere tehnologic, suntem extrem de aproape fie de o utopie, fie de o distopie, datorită capacității de integrare tot mai profunde a calculatorului în toate aspectele vieții noastre. El adaugă că, în acest context, comunitatea actuală de cercetători are o responsabilitate semnificativă în modul în care va arăta „realitatea” pentru generațiile viitoare. În prezent, prof. Vatavu lucrează la un proiect privind accesibilitatea dispozitivelor mobile, în cadrul căruia inteligența artificială generativă este aplicată pentru a proiecta interfețe adaptate abilităților fiecărui utilizator în parte:  „De exemplu, la descărcarea și instalarea unei aplicații în telefonul mobil, caracteristicile interfeței (cum ar fi mărimea textului, poziționarea butoanelor, paleta de culori, modalitatea de interacțiune etc.) sunt determinate și generate automat în funcție de abilitățile specifice ale utilizatorului.” Este vorba despre o nouă paradigmă de proiectare și dezvoltare software a interfețelor, centrată pe utilizatorul final, cu scopul de a crea aplicații mobile mult mai accesibile, în special pentru utilizatorii cu dizabilități de vedere sau motorii.

Referitor la  dezavantajele sau minusurile cercetării din România, prof. Radu-Daniel Vatavu spune că ar identifica trei probleme principale. În primul rând, performanța în cercetarea științifică nu poate fi atinsă decât într-un cadru în care finanțarea există la un nivel suficient, poate fi accesată ușor, în special de tinerii cercetători după finalizarea doctoratului, iar acest cadru să fie caracterizat de previzibilitate și orientare către sustenabilitate. Din păcate, previzibilitatea lansării competițiilor la nivel național este redusă, iar susținerea cercetării rezultate dintr-un proiect încheiat cu succes este insuficientă, prin competiții în lanț care să permită continuarea rezultatelor deja excelente. Bugetul alocat cercetării în România reprezintă o cauză importantă, însă acest subiect este discutat de mult timp.

O a doua problemă semnalată de prof. Vatavu este legată de criteriile de performanță folosite în cercetarea științifică. În România, dar și în alte țări, se utilizează indicatori care reduc, de cele mai multe ori, cercetătorii la simple numere, cum ar fi clasificarea și factorul de impact al revistelor, în loc de a aprecia contribuțiile științifice efective. Prof. Vatavu subliniază că acest lucru se datorează specializării continue în zone de cercetare din ce în ce mai specifice și faptului că multe dintre comunitățile științifice din aceste zone sunt încă în creștere iar indicatorii numerici generici sunt folosiți ca instrumente cantitative de evaluare a contribuțiilor științifice.

O a treia problemă semnalată este creșterea alarmantă a articolelor publicate în reviste care impun exclusiv formatul open access și solicită taxe pentru publicare, de multe ori demonstrând practici de tip „predatory publishers”. Prof. Vatavu consideră că această problemă, deși depășește granițele României, trebuie abordată cu mare atenție pentru a asigura o formare corectă a tinerilor cercetători, în special a doctoranzilor, în privința diseminării rezultatelor științifice

Referindu-se la calitățile necesare pentru a deveni un cercetător de succes, prof. Radu-Daniel Vatavu vorbește despre importanța de a avea cele mai bune modele în cercetare și de a face parte din comunitatea internațională a domeniului specific de investigație științifică, unde colaborările sunt esențiale. De asemenea, el subliniază rolul extrem de important al îndrumătorului de doctorat, care trebuie să ghideze tinerii cercetători la începutul carierei lor. Potrivit profesorului universitar dr. Vatavu, abilitatea esențială în cercetarea științifică este aceea de a realiza conexiuni între rezultatele obținute într-un anumit domeniu și cele din alte domenii de cercetare, toate având ca scop înțelegerea lumii și a naturii umane.

Realitatea augmentată și inteligența artificială

Universitarul sucevean recomandă celor care vor să urmeze o carieră în cercetare să fie conștienți de evaluarea continuă realizată de ceilalți membri ai comunității științifice. Aceștia sunt evaluați în momentul în care trimit articole spre publicare, propun idei pentru finanțare, finalizează proiecte de cercetare și în multe alte situații, în ceea ce privește calitatea și impactul rezultatelor obținute. Într-un astfel de context extrem de competitiv, este ușor pentru un cercetător aflat la început să creadă că este doar imaginea reflectată în oglindirea acestor evaluări. Încrederea, perseverența și atenția la detalii sunt esențiale, acestea având, de multe ori, capacitatea de a schimba pozitiv concluziile și impactul unei cercetări. Acestea constituie cea mai bună atitudine de urmat într-o carieră în cercetare.

În încheiere, prof. univ. dr. Radu – Daniel Vatavu subliniază că va continua să își îndrepte cercetările către domeniul realității augmentate și extinse, explorând în continuare posibilitățile acestora de a transforma modul în care interacționăm cu tehnologia. De asemenea, va pune un accent deosebit pe dezvoltarea soluțiilor de accesibilitate pentru utilizatori cu diverse abilități, un domeniu în care anticipează o integrare tot mai profundă a tehnicilor de inteligență artificială. Astfel,  cercetătorul şi mentorul sucevean își propune să contribuie semnificativ la crearea unor experiențe digitale mai accesibile și mai personalizate, având un impact pozitiv asupra tuturor utilizatorilor.

 

 

Prof. univ. dr. Elena- Brândușa Steiciuc, Director Centrul COACH-USV

Lector dr. Sergiu Raiu, consilier sociolog, COACH-USV

Drd. Oana Grosu, consilier psiholog, COACH-USV

 

 

* Acest material a fost publicat cu sprijinul Proiectului cu codul 9/31.01.2023 „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV)

 

© 2025 Elena- Brândușa Steiciuc, Sergiu Raiu și Oana Grosu. . Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

17 feb. 2025

O analiză a resurselor tehnologice la nivel global

de | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 1, Volumul 4 | 0

IT & C - Descarcă PDFSfetcu, Nicolae (2025), O analiză a resurselor tehnologice la nivel global, IT & C, 4:1, 3-14, DOI: 10.58679/IT29987, https://www.internetmobile.ro/o-analiza-a-resurselor-tehnologice-la-nivel-global/

 

An Analysis of Global Technological Resources

Abstract

The modern global technological landscape is shaped by rapid advances and interconnectivity, leading to a complex ecosystem of innovation, competition and collaboration. Technological resources are an essential factor in the economic and social development of states, ensuring competitiveness, innovation and efficiency in various fields. In recent years, technological progress has become increasingly accelerated, generating major opportunities for increasing productivity and quality of life, but also challenges related to the unequal distribution of these resources. This includes digital infrastructure, human capital, investment in research and development and regulatory frameworks. The analysis in the article explores the state of these resources at the global level, highlighting the associated opportunities and challenges.

Keywords: technology, information technology, technological resources, digital infrastructure, USA, China, geopolitics

Rezumat

Peisajul tehnologic global modern este modelat de progrese rapide și interconectivitate, ceea ce duce la un ecosistem complex de inovare, competiție și colaborare. Resursele tehnologice reprezintă un factor esențial în dezvoltarea economică și socială a statelor, asigurând competitivitate, inovare și eficiență în diverse domenii. În ultimii ani, progresul tehnologic a devenit tot mai accelerat, generând oportunități majore pentru creșterea productivității și a calității vieții, însă și provocări legate de distribuția inegală a acestor resurse. Aceasta include infrastructura digitală, capitalul uman, investițiile în cercetare-dezvoltare și cadrele de reglementare. Analiza din articol explorează starea acestor resurse la nivel global, evidențiind oportunitățile și provocările asociate.

Cuvinte cheie: analiza, tehnologie, tehnologia informației, resurse tehnologice, infrastructura digitală, SUA, China, geopolitica

 

IT & C, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025, pp. 3-14
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT29987
URL: https://www.internetmobile.ro/o-analiza-a-resurselor-tehnologice-la-nivel-global/
© 2025 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

O analiză a resurselor tehnologice la nivel global

Ing. fiz. Nicolae SFETCU[1], MPhil
nicolae@sfetcu.com

[1] Cercetător – Academia Română – Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST), Divizia de Istoria Științei (DIS), ORCID: 0000-0002-0162-9973

 

Introducere

Peisajul tehnologic global modern este modelat de progrese rapide și interconectivitate, ceea ce duce la un ecosistem complex de inovare, competiție și colaborare. Resursele tehnologice reprezintă un factor esențial în dezvoltarea economică și socială a statelor, asigurând competitivitate, inovare și eficiență în diverse domenii. În ultimii ani, progresul tehnologic a devenit tot mai accelerat, generând oportunități majore pentru creșterea productivității și a calității vieții, însă și provocări legate de distribuția inegală a acestor resurse. Aceasta include infrastructura digitală, capitalul uman, investițiile în cercetare-dezvoltare (C&D) și cadrele de reglementare.

Evoluții semnificative se constată în inteligența artificială , telecomunicații, biotehnologie și tehnologii energetice (European Commission 2022). Digitalizarea redefinește industrii precum sănătatea, transporturile și finanțele, în timp ce fluxurile de date transfrontaliere și infrastructura 5G accelerează conectivitatea globală (International Telecommunication Union 2022). Jucători cheie precum Statele Unite, China și Japonia investesc masiv în cercetare și dezvoltare, împingând mai departe capacitățile AI și ale calculului cuantic (OECD 2024b). Aceste națiuni au adoptat inițiative strategice pentru a-și spori încrederea în sine tehnologică și pentru a se asigura că companiile lor rămân în fruntea inovației.

Distribuția globală a resurselor tehnologice

La nivel global, există o discrepanță considerabilă între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, în ceea ce privește accesul la resurse tehnologice avansate. Potrivit Raportului Băncii Mondiale (World Bank 2025), economiile avansate investesc în medie între 2% și 3% din PIB în cercetare-dezvoltare, în timp ce multe țări cu venituri mici investesc sub 1%. Această diferență de investiții se reflectă în infrastructura tehnologică, nivelul de competențe digitale și capacitatea de inovare.

Diferențele se observă și în accesul populației la internet și la tehnologii de comunicații. Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) subliniază în raportul său „Measuring the Information Society” (ITU 2024) că în țările dezvoltate, peste 85% din populație are acces la internet, pe când în unele țări din Africa Subsahariană procentul poate fi sub 30%. Această „fractură digitală” îngreunează adoptarea de soluții tehnologice în educație, sănătate sau afaceri și perpetuează inegalitățile sociale și economice.

O caracteristică definitorie a peisajului actual este rivalitatea continuă dintre Statele Unite și China în supremația tehnologică, în special în inteligența artificială (IA), producția de semiconductori și telecomunicații (Feldman 2013). Această rivalitate a condus la intensificarea eforturilor de decuplare a lanțurilor de aprovizionare, cu consecințe geopolitice semnificative și remodelarea alianțelor globale (Chopra, Reinhardt, and Mohan 2007). Între timp, tehnologiile emergente, cum ar fi energia verde și blockchain, creează noi oportunități pentru creșterea durabilă și guvernanța descentralizată, cu jucătorii globali care se întrec în a-și valorifica potențialul de transformare (Meissner 2022).

Creșterea preocupărilor legate de etica IA și confidențialitatea datelor a determinat, de asemenea, mai multe națiuni să stabilească anumite cadre de reglementare solide care echilibrează inovația cu protejarea drepturilor cetățenilor (Floridi 2023). Guvernele din întreaga lume pun accentul pe securitatea cibernetică, incluziunea digitală și strategiile de combatere a dezinformării drept componente esențiale ale agendei lor tehnologice (UNESCO 2024a).

Cadre de guvernanță globală

Organizații precum ITU și OECD promovează standarde comune pentru securitatea cibernetică și echitate tehnologică. Inițiative precum Digital Public Goods Alliance (ONU) facilitează accesul la tehnologie open-source în țările în curs de dezvoltare (Digital Public Goods Alliance 2025).

1. Principalele resurse tehnologice și domenii-cheie

Metrici și indicatori cheie

Pentru a înțelege mai bine peisajul tehnologic global, este esențial să luăm în considerare valorile cheie care indică progresul tehnologic în diferite țări și regiuni:

Penetrarea internetului

Începând cu 2023, penetrarea internetului global este de aproximativ 66%, reflectând o creștere constantă față de anii precedenți. Regiunile dezvoltate, cum ar fi America de Nord și Europa, se mândresc cu o penetrare de peste 90%, în timp ce regiuni precum Africa Subsahariană rămân încă în urmă, cu aproximativ 40%, deși decalajul se reduce rapid datorită strategiilor de telefonie mobilă și investițiilor în infrastructură (International Telecommunication Union 2022).

Accesul la tehnologia modernă

Accesul la tehnologia modernă, cum ar fi dispozitivele mobile, puterea de calcul și conectivitate, variază foarte mult pe tot globul. De exemplu, peste 80% dintre oamenii din zonele urbane din Asia au acces la un smartphone, comparativ cu doar 25% din zonele rurale din Africa Subsahariană (GSMA 2024b). În plus, accesul la tehnologii precum rețelele 5G a fost concentrat în principal în America de Nord, Asia de Est și părți ale Europei (Ericsson 2024).

Investiții în cercetare și dezvoltare

Cheltuielile în cercetare și dezvoltare sunt un indicator critic al angajamentului unei țări față de progresul tehnologic. În ultimii ani, cheltuielile globale pentru cercetare și dezvoltare au depășit 2,5 trilioane de dolari, țări precum Statele Unite, China, Japonia și Germania conducând investițiile (UNESCO 2024b). China, în special, și-a mărit agresiv cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, care reprezintă acum peste 2,4% din PIB-ul său, poziționându-se ca un competitor major în industriile bazate pe tehnologie (OECD 2024b).

Cunoștințele tehnologice

O altă măsură importantă este alfabetizarea tehnologică, care include capacitatea unei populații de a utiliza instrumentele digitale în mod eficient. Țări precum Coreea de Sud, Finlanda și Singapore au printre cele mai ridicate rate de alfabetizare tehnologică, datorită inițiativelor educaționale și programelor de incluziune digitală conduse de guvernele respective (World Economic Forum 2024). În schimb, țările în curs de dezvoltare încă lucrează pentru a reduce decalajul digital prin parteneriate internaționale și inițiative locale (Gelvanovska-Garcia, Rossotto, and Mačiulė 2024).

Resurse hardware și infrastructură

Dezvoltarea rețelelor de telecomunicații (fie ele fixe, mobile sau satelitare) constituie o bază fundamentală pentru orice inițiativă digitală. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD 2023), creșterea vitezelor de broadband și extinderea accesului la internet prin fibră optică au un rol semnificativ în stimularea productivității. În plus, investițiile în centre de date, echipamente de calcul de mare putere și tehnologii 5G au devenit prioritare pentru economiile care aspiră la statutul de hub tehnologic.

Potrivit Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (ITU), până în 2023, 67% din populația globală are acces la internet, cu disparități semnificative între regiuni (90% în Europa vs. 34% în Africa) (ITU 2023).

GSMA estimează că există peste 5,3 miliarde de abonați unici la servicii mobile, cu creșteri accelerate în Asia-Pacific și Africa Sub-Saharană (GSMA 2024a).

Resurse software și soluții cloud

Extinderea serviciilor de tip cloud (Software as a Service, Platform as a Service, Infrastructure as a Service) a democratizat accesul la tehnologii de procesare și stocare a datelor, permițând companiilor mici și mijlocii să utilizeze resurse tehnologice avansate fără a investi masiv în infrastructură proprie. Gartner estimează că piața globală de cloud public va atinge peste 600 de miliarde de dolari până în 2023 (Gartner 2024).

Synergy Research Group indică că numărul global de centre de date a depășit 8.000 în 2023, concentrate în SUA (40%), China (10%) și Europa (25%) (ReportLinker 2025).

Capital uman și competențe digitale

Deși infrastructura tehnologică este crucială, formarea competențelor digitale joacă un rol la fel de important. World Economic Forum (WEF), în „The Global Competitiveness Report” (World Economic Forum 2020), subliniază că țările cu sisteme educaționale solide și programe naționale de alfabetizare digitală obțin avantaje competitive semnificative. Lipsa specialiștilor în IT&C și abilităților digitale reprezintă o provocare globală, mai ales pentru țările care nu pot reține talentele formate intern sau care nu au programe de reconversie profesională.

UNESCO raportează că China și India produc anual peste 4 milioane de absolvenți STEM, în timp ce SUA și Uniunea Europeană se confruntă cu deficit de specialiști în domenii precum inteligența artificială (UNESCO 2025).

30% din cercetătorii din Silicon Valley sunt imigranți, conform OECD, subliniind dependența economiilor avansate de resursele umane globale (OECD 2025).

Inovație și cercetare-dezvoltare (R&D)

Activitățile de cercetare-dezvoltare susținute sunt fundamentale pentru crearea de tehnologii și produse cu valoare adăugată ridicată. Potrivit datelor UNESCO (UNESCO 2021), regiuni precum Asia de Est și America de Nord conduc în materie de investiții în R&D, în special în domeniile inteligenței artificiale, biotehnologiei și nanotehnologiei. Aceste investiții facilitează nu doar avansul tehnologic intern, ci și influențează modul în care tehnologia este transferată și adoptată în alte regiuni.

Statele Unite și China reprezintă 50% din investițiile globale în C&D (2,8% din PIB în SUA vs. 2,4% în China, conform OECD).

Companii precum Apple, Alphabet (Google) și Amazon au alocat peste 300 de miliarde USD colectiv în 2022 pentru C&D, potrivit rapoartelor corporatiste (OECD 2025).

Liderii globali

Mai multe țări se remarcă în poziția de lideri mondiali în tehnologie, fiecare adoptând abordări unice pentru a-și menține și extinde influența în domeniu:

Statele Unite ale Americii

Statele Unite rămân lider în inovarea tehnologică, prin firmele din Silicon Valley și investiții semnificative în cercetare și dezvoltare din sectorul privat și public. Accentul pe promovarea unei culturi a antreprenoriatului, a protecției proprietății intelectuale și a colaborărilor profunde dintre universități și industrie, a permis SUA să-și mențină poziția de lider în IA, cloud computing și dezvoltarea de software (National Science Foundation 2024).

China

China a apărut ca o putere tehnologică, valorificând o abordare strategică prin inițiative susținute de guvern, investiții mari în cercetare și dezvoltare și implementare rapidă la scară industrială. Politica „Made in China 2025” are ca scop îmbunătățirea bazei de producție a Chinei prin dezvoltarea de înaltă tehnologie (China’s State Council 2024). Progresele Chinei în ceea ce privește 5G, comerțul electronic și inteligența artificială au fost remarcabile, în mare parte datorită companiilor lider precum Huawei, Tencent și Alibaba (Chhabra et al. 2024).

Uniunea Europeană

Uniunea Europeană este, de asemenea, un jucător important, cu un accent puternic pe tehnologia etică, confidențialitatea datelor și durabilitate. UE a susținut reglementări, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), care a influențat standardele tehnologice globale (European Commission 2024). Mai mult, țări precum Germania și Suedia sunt lideri în domeniul Industriei 4.0, concentrându-se pe tehnologii avansate de producție și robotică (Fraunhofer 2024).

Japonia și Coreea de Sud

Atât Japonia, cât și Coreea de Sud au adoptat politici tehnologice avansate care se concentrează pe robotică, telecomunicații și orașe inteligente. Coreea de Sud, în special, are una dintre cele mai mari viteze de internet și rate de penetrare la nivel global (MSIT South Korea 2023). Japonia continuă să fie unul din liderii în robotică, automatizare și producție de precizie, bazându-se pe o bază de forță de muncă înalt calificată și un angajament față de inovare (METI Japan 2024).

India

India este un alt lider emergent, cu un sector IT în plină expansiune și un ecosistem de startup în creștere. Inițiativa „Digital India” a extins semnificativ accesul la internet, a digitizat serviciile publice și a promovat antreprenoriatul (IBEF 2024). Concentrarea Indiei pe inovația frugală și soluțiile tehnologice eficiente din punct de vedere al costurilor i-a permis, de asemenea, să facă progrese substanțiale în domeniul plăților digitale și al guvernării electronice (NITI Aayog 2022).

2. Provocări și oportunități

Tendințe majore

Peisajul tehnologic global a cunoscut o creștere transformatoare în ultimele decenii, ducând la o schimbare în modul în care oamenii, întreprinderile și guvernele interacționează și se dezvoltă. Câteva tendințe cheie definesc acest peisaj astăzi. Una dintre cele mai profunde tendințe este conectivitatea digitală, determinată de expansiunea rapidă a internetului și a tehnologiilor mobile. Pe tot globul, penetrarea internetului este în creștere, regiuni precum Asia de Sud-Est și Africa ajungând rapid din urmă pe cei mai avansați, în mare parte datorită accesibilității prin smartphone și a infrastructurii îmbunătățite (Gelvanovska-Garcia, Rossotto, and Mačiulė 2024) (International Telecommunication Union 2022).

O altă tendință semnificativă este proliferarea inteligenței artificiale și a învățării automate (ML). Inteligența artificială a trecut de domeniile de cercetare de nișă pentru a deveni parte integrantă în aplicațiile de zi cu zi, de la diagnosticarea asistenței medicale la marketing personalizat (Bughin et al. 2018). În plus, progresele în calculul cuantic, blockchain și biotehnologie deschid calea pentru viitoare revoluții tehnologice (IBM 2024) (Nature 2021). Tehnologiile care încurajează colaborarea digitală, cum ar fi cloud computing și instrumentele de lucru la distanță, au câștigat, de asemenea, importanță, în special datorită pandemiei de COVID-19, care a accelerat nevoia de medii de lucru distribuite și agile (OECD 2024a).

Există, de asemenea, o tendință notabilă către „tehnologia verde”, deoarece țările se concentrează pe o dezvoltare durabilă. Accentul pus pe energia regenerabilă, vehiculele electrice și tehnologiile concepute pentru a atenua schimbările climatice a crescut la nivel global, reflectând o îmbinare a progresului tehnologic cu responsabilitatea pentru mediu (IEA 2024) (UNEP 2023).

Fractura digitală

Accesul inegal la tehnologie și la Internet între regiuni și între mediul urban și rural determină disparități în educație, sănătate și dezvoltare economică. Organizații precum Banca Mondială și ITU inițiază proiecte pentru extinderea infrastructurii digitale în zonele slab deservite, însă eforturile trebuie susținute pe termen lung.

2,7 miliarde de persoane rămân offline, majoritatea în regiuni sărace (ITU 2023).

Securitatea cibernetică

Creșterea dependenței de resursele digitale implică și expunerea sporită la atacuri cibernetice. Conform raportului ENISA (ENISA 2024), numărul atacurilor cibernetice la nivel global a crescut exponențial, afectând atât instituțiile publice, cât și companiile. Consolidarea capacităților de securitate cibernetică devine o prioritate strategică pentru guvernele și organizațiile care gestionează date sensibile.

Sustenabilitate și impact asupra mediului

Avansul rapid al industriei tehnologice are și un impact semnificativ asupra mediului, prin consum energetic ridicat și producerea de deșeuri electronice. În acest context, tranziția spre tehnologii verzi și optimizarea consumului de energie în centrele de date și dispozitive devine imperativă (OECD 2010).

Centrele de date consumă 1-1,5% din electricitatea globală (International Energy Agency), necesitând tranziția către energii regenerabile (SolarNews 2023).

Cooperare internațională

Dezvoltarea și diseminarea tehnologiei necesită eforturi coordonate la nivel global, cu accent pe facilitarea transferului de cunoștințe și bune practici, stabilirea unor standarde comune și promovarea inovației deschise.

Lanțurile globale de aprovizionare pentru semiconductori sunt vulnerabile din cauza conflictelor comerciale SUA-China și a dependenței de Taiwan (SIA 2024).

Concluzii

Resursele tehnologice la nivel global se află într-un proces de transformare continuă, influențând profund economia, educația, sănătatea și infrastructura socială. Țările care investesc constant în infrastructură, capital uman și cercetare-dezvoltare își consolidează avantajul competitiv și pot contribui la reducerea inegalităților. Cu toate acestea, pentru a asigura un progres echitabil, este necesară o abordare strategică la nivel internațional, care să faciliteze accesul la tehnologii avansate și să sprijine inovația durabilă. Resursele tehnologice globale sunt inegal distribuite, cu economiile avansate dominând investițiile și infrastructura. Pentru a atenua decalajele, sunt necesare cooperare internațională, investiții în educație STEM și politici sustenabile. Integrarea tehnologiei cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ONU) rămâne o prioritate.

Peisajul tehnologic global este dinamic și evoluează într-un ritm fără precedent. În timp ce SUA și China continuă să domine cu dimensiunea și investițiile lor, alte regiuni fac, de asemenea, progrese semnificative în domenii specializate. Valorile cheie, cum ar fi penetrarea internetului, investițiile în cercetare și dezvoltare și accesul la tehnologia modernă, dezvăluie o lume din ce în ce mai conectată, dar care se confruntă încă cu disparitățile dintre regiuni. Pe măsură ce tehnologiile emergente precum AI, 5G și tehnologia verde continuă să se dezvolte, rolul cooperării globale și al considerentelor etice în modelarea viitorului tehnologiei va deveni din ce în ce mai critic.

Bibliografie

  • Bughin, Jacques, Jeongmin Seong, James Manyika, Michael Chui, and Raoul Joshi. 2018. “Modeling the Global Economic Impact of AI | McKinsey.” 2018. https://www.mckinsey.com/featured-insights/artificial-intelligence/notes-from-the-ai-frontier-modeling-the-impact-of-ai-on-the-world-economy.
  • Chhabra, Tarun, Rush Doshi, Ryan Hass, and Emilie Kimball. 2024. “Global China: Technology.” Brookings. 2024. https://www.brookings.edu/collection/global-china-technology/.
  • China’s State Council. 2024. “Madeinchina2025.” 2024. https://english.www.gov.cn/2016special/madeinchina2025/.
  • Chopra, Sunil, Gilles Reinhardt, and Usha Mohan. 2007. “The importance of decoupling recurrent and disruption risks in a supply chain.” Naval Research Logistics (NRL) 54 (5): 544–55. https://doi.org/10.1002/nav.20228.
  • Digital Public Goods Alliance. 2025. “Digital Public Goods Alliance – Digital Public Goods Alliance.” 2025. https://www.digitalpublicgoods.net/.
  • ENISA. 2024. “Threat Landscape | ENISA.” September 19, 2024. https://www.enisa.europa.eu/topics/cyber-threats/threat-landscape.
  • Ericsson. 2024. “Ericsson Mobility Report | Read the Latest Edition.” Ericsson.Com. 2024. https://www.ericsson.com/en/reports-and-papers/mobility-report.
  • European Commission. 2022. “European Data Strategy.” 2022. https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/european-data-strategy_en.
  • ———. 2024. “EU Funding Supporting the Implementation of the General Data Protection Regulation (GDPR) – European Commission.” 2024. https://commission.europa.eu/law/law-topic/data-protection/eu-funding-supporting-implementation-general-data-protection-regulation-gdpr_en.
  • Feldman, Noah. 2013. Cool War: The United States, China, and the Future of Global Competition. Random House Publishing Group.
  • Floridi, Luciano. 2023. The Ethics of Artificial Intelligence: Principles, Challenges, and Opportunities. Oxford University Press. https://doi.org/10.1093/oso/9780198883098.001.0001.
  • Fraunhofer. 2024. “Industry 4.0 – Fraunhofer IWU.” Fraunhofer Institute for Machine Tools and Forming Technology. 2024. https://www.iwu.fraunhofer.de/en/research/range-of-services/Competence-from-A-to-Z/industry-40.html.
  • Gartner. 2024. “Forecast: Public Cloud Services, Worldwide, 2022-2028, 2Q24 Update.” Gartner. 2024. https://www.gartner.com/en/documents/5541595.
  • Gelvanovska-Garcia, Natalija, Carlo Maria Rossotto, and Vaiva Mačiulė. 2024. “Bridging the Digital Divide: Harnessing Data through Cloud Computing.” World Bank Blogs. 2024. https://blogs.worldbank.org/en/digital-development/bridging-the-digital-divide–harnessing-data-through-cloud-compu.
  • GSMA. 2024a. “The Mobile Economy 2024.” The Mobile Economy. 2024. https://www.gsma.com/solutions-and-impact/connectivity-for-good/mobile-economy/.
  • ———. 2024b. “The State of Mobile Internet Connectivity Report 2024 – Mobile for Development.” <a Href=’/Mobilefordevelopment’>Mobile for Development</A> (blog). 2024. https://www.gsma.com/r/somic/.
  • IBEF. 2024. “The Digital India Programme Transforming Nation | IBEF.” India Brand Equity Foundation. 2024. https://www.ibef.org/government-schemes/digital-india.
  • IBM. 2024. “Emerging and Other Technologies – Research, Reports, and Insights.” IBM. 2024. https://www.ibm.com/thought-leadership/institute-business-value/en-us/technology/digital.
  • IEA. 2024. “Renewables 2024 – Analysis.” IEA. October 9, 2024. https://www.iea.org/reports/renewables-2024.
  • International Telecommunication Union. 2022. “Global Connectivity Report 2022.” 2022. https://www.itu.int/itu-d/reports/statistics/global-connectivity-report-2022.
  • ITU. 2023. “Facts and Figures 2023 – Internet Use.” 2023. https://www.itu.int/itu-d/reports/statistics/2023/10/10/ff23-internet-use.
  • ———. 2024. “Measuring Digital Development: Facts and Figures 2024.” ITU. 2024. https://www.itu.int:443/en/ITU-D/Statistics/pages/facts/default.aspx.
  • Meissner, Philip. 2022. “Bold Use of Green Tech Can Foster a New Era of Sustainable Growth.” World Economic Forum. April 20, 2022. https://www.weforum.org/agenda/2022/04/green-tech-sustainable-growth/.
  • METI Japan. 2024. “Robot Industry / METI Ministry of Economy, Trade and Industry.” 2024. https://www.meti.go.jp/english/policy/mono_info_service/robot_industry/index.html.
  • MSIT South Korea. 2023. “2023 MSIT Working Plan.” 2023. https://www.msit.go.kr/eng/bbs/view.do?sCode=eng&mId=10&mPid=9&pageIndex=2&bbsSeqNo=46&nttSeqNo=16&searchOpt=ALL&searchTxt=.
  • National Science Foundation. 2024. “About TIP – Directorate for Technology, Innovation and Partnerships (TIP) | NSF – National Science Foundation.” 2024. https://new.nsf.gov/tip/about-tip.
  • Nature. 2021. “The next 25 Years.” Nature Biotechnology 39 (3): 249–249. https://doi.org/10.1038/s41587-021-00872-0.
  • NITI Aayog. 2022. “Protecting UPI, a Jewel among Indian Fintech Innovations | NITI Aayog.” 2022. https://www.niti.gov.in/protecting-upi-jewel-among-indian-fintech-innovations.
  • OECD. 2010. “Greener and Smarter.” OECD. August 31, 2010. https://www.oecd.org/en/publications/greener-and-smarter_5k9h3635kdbt-en.html.
  • ———. 2023. “OECD Science, Technology and Innovation Outlook 2023.” OECD. March 16, 2023. https://www.oecd.org/en/publications/oecd-science-technology-and-innovation-outlook-2023_0b55736e-en.html.
  • ———. 2024a. “Digital Adoption during COVID-19.” OECD. April 24, 2024. https://www.oecd.org/en/publications/digital-adoption-during-covid-19_f63ca261-en.html.
  • ———. 2024b. “Research and Development Statistics.” OECD. 2024. https://www.oecd.org/en/data/datasets/research-and-development-statistics.html.
  • ———. 2025. “Main Science and Technology Indicators.” OECD. 2025. https://www.oecd.org/en/data/datasets/main-science-and-technology-indicators.html.
  • ReportLinker. 2025. “Data Center Industry 2025.” 2025. https://www.reportlinker.com/market-report/Data-Center/6112/Data-Center?term=data%20center%20market&matchtype=p&loc_interest=&loc_physical=9197713&utm_group=standard&utm_term=data%20center%20market&utm_campaign=ppc&utm_source=google_ads&utm_medium=paid_ads&utm_content=transactionnel-1&gad_source=1&gclid=CjwKCAiA2cu9BhBhEiwAft6IxP_1y1-Ni3ADET4dmuUucP622I-cLU6nestKkwnVP7fH4t391jzldRoCUKUQAvD_BwE.
  • SIA. 2024. “EMERGING RESILIENCE IN THE SEMICONDUCTOR SUPPLY CHAIN.” Semiconductor Industry Association. 2024. https://www.semiconductors.org/emerging-resilience-in-the-semiconductor-supply-chain/.
  • SolarNews. 2023. “Data centres’ energy demand is increasing finds IEA – SolarNews Internacional.” 2023. https://www.solarnews.es/solarnews_internacional/2024/12/17/data-centres-energy-demand-is-increasing-finds-iea/.
  • UNEP. 2023. “Climate Action | UNEP – UN Environment Programme.” May 10, 2023. https://www.unep.org/topics/climate-action.
  • UNESCO. 2021. “UNESCO Science Report: The Race against Time for Smarter Development – UNESCO Digital Library.” 2021. https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000377433.
  • ———. 2024a. “Digital Competence Frameworks for Teachers, Learners and Citizens.” 2024. https://unevoc.unesco.org/home/Digital+Competence+Frameworks/lang=en/id=12.
  • ———. 2024b. “How Much Does Your Country Invest in R&D?” 2024. http://www.uis.unesco.org/_LAYOUTS/UNESCO/research-and-development-spending/index-en.html.
  • ———. 2025. “Science, Technology, Engineering and Mathematics (STEM) | UNESCO.” 2025. https://www.unesco.org/en/basic-sciences-engineering/stem.
  • World Bank. 2025. “World Development Indicators | DataBank.” 2025. https://databank.worldbank.org/source/world-development-indicators.
  • World Economic Forum. 2020. “Global Competitiveness Report 2020.” World Economic Forum. 2020. https://www.weforum.org/publications/the-global-competitiveness-report-2020/.
  • ———. 2024. “Teaching with Tech: Redefining Digital Literacy English.” World Economic Forum. 2024. https://www.weforum.org/videos/teaching-with-tech-redefining-digital-literacy-english/.

 

CC BY SA 4.0Articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY SA 4.0 (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/).

14 feb. 2025

The Evolution and Impact of Computer Programming in Romania

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Programare, Volumul 4 | 0

IT & C - Descarcă PDFSfetcu, Nicolae (2025), The Evolution and Impact of Computer Programming in Romania, IT & C, 4:1, 58-69, DOI: 10.58679/IT16472, https://www.internetmobile.ro/the-evolution-and-impact-of-computer-programming-in-romania/

 

Abstract

Romania has emerged as a dynamic player in the field of computer programming, with a growing reputation, cultivating innovative technology startups, and attracting multinational tech companies. Historically shaped by a strong tradition in mathematics and engineering, Romania’s programming scene has evolved through socialist-era constraints, post-1989 liberalization, and increasing integration into the global digital economy. With a robust educational foundation, a thriving IT industry, and a reputation for high-quality software development, Romania is increasingly recognized as a hub of innovation. Today, Romanian programmers contribute significantly to the country’s economic growth, both through their work in local tech hubs and in the international IT ecosystem.

This article explores the historical development, educational infrastructure, industry growth, challenges, and future prospects of computer programming in Romania.

Keywords: Romania, computer programming, information technology, IT resources, programmers, software

Evoluția și impactul programării pe calculator în România

Rezumat

România a apărut ca un jucător dinamic în domeniul programării computerelor, cu o reputație în creștere pentru a produce dezvoltatori de software calificați, a cultiva startup-uri inovatoare în tehnologie și a atrage companii multinaționale de tehnologie. Conturată istoric de o tradiție puternică în matematică și inginerie, scena de programare a României a evoluat prin constrângerile din epoca socialistă, liberalizarea post-1989 și integrarea crescândă în economia digitală globală. Cu o bază educațională solidă, o industrie IT înfloritoare și o reputație pentru dezvoltarea de software de înaltă calitate, România este din ce în ce mai recunoscută ca un centru al inovației. Astăzi, programatorii români contribuie semnificativ la creșterea economică a țării, atât prin activitatea lor în hub-urile tehnologice locale, cât și în ecosistemul IT internațional.

Acest articol explorează dezvoltarea istorică, infrastructura educațională, creșterea industriei, provocările și perspectivele de viitor ale programării computerelor în România.

Cuvinte cheie: Romania, programare pe calculator, tehnologia informației, resurse IT, programatori, software

 

IT & C, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025, pp. 58-69
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT16472
URL: https://www.internetmobile.ro/the-evolution-and-impact-of-computer-programming-in-romania/
© 2025 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

The Evolution and Impact of Computer Programming in Romania

Ing. fiz. Nicolae SFETCU[1], MPhil
nicolae@sfetcu.com

[1] Cercetător – Academia Română – Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST), Divizia de Istoria Științei (DIS), ORCID: 0000-0002-0162-9973

 

Introduction

Romania has emerged as a dynamic player in the field of computer programming, with a growing reputation for producing skilled software developers, cultivating innovative technology startups, and attracting multinational tech companies. Historically shaped by a strong tradition in mathematics and engineering, Romania’s programming scene has evolved through socialist-era constraints, post-1989 liberalization, and increasing integration into the global digital economy. With a robust educational foundation, a thriving IT industry, and a reputation for high-quality software development, Romania is increasingly recognized as a hub of innovation. Today, Romanian programmers contribute significantly to the country’s economic growth, both through their work in local tech hubs and in the international IT ecosystem.

This essay explores the historical development, educational infrastructure, industry growth, challenges, and future prospects of computer programming in Romania.

1. Historical Overview

Early Beginnings

The roots of Romania’s programming prowess trace back to the communist era, where emphasis was placed on technical education. During the communist era (1947–1989), Romania’s educational system emphasized mathematics and engineering disciplines. Although direct access to cutting-edge computing technology was limited, the country established a foundational computational culture through engineering schools and research institutes. One pivotal organization was the Institute for Atomic Physics (IFA) in Măgurele, near Bucharest, which carried out computational physics research that required specialized programming skills (IFA 2025). Moreover, universities such as the Politehnica University of Bucharest and the Technical University of Cluj-Napoca maintained rigorous curricula in mathematics and computer science, laying the groundwork for future generations of programmers.

Post-1989 Liberalization

Following the 1989 revolution, Romania transitioned to a market-oriented economy, which opened doors for private sector entrepreneurship. Computers became more accessible, leading to a surge in tech-focused businesses and the rise in software outsourcing. As Romania sought integration with the European Union, its legislative and economic reforms attracted foreign investors and multinational tech companies, eventually establishing the country’s reputation as a hub for reliable, cost-effective programming services (European Commission 2022).

The post-1989 democratic transition catalyzed technological advancement. The early 2000s saw Romania leveraging its skilled workforce to attract multinational corporations (MNCs) like Microsoft and IBM, establishing the country as a destination for IT outsourcing (Barbu 2019). By the 2010s, homegrown startups like UiPath began gaining international acclaim, marking Romania’s shift from outsourcing to innovation.

Education and Workforce Development

Romania’s education system prioritizes STEM disciplines. Universities such as Politehnica University of Bucharest and Babes-Bolyai University offer rigorous computer science programs, producing over 5,000 IT graduates annually (STEAMonEdu 2020). Complementary initiatives like the Informal School of IT and Codecool provide practical training, addressing industry demands. Romanian students consistently excel in competitions like the International Olympiad in Informatics, underscoring the quality of education (Cârligeanu 2024).

Growth of the Tech Industry

Romania’s IT sector contributes approximately 6% to its GDP, with software exports exceeding €8 billion in 2022 (ANIS 2024). Cluj-Napoca, Timisoara, and Bucharest have evolved into tech hubs, hosting MNCs and startups. UiPath, a global leader in robotic process automation, exemplifies local success, becoming Romania’s first tech unicorn in 2018 (Rogers 2019). The outsourcing sector remains vital, with Romania ranked among Europe’s top destinations due to cost efficiency and language proficiency (Comisia Europeană 2022).

2. Current state of technological resources

Romania has made considerable progress in establishing a modern technological infrastructure. The country boasts one of the fastest internet speeds globally, often ranking among the top in Europe in terms of broadband quality. According to recent data, Romania’s average internet speed is around 200 Mbps, which places it among the leaders in Europe for accessibility (European Commission 2023).

The ICT (Information and Communications Technology) sector is a prominent driver of economic growth, contributing approximately 7% of Romania’s GDP (Goschin and Constantin 2007). Large cities such as Bucharest, Cluj-Napoca, and Iași have developed into vibrant technology hubs, hosting both multinational corporations and a growing number of successful startups. In addition, Romania’s software development sector is recognized for its high-quality coding capabilities, largely due to the strong emphasis on STEM (science, engineering, technology, and mathematics) education.

According to (European Commission 2024b), Romania has recorded an increase in the quality of its research system by 33.8% points, although the attractiveness of Romanian research systems remains at 37.7% of the EU average in 2024. In digitalization, Romania has increased by 36.9% since 2017, with a performance of 144.4% of the EU average in 2024 in terms of broadband penetration (first in the EU). Digital skills remain modest, with a performance of 21.3% of the EU average in 2024.

Figure 1. Developments in Romania compared to other EU countries. Source: (European Commission 2024b)

Romania’s position in the EU

Romania holds a unique position in the European Union in terms of technological resources. While it has made considerable progress in areas such as broadband speed, ranking among the first in Europe in terms of high-speed internet availability, other indicators, such as digital literacy and the development of technological infrastructure, lag behind many Western European countries. Romania benefits from the relatively low cost of high-speed internet access, which has encouraged its adoption, but faces challenges in terms of uneven development between urban and rural areas, with rural regions often under-served in technological investment.

According to the European Commission’s Digital Economy and Society Index (DESI) for 2023 (Comisia Europeană 2022), Romania ranks 26th out of 27 EU countries, indicating significant room for improvement in digital inclusion and technology use. (European Commission 2024c) Romania scores well above the EU average in internet speed, largely due to investment in optical fiber infrastructure. However, it continues to struggle with issues such as low digital skills among its population and insufficient e-government services, which hinder the wider potential benefits of these technological resources.

Figure 2. Digital skills, Romania vs. the European Union (Comisia Europeană 2023)

Infrastructure analysis: broadband coverage, 5G rollout and internet accessibility

Romania’s broadband infrastructure is one of the best in Europe, primarily in urban areas. Fixed broadband coverage is available to more than 87% of households with high-speed connections provided by extensive fiber optic networks. This strong presence is partly due to the early liberalization of the telecommunications sector and large investments by both public and private stakeholders. Romania boasts some of the highest average internet speeds in the EU, particularly in larger cities such as Bucharest, Cluj-Napoca and Timișoara. (European Commission 2024a)

Figure 3. Digital Infrastructure, Romania vs. EU (Comisia Europeană 2023)

In 2021, Romania ranked 5th in the world in terms of fixed broadband Internet connection, with average download speeds of 214 Mbit/s (Speedtest 2024). In Romania, broadband internet has been available since 2000, via coaxial cable, first from Kappa (now owned by UPC) and currently from DIGI and UPC. Recent speeds range between 10 Mbit/s and 1000 Mbit/s for household plans, and data traffic is unmetered.

However, the rollout of 5G in Romania has faced delays compared to other EU countries. While 5G pilot networks have been launched in several cities, nationwide coverage remains limited. Implementation has been slowed by regulatory hurdles, delays in spectrum auctions, and geopolitical concerns over equipment suppliers. The Romanian government has set out to accelerate the rollout of 5G, particularly in key urban centers, as part of its broader digital transformation agenda to align more closely with EU standards. (Media Galaxy 2024)

Internet accessibility is also a mixed picture in Romania. Urban residents generally enjoy fast and affordable internet access, while rural areas struggle with connectivity. Around 40% of Romania’s rural population lacks sufficient broadband coverage, and the digital divide between urban and rural areas remains a major challenge. Initiatives such as the National Broadband Plan have been launched to address this disparity, but progress has been slower than anticipated. (European Commission 2024a)

Key indicators: ICT sector growth, digital literacy rates and availability of technological resources

The ICT sector in Romania has experienced consistent growth, contributing significantly to the country’s GDP. In 2022, the ICT sector accounted for around 6% of Romania’s GDP, and the trend is expected to continue as the sector benefits from a skilled workforce specialized in software development and IT services. Romania is home to several key technology hubs, with Cluj-Napoca emerging as a growing center for startups and technology innovation. The country is also known for its outsourcing and exports of IT services, which have expanded rapidly in recent years. (Goschin and Constantin 2007)

Despite the growth of the ICT sector, Romania’s digital literacy rates remain among the lowest in the EU. The DESI 2023 report (Comisia Europeană 2023) shows that only around 31% of the Romanian population has basic digital skills, compared to an EU average of around 54%. This gap reflects a critical bottleneck in harnessing technological resources to their full potential. Educational reforms and training programs aimed at increasing digital skills have been initiated, but systemic challenges, such as limited access to technology in rural schools and a lack of emphasis on ICT skills in the curriculum, have hindered progress.

Figure 4. Business Digitalization, Romania vs. EU (Comisia Europeană 2023)

In terms of the availability of technological resources, Romania has a relatively high number of computer science graduates, which supports a growing ICT industry. The country is also investing in digital public services, but these efforts are still in their early stages, with many public institutions still not adopting e-government solutions effectively. Government programs, such as Romania’s National Recovery and Resilience Plan, aim to improve digital infrastructure and public digital services, representing an important step towards closing the gap with the rest of the EU.

3. Modern Programming Landscape

Software Outsourcing and Service Providers

Throughout the 2000s, software outsourcing became a major growth driver in Romania. Cities such as Bucharest, Cluj-Napoca, Iași, and Timișoara emerged as hotspots for international IT companies setting up development centers. Major global firms like Microsoft, IBM, HP, and Oracle have established significant operations in Romania, leveraging the country’s pool of skilled programmers (ANIS 2025). The steady inflow of foreign capital also spurred the creation of locally owned IT firms that specialize in software development, testing, and IT consulting services.

Rise of Local Startups

Beyond outsourcing, Romania has seen the rise of homegrown startups with global reach. Innovative companies such as UiPath—a pioneer in Robotic Process Automation (RPA)—have made headlines worldwide, illustrating Romania’s capacity for software innovation. The robust presence of venture capital and tech incubators, including Risky Business in Cluj-Napoca and Techcelerator in Bucharest, supports this entrepreneurial ecosystem (Techcelerator 2024).

Skilled Workforce and Education

Romania’s education system continues to prioritize STEM (Science, Technology, Engineering, and Mathematics) fields, frequently producing award-winning students at international competitions such as the International Olympiad in Informatics. Leading universities, including the Babeș-Bolyai University in Cluj-Napoca and the Alexandru Ioan Cuza University in Iași, offer competitive programs in computer science and software engineering. Alongside formal education, numerous private academies and tech conferences—such as How to Web and DevTalks—provide ongoing training and community engagement for Romanian programmers (DevTalks 2025).

4. Challenges and Opportunities

Brain Drain and Talent Retention

One key challenge is the “brain drain,” as many talented Romanian programmers seek higher-paying jobs in Western Europe or North America (OECD 2019). While remote work opportunities have somewhat mitigated this issue, retaining and attracting skilled workers remains critical for sustaining the country’s digital transformation.

Brain drain is significant, with 15% of IT professionals emigrating for higher wages in Western Europe (Gavriloaia 2020). Infrastructure gaps in rural areas and bureaucratic hurdles also hinder progress. However, initiatives like the „Digital Romania” strategy aim to mitigate these issues by improving digital infrastructure and retaining talent (Comisia Europeană 2022).

Infrastructure Gaps

Despite notable improvements in recent years, certain regions in Romania still face infrastructure gaps, particularly in rural areas. Limited high-speed internet, fewer tech job opportunities, and less developed local economies can hinder the growth of the programming sector beyond major urban centers (Guvernul României 2015).

Regulatory Environment

Romania’s membership in the European Union drives the alignment of local regulations with EU standards, including data privacy (GDPR) and cybersecurity directives. Although these regulations can ensure secure digital services, they also require continuous compliance efforts and can pose challenges for smaller startups with limited resources.

Future Prospects

Moving forward, Romania’s programming sector is likely to focus on higher-value, specialized domains, including artificial intelligence (AI), machine learning, blockchain, and cybersecurity. EU-funded digital innovation programs, coupled with strong domestic expertise, present promising opportunities for growth and leadership in emerging tech fields.

The future is promising, bolstered by EU funding and government initiatives. Tech parks like Cluj IT Park foster innovation, while programs like Startup Nation support entrepreneurs. Romania’s participation in the Digital Europe Programme ensures alignment with continental digital goals (Comisia Europeană 2022). The rise of AI and blockchain startups signals diversification beyond traditional software development.

Conclusion

Romania’s computer programming landscape has come a long way—from the constrained environment of the communist era to becoming a global hotspot for software development. Strong academic foundations in STEM, robust outsourcing and service sectors, and a budding entrepreneurial ecosystem have driven the country’s success in IT. Despite challenges such as talent retention and uneven infrastructure, Romania is well-positioned to continue growing as a regional tech leader, creating new opportunities not only for local programmers but also for global companies and investors.

By fostering innovation, strengthening educational programs, and encouraging cooperation between government, academia, and the private sector, Romania can sustain its reputation as a leading source of top-tier programming talent and cutting-edge software solutions.

Bibliography

  • ANIS. 2024. “The Impact of the IT Industry on the Romanian Economy 2024.” October 2, 2024. https://anis.ro/it-industry-study-2024/.
  • ———. 2025. “Asociaţia Patronala a Industriei de Software si Servicii.” 2025. https://anis.ro/.
  • Barbu, Paul. 2019. “World Bank: The digital sector in Romania can help to the entire transformation of Europe.” Business Review (blog). June 13, 2019. https://business-review.eu/tech/world-bank-romanias-it-sector-can-contribute-to-the-digital-transformation-of-europe-202177.
  • Cârligeanu, Rareș. 2024. “Romania’s STEM Education Shines Through Global Olympiad Wins.” Softbinator Technologies. July 17, 2024. https://blog.softbinator.com/stem-education-and-global-olympiads-romania/.
  • Comisia Europeană. 2022. “Indicele Economiei Și Societății Digitale (DESI) 2022 – România.” https://ec.europa.eu/newsroom/dae/redirection/document/88758.
  • ———. 2023. “Digital Decade Country Report 2023 – Romania.” https://ec.europa.eu/newsroom/dae/redirection/document/98631.
  • DevTalks. 2025. “The Major Tech Conference in Romania.” DevTalks Romania. 2025. https://www.devtalks.ro.
  • European Commission. 2022. “Romania in the Digital Economy and Society Index | Shaping Europe’s Digital Future.” 2022. https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi-romania.
  • ———. 2023. “Broadband Coverage in Europe 2022 | Shaping Europe’s Digital Future.” September 27, 2023. https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/library/broadband-coverage-europe-2022.
  • ———. 2024a. “Broadband in Romania | Shaping Europe’s Digital Future.” October 30, 2024. https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/broadband-romania.
  • ———. 2024b. “European Innovation Scoreboard 2024 – Country Profile Romania.” https://ec.europa.eu/assets/rtd/eis/2024/ec_rtd_eis-country-profile-ro.pdf.
  • ———. 2024c. “The Digital Economy and Society Index (DESI) | Shaping Europe’s Digital Future.” 2024. https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi.
  • Gavriloaia, George-Cristian. 2020. “The Impact of the Brain Drain Process on Romania – Possible Solutions in Order to Increase Resilience.” https://ceswp.uaic.ro/articles/CESWP2020_XII4_GAV.pdf.
  • Goschin, Zizi, and Daniela Constantin. 2007. “Romania’s Development towards the Knowledge Economy: The ICT Dimension.” Informatica Economica Journal, January.
  • Guvernul României. 2015. “Strategia Națională Privind Agenda Digitală Pentru România 2020.” https://epale.ec.europa.eu/sites/default/files/strategia-nationala-agenda-digitala-pentru-romania-20202c-20-feb.2015.pdf.
  • IFA. 2025. “Institutul de Fizica Atomica.” 2025. https://www.ifa-mg.ro/.
  • Media Galaxy. 2024. “Cand va Aparea Tehnologia 5G in Romania?” 2024. https://mediagalaxy.ro/tehnologie-5g-romania/pag/.
  • OECD. 2019. “Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants.” https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2019/07/talent-abroad-a-review-of-romanian-emigrants_c2e3e0c9/bac53150-en.pdf.
  • Rogers, Bruce. 2019. “Bucharest Born Daniel Dines’ UiPath Reaches Unicorn Status.” Forbes. 2019. https://www.forbes.com/sites/brucerogers/2019/04/30/bucharest-born-daniel-dines-uipath-reaches-unicorn-status/.
  • Speedtest. 2024. “Speedtest Global Index – Internet Speed around the World.” Speedtest Global Index. 2024. https://www.speedtest.net/global-index.
  • STEAMonEdu. 2020. “STE(A)M Educational Practices in Romania.” July 16, 2020. https://steamonedu.eu/news/steam-educational-practices-in-romania/.
  • Techcelerator. 2024. “Techcelerator – The Investment Partner for SEE Tech Startups.” 2024. https://techcelerator.co/.

 

CC BY SA 4.0Articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY SA 4.0 (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/).

 

1 2 3 4 … 33