IT & C își extinde informațiile bibliometrice disponibile public, prin integrarea automată a datelor furnizate de OpenAlex și Crossref.
București, 29 august 2026 — Revista academică IT & C a introdus o nouă secțiune dedicată indicatorilor bibliometrici, cu scopul de a oferi autorilor, cercetătorilor și cititorilor o imagine mai clară asupra vizibilității și impactului publicațiilor.
Noua funcționalitate utilizează date bibliografice și de citare furnizate de două dintre cele mai importante infrastructuri internaționale deschise pentru metadate academice: OpenAlex și Crossref. Indicatorii sunt preluați automat și actualizați periodic, fără intervenție manuală.
Indicatori OpenAlex
Pentru fiecare revistă sunt afișate, în funcție de disponibilitatea datelor, mai multe informații bibliometrice furnizate de OpenAlex, printre care:
2-year mean citedness, un indicator al mediei citărilor raportate la publicațiile din cei doi ani anteriori;
h-index, care reflectă atât productivitatea, cât și impactul prin citări al publicației;
i10-index, reprezentând numărul lucrărilor care au primit cel puțin zece citări;
numărul lucrărilor indexate;
numărul total de citări;
media citărilor per lucrare.
Indicatorul 2-year mean citedness este conceput de OpenAlex ca o măsură de tip „journal impact factor”, fără a fi însă echivalent cu Journal Impact Factor calculat de Clarivate.
Indicatori Crossref
Datele Crossref permit o perspectivă complementară asupra publicațiilor care au DOI și asupra citărilor identificate prin infrastructura Crossref. Sunt prezentate, după caz:
numărul lucrărilor sau DOI-urilor înregistrate;
numărul total de citări identificate;
numărul lucrărilor citate;
procentul lucrărilor care au primit cel puțin o citare;
media citărilor pe lucrare;
numărul maxim de citări înregistrat pentru o singură lucrare.
Datele OpenAlex și Crossref sunt actualizate automat, în mod implicit la intervale de aproximativ două săptămâni, pentru a asigura un echilibru între actualitatea informațiilor și utilizarea eficientă a resurselor tehnice.
Transparență și verificabilitate
Prin introducerea acestor indicatori, cele patru reviste urmăresc să ofere o prezentare mai transparentă și mai ușor verificabilă a impactului lor bibliometric.
Indicatorii afișați trebuie interpretați în raport cu sursa din care provin. Ei nu reprezintă Journal Impact Factor (Clarivate) și nici CiteScore (Scopus), ci sunt indicatori bibliometrici independenți calculați sau derivați din bazele de date OpenAlex și Crossref.
Această distincție este menționată explicit și pe paginile revistelor, pentru a evita orice confuzie între metricile deschise și indicatorii proprietari utilizați de Web of Science și Scopus.
O nouă etapă în dezvoltarea infrastructurii editoriale
Introducerea indicatorilor bibliometrici la nivelul revistelor continuă procesul de dezvoltare a infrastructurii academice și tehnice a publicațiilor.
În paralel cu metadatele bibliografice, DOI-urile, integrarea cu serviciile internaționale de indexare și indicatorii disponibili la nivelul articolelor, noua secțiune oferă acum și o perspectivă agregată asupra performanței fiecărei reviste.
Sistemul a fost conceput astfel încât să permită extinderea ulterioară cu noi metrici, surse de date și reprezentări ale evoluției citărilor.
Google Scholar Metrics poate fi integrat în viitor pentru revistele care vor deveni eligibile și vor primi valori oficiale h5-index și h5-median.
Despre IT & C
IT & C, https://www.internetmobile.ro/, publică lucrări privind tehnologia informației și comunicațiilor, inteligența artificială, informatica și dezvoltările tehnologice contemporane.
Prin extinderea informațiilor bibliometrice disponibile public, revista își continuă politica de creștere a transparenței, vizibilității internaționale și accesibilității informațiilor despre activitatea editorială și impactul publicațiilor.
MultiMedia Publishing anunță implementarea unui nou sistem de afișare a metricilor academice pentru articolele publicate în revistele Cunoașterea Științifică, Intelligence Info, IT & C și Index Academic. Noua funcționalitate facilitează evaluarea vizibilității și impactului articolelor și oferă cititorilor acces direct la informații provenite din importante servicii internaționale de metadate și indexare academică.
Pentru fiecare articol pentru care este disponibil un identificator DOI, paginile revistelor pot afișa acum automat numărul de citări identificat de Crossref și OpenAlex, alături de identificatorul DOI și de o legătură directă pentru căutarea articolului în Google Scholar.
Noua secțiune „Article metrics” completează informațiile bibliografice deja disponibile și permite cititorilor, cercetătorilor și autorilor să urmărească mai ușor circulația și impactul lucrărilor în literatura academică.
Sistemul identifică în primul rând articolele prin DOI (Digital Object Identifier), ceea ce permite asocierea precisă între pagina articolului și înregistrările existente în bazele internaționale de date. Pentru articolele pentru care DOI-ul nu poate fi identificat automat, sistemul poate utiliza suplimentar metadatele bibliografice disponibile.
Metricile sunt actualizate automat o dată pe săptămână, evitând interogările inutile ale serviciilor externe și asigurând în același timp menținerea unor informații suficient de recente pentru evaluarea impactului academic.
Datele afișate provin din surse distincte și sunt prezentate separat. Numărul de citări raportat de Crossref și cel identificat de OpenAlex nu sunt cumulate, întrucât cele două servicii utilizează baze de date, surse și metode de colectare diferite. Această prezentare permite o imagine mai transparentă asupra vizibilității fiecărui articol în ecosistemul academic internațional.
Integrarea include, de asemenea, acces direct către Google Scholar pentru fiecare articol. Întrucât Google Scholar nu oferă un API public pentru preluarea automată a numărului de citări, sistemul nu reproduce metricile Google Scholar, ci oferă o legătură către căutarea articolului în această platformă. Astfel este păstrată atât utilitatea pentru cititori, cât și compatibilitatea cu politicile serviciului.
Noua funcționalitate face parte dintr-un proces mai amplu de dezvoltare a infrastructurii editoriale a celor patru reviste, care include utilizarea DOI prin Crossref, metadate academice structurate, optimizarea pentru Google Scholar și alte motoare de căutare academică, precum și îmbunătățirea interoperabilității cu agregatoare și servicii internaționale de informație științifică.
Prin această dezvoltare, MultiMedia Publishing urmărește să ofere autorilor o mai bună vizibilitate a rezultatelor cercetării și să faciliteze accesul cititorilor la indicatori verificabili privind circulația academică a articolelor publicate.
Cele patru reviste în care este implementat sistemul sunt:
Cunoașterea Științificăwww.cunoasterea.ro – revistă academică interdisciplinară dedicată cercetării și reflecției asupra științei și cunoașterii;
Intelligence Infowww.intelligenceinfo.org – publicație academică dedicată studiilor de intelligence, securitate, geopolitică și domeniilor conexe;
IT & Cwww.internetmobile.ro – revistă dedicată tehnologiei informației, comunicațiilor, inteligenței artificiale și domeniilor tehnologice conexe;
Index Academicwww.indexacademic.ro – publicație academică multidisciplinară și multilingvă, destinată cercetării și comunicării științifice internaționale.
Implementarea metricilor reprezintă încă un pas către dezvoltarea unei infrastructuri editoriale deschise, interoperabile și orientate către creșterea vizibilității internaționale a articolelor și autorilor publicați în revistele MultiMedia Publishing.
Despre MultiMedia Publishing
MultiMedia Publishing dezvoltă și administrează publicații, cărți, reviste academice și proiecte digitale, cu accent pe accesul la cunoaștere, diseminarea cercetării și utilizarea standardelor și tehnologiilor deschise pentru publicarea electronică.
București, 5 august 2026 – MultiMedia Publishing anunță dezvoltarea și implementarea, în cadrul celor patru reviste academice publicate de editură – Cunoașterea Științifică, Intelligence Info, IT & C și Index Academic – a unei infrastructuri informatice specializate care permite bazelor de date academice, motoarelor de căutare științifice, agregatoarelor și serviciilor internaționale de descoperire a informației să preia automat metadatele bibliografice ale articolelor publicate.
Noua aplicație integrează mai multe dintre standardele și protocoalele utilizate pe scară largă în ecosistemul internațional al publicațiilor academice:
Highwire Press / Google Scholar metadata, pentru identificarea și indexarea automată a informațiilor bibliografice esențiale referitoare la fiecare articol;
Schema.org – ScholarlyArticle, pentru reprezentarea structurată și semantică a articolelor științifice într-un format ușor de interpretat de motoare de căutare și servicii automatizate;
Dublin Core, unul dintre cele mai răspândite standarde internaționale pentru descrierea resurselor digitale și bibliografice;
OAI-PMH (Open Archives Initiative Protocol for Metadata Harvesting), protocol care permite serviciilor academice externe să colecteze automat și periodic metadatele publicațiilor.
Prin această implementare, informațiile bibliografice esențiale asociate fiecărui articol – precum titlul, autorii, rezumatul, cuvintele-cheie, data publicării, revista, volumul, numărul, paginile, identificatorul DOI și adresa electronică a articolului – pot fi puse la dispoziția sistemelor automate de indexare într-o formă standardizată și interoperabilă.
O infrastructură concepută pentru interoperabilitate academică
Dezvoltarea acestei aplicații reprezintă un pas important în strategia MultiMedia Publishing de creștere a vizibilității internaționale și a interoperabilității publicațiilor sale academice.
În sistemele moderne de comunicare științifică, simpla publicare online a unui articol nu mai este suficientă. Pentru ca o lucrare să poată fi identificată, indexată și integrată eficient în servicii academice internaționale, informațiile bibliografice trebuie să fie furnizate într-un format standardizat și accesibil automat.
Noua infrastructură permite realizarea acestei comunicări direct între platformele revistelor și sistemele externe de indexare și agregare, reducând dependența de introducerea manuală a datelor și facilitând actualizarea permanentă a informațiilor despre articolele publicate.
Facilitarea indexării și a descoperirii articolelor
Implementarea standardelor Highwire Press, Schema.org și Dublin Core, împreună cu protocolul OAI-PMH, creează premisele tehnice pentru ca articolele publicate în revistele MultiMedia Publishing să poată fi descoperite și prelucrate mai ușor de motoare academice de căutare, biblioteci digitale, agregatoare, cataloage și baze de date bibliografice.
Sistemul nu presupune și nu garantează în mod automat includerea unei reviste într-o anumită bază de date academică, întrucât fiecare serviciu de indexare dispune de propriile criterii editoriale și proceduri de selecție. El asigură însă infrastructura tehnică necesară pentru ca metadatele să poată fi accesate și recoltate automat de serviciile care utilizează standardele respective.
Acces deschis și identificare persistentă
Cele patru reviste academice ale MultiMedia Publishing funcționează în regim de acces deschis, articolele putând fi consultate online integral.
Integrarea noilor standarde de metadate completează utilizarea identificatorilor digitali persistenți, inclusiv DOI, și contribuie la o mai bună integrare a publicațiilor în infrastructura globală a comunicării științifice.
Prin combinarea accesului deschis cu metadate structurate și protocoale standardizate de interoperabilitate, MultiMedia Publishing urmărește facilitarea accesului cercetătorilor, bibliotecilor și instituțiilor academice din întreaga lume la rezultatele cercetării publicate în revistele sale.
Dezvoltarea continuă a infrastructurii editoriale digitale
Noua aplicație face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a infrastructurii digitale a MultiMedia Publishing, orientat spre adoptarea standardelor internaționale de publicare academică, creșterea vizibilității articolelor și îmbunătățirea modului în care informațiile științifice sunt identificate, distribuite și reutilizate în mediul academic.
Implementarea simultană a Highwire Press / Google Scholar metadata, Schema.org ScholarlyArticle, Dublin Core și OAI-PMH oferă celor patru reviste o infrastructură comună și standardizată pentru comunicarea automată a metadatelor către ecosistemul internațional al informației academice.
MultiMedia Publishing va continua dezvoltarea instrumentelor tehnice destinate interoperabilității, accesului deschis și creșterii vizibilității internaționale a publicațiilor și autorilor săi.
MultiMedia Publishing www.telework.ro
București, România
5 august 2026
[1] Cercetător – Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Romïîne, ORCID: 0000-0002-0162-9973, Web of Science Researcher ID V-1416-2017
Abstract
Artificial intelligence is increasingly ceasing to be just a distinct technology among other technologies. It is becoming a transversal infrastructure of contemporary society, integrated into data centers, telecommunications, cryptography, administration, defense, professional services, and even the processes through which people communicate, decide, and build their relationships. From this perspective, the articles brought together in this issue can be read as parts of the same fundamental question: what happens when computing capacity, technological autonomy, and algorithmic decision-making become structural components of economic, political, and social power?
Keywords: artificial intelligence, cybersecurity, responsibility, information technology, telecommunications, programming
Rezumat
Inteligența artificială încetează tot mai evident să fie doar o tehnologie distinctă între alte tehnologii. Ea devine o infrastructură transversală a societății contemporane, integrată în centre de date, telecomunicații, criptografie, administrație, apărare, servicii profesionale și chiar în procesele prin care oamenii comunică, decid și își construiesc relațiile. Din această perspectivă, articolele reunite în prezentul număr pot fi citite ca părți ale aceleiași întrebări fundamentale: ce se întâmplă atunci când capacitatea de calcul, autonomia tehnologică și decizia algoritmică devin componente structurale ale puterii economice, politice și sociale?
Volumul 5, Numărul 3 al revistei IT & C apare într-un moment în care inteligența artificială încetează tot mai evident să fie doar o tehnologie distinctă între alte tehnologii. Ea devine o infrastructură transversală a societății contemporane, integrată în centre de date, telecomunicații, criptografie, administrație, apărare, servicii profesionale și chiar în procesele prin care oamenii comunică, decid și își construiesc relațiile. Din această perspectivă, articolele reunite în prezentul număr pot fi citite ca părți ale aceleiași întrebări fundamentale: ce se întâmplă atunci când capacitatea de calcul, autonomia tehnologică și decizia algoritmică devin componente structurale ale puterii economice, politice și sociale?
O primă direcție este aceea a infrastructurii tehnologice ca resursă strategică. Articolul „China contraatacă cu LineShine. Supercomputerul pur CPU și competiția pentru ciclul 6 Kondratiev” mută discuția despre supercalculatoare din registrul strict al performanței tehnice în cel al autonomiei tehnologice și geopoliticii. Puterea de calcul nu mai este doar o măsură a progresului informatic, ci devine capacitate industrială, științifică și strategică. Într-o economie dependentă tot mai mult de inteligența artificială, simulări și procesarea unor volume uriașe de date, controlul asupra procesoarelor, arhitecturilor și infrastructurilor HPC poate însemna inclusiv controlul asupra ritmului propriei dezvoltări.
Aceeași dimensiune strategică se regăsește, dintr-o altă perspectivă, în „De la enigma lui Turing la supremația cuantică. Evoluția criptografiei și noua rețea de securitate chineză”. Drumul de la criptanaliza mecanică la distribuția cuantică a cheilor ilustrează una dintre cele mai spectaculoase transformări ale securității informației. Dacă în secolul trecut criptografia proteja în primul rând mesajele, în actuala etapă ea protejează infrastructuri, sisteme financiare, instituții și, într-o măsură crescândă, suveranitatea informațională a statelor. Tehnologiile cuantice introduc aici o schimbare de paradigmă: securitatea comunicațiilor nu mai depinde exclusiv de dificultatea computațională a unei probleme matematice, ci poate exploata proprietăți fundamentale ale lumii fizice.
Dar performanța și securitatea trebuie transformate în reziliență. Studiul „Rolul inteligenței artificiale în securitatea centrelor de date modulare și optimizarea soluțiilor de business continuity: Model de maturitate AI-BC și cadru…” plasează inteligența artificială în centrul unei probleme extrem de concrete: continuitatea funcționării infrastructurilor digitale. Centrele de date sunt nodurile fizice ale unei lumi pe care adesea o percepem drept „virtuală”. Serviciile cloud, modelele de inteligență artificială, comerțul electronic, administrația digitală și comunicațiile depind de funcționarea lor neîntreruptă. Detectarea anomaliilor, analiza comportamentală, anticiparea incidentelor și automatizarea răspunsului transformă astfel AI dintr-o aplicație suplimentară într-o componentă a rezilienței operaționale.
În domeniul apărării, aceeași convergență capătă implicații și mai profunde. „Sincronizarea dronelor, securitatea cibernetică și apărarea bazată pe IA – Arhitecturi informatice și provocări de interoperabilitate în cadrul inițiativelor…” evidențiază trecerea de la platformele militare relativ autonome la ecosisteme distribuite, interconectate și dependente de schimburi permanente de date. Drona individuală contează, dar decisivă devine capacitatea mai multor sisteme de a comunica, interpreta mediul, coopera și acționa coerent. Interoperabilitatea nu mai reprezintă doar compatibilitatea unor echipamente, ci condiția funcționării unor rețele complexe în care software-ul, comunicațiile, senzorii, securitatea cibernetică și inteligența artificială sunt inseparabile.
Prezentul număr nu privește însă tehnologia exclusiv din perspectiva puterii de calcul și a infrastructurii. Un al doilea fir tematic conduce către efectele sale asupra individului și societății.
„Singurătatea în era conexiunilor infinite: De la condiție existențială la criză antropologică” introduce un paradox fundamental al digitalizării: niciodată oamenii nu au dispus de atât de multe instrumente pentru a comunica și, în același timp, problema izolării și a singurătății nu a dispărut. Conectivitatea tehnică nu este sinonimă cu apropierea umană. Numărul de conexiuni nu măsoară automat calitatea relațiilor, iar densitatea rețelelor digitale poate coexista cu fragilizarea comunităților și cu diminuarea interacțiunilor autentice. Este un avertisment important într-o cultură tehnologică înclinată să confunde frecvent posibilitatea comunicării cu existența comunicării semnificative.
Această problemă primește o dimensiune aplicată în „Telepsihologia în era amenințărilor cibernetice (1) – Transformarea cabinetului psihologic într-un ecosistem digital: oportunități, vulnerabilități și responsabilități profesionale”. Digitalizarea poate extinde accesul la servicii psihologice și poate depăși bariere geografice, logistice sau sociale, dar mutarea relației profesionale în spațiul digital creează simultan noi responsabilități. Confidențialitatea, protecția datelor, identitatea participanților, securitatea platformelor și gestionarea incidentelor cibernetice nu mai reprezintă simple probleme tehnice externe profesiei, ci devin parte a actului profesional însuși. Odată cu beneficiile telepsihologiei apare, așadar, necesitatea unei noi alfabetizări tehnologice și etice.
Articolul „Inteligența artificială între instrument și partener cognitiv – Reflecții asupra unei revoluții în curs” duce această problemă mai departe, către însăși relația dintre om și tehnologie. Multă vreme calculatorul a fost conceput în primul rând ca instrument: executa instrucțiuni, procesa date și automatiza activități. Sistemele actuale de inteligență artificială schimbă însă caracterul interacțiunii. Ele formulează răspunsuri, sintetizează informații, propun ipoteze, generează alternative și participă la activități pe care le asociam până recent aproape exclusiv gândirii umane. De aici apare posibilitatea de a vorbi despre AI nu doar ca instrument, ci ca partener cognitiv. Dar tocmai această apropiere impune păstrarea unei distincții esențiale între capacitatea de procesare a unui sistem și responsabilitatea umană pentru utilizarea rezultatelor sale.
Această distincție devine crucială în „De la dosar la inferență. Legitimitatea epistemică a deciziei administrative asistate de inteligența artificială”. Utilizarea AI în administrație ne obligă să depășim întrebarea simplă dacă algoritmul este mai rapid sau mai eficient. O decizie administrativă trebuie să fie nu doar eficientă, ci justificabilă. Cetățeanul trebuie să poată înțelege motivele unei decizii, să îi poată contesta premisele și să știe cine răspunde pentru consecințele ei. O inferență algoritmică poate furniza informație relevantă, poate identifica regularități și poate sprijini evaluarea unui dosar, dar legitimitatea instituțională nu poate fi transferată automat unei mașini. Transparența, explicabilitatea și posibilitatea controlului uman devin astfel condiții ale utilizării responsabile a inteligenței artificiale.
Privite împreună, contribuțiile acestui număr descriu o lume în care granițele tradiționale dintre tehnologia informației, telecomunicații, securitate cibernetică, inteligență artificială și domeniile sociale devin din ce în ce mai permeabile. Supercalculatoarele influențează geopolitica, criptografia cuantică redefinește securitatea, AI protejează centre de date, rețele de drone funcționează ca sisteme distribuite inteligente, serviciile psihologice devin ecosisteme digitale, iar algoritmii participă la elaborarea deciziilor administrative.
De aceea, marea provocare a următoarei etape tehnologice nu va fi doar construirea unor sisteme mai performante. Va fi construirea unor sisteme în care performanța să poată coexista cu securitatea, interoperabilitatea cu autonomia, automatizarea cu responsabilitatea, iar inteligența artificială cu păstrarea capacității umane de judecată.
Tehnologia ne oferă din ce în ce mai multă putere de a calcula, anticipa și acționa. Dar nicio creștere a puterii de calcul nu poate elimina întrebarea asupra scopului pentru care această putere este utilizată. Tocmai de aceea, viitorul IT&C nu poate fi analizat exclusiv prin ceea ce mașinile vor putea face, ci și prin ceea ce oamenii, instituțiile și societățile vor decide că trebuie să facă cu ele.
Această întâlnire dintre capacitate tehnologică și responsabilitate umană constituie, poate, tema comună cea mai importantă a prezentului număr.