Convergența responsabilă: Tehnologia cuantică, AI și securitatea într-o nouă arhitectură a încrederii

Revista IT & C continuă să funcționeze ca o platformă trimestrială de reflecție și cercetare la intersecția tehnologiei informației, telecomunicațiilor, software-ului, programării, inteligenței artificiale și securității cibernetice. În acest cadru, numărul din martie 2026 propune o agendă densă și coerentă: de la aplicații cuantice și guvernanță AI, până la reziliență cibernetică și umanism digital.
Dacă ar fi să rezumăm miza acestui număr într-o singură idee, ea ar suna astfel: nu tehnologia, în sine, este întrebarea centrală, ci forma de civilizație pe care o construim prin tehnologie. În 2026, nu mai este suficient să inovăm; trebuie să demonstrăm că inovăm responsabil, transparent, auditabil și uman.

Advanced Persistent Threats in Contemporary Cybersecurity – An Analytical Overview

Advanced Persistent Threats (APTs) have become one of the defining security challenges of the digital era because they combine strategic intent, operational patience, and technical adaptability. Unlike high-volume cybercrime, APT operations are often intelligence-led campaigns that prioritize long-term access, data collection, and prepositioning for potential disruption. This essay examines APTs from conceptual, operational, and governance perspectives. It first clarifies the APT construct and explains why persistence and adaptability matter more than malware novelty alone. It then analyzes current attacker tradecraft (e.g., supply-chain compromise, living-off-the-land, cloud abuse, and vulnerability exploitation), using public evidence from recent government advisories and industry incident datasets. The essay next evaluates defensive responses, including threat-informed defense with MITRE ATT&CK, zero trust architecture, modern incident response doctrine, and supply-chain risk controls. Finally, it discusses the policy shift toward mandatory reporting and board-level cyber governance across the U.S. and Europe. The central argument is that APT resilience is less a product of any single tool and more a function of integrated architecture, disciplined operations, and institutional accountability.

Managementul în era AI și a reglementării tehnologiei

Răspândirea rapidă a inteligenței artificiale (AI) în procesul decizional organizațional, dezvoltarea de produse și serviciile centrate pe client transformă practicile de management și strategia corporativă. Guvernele și organismele internaționale au răspuns cu un mozaic de cadre de reglementare, îndrumări și acțiuni executive concepute pentru a echilibra inovația cu siguranța, protejarea drepturilor și stabilitatea pieței. Acest articol analizează evoluțiile actuale și pe termen scurt în materie de reglementare (cu accent pe inițiativele majore din UE și Statele Unite), examinează modul în care managerii trebuie să adapteze guvernanța, riscul și operațiunile la un mediu bazat pe AI și evidențiază dezavantajele semnificative, de la daunele și supravegherea algoritmică până la concentrarea puterii și fragmentarea reglementărilor. Se încheie cu recomandări manageriale practice și o bibliografie selectată pentru lecturi suplimentare.

Era AI și a umanismului digital

Inteligența artificială (AI) a trecut de la o activitate științifică specializată la o forță omniprezentă care modelează fiecare domeniu al activității umane. Acest articol explorează caracteristicile definitorii ale erei AI, urmărind modul în care AI a evoluat de la sisteme algoritmice înguste la ecosisteme socio-tehnice complexe. Analizăm stadiul actual al activității în sectoare cheie – sănătate, finanțe, educație, muncă, guvernare, cultură – evidențiind atât oportunitățile, cât și riscurile. Elementul central al acestei discuții este umanismul digital: un cadru care plasează demnitatea umană, valorile, capacitatea de acțiune și prosperitatea socială în centrul proiectării și implementării AI. Lucrarea susține că AI etică nu poate fi o idee ulterioară; trebuie să fie integrată în practica tehnică, politica instituțională și narațiunile culturale. În cele din urmă, examinăm evoluțiile viitoare, de la integrarea AI în viața de zi cu zi până la cadrele de reglementare și concluzionăm cu modalități de aliniere a inovației tehnologice cu prosperitatea umană.

Pledoarie pentru Python

Python a devenit unul dintre cele mai populare și utilizate limbaje de programare din lume, celebru pentru lizibilitatea, suportul comunității și diversele domenii de aplicație. Simplitatea și curba de învățare abordabilă atrag începătorii, în timp ce capabilitățile și bibliotecile sale extinse atrag profesioniștii experimentați. Python 3 este cea mai recentă versiune majoră a acestui limbaj, oferind dezvoltatorilor funcții îmbunătățite, sintaxă mai curată și paradigme de programare moderne care continuă să modeleze peisajul tehnologic.

Criptografia cuantică în telecomunicații: principii, arhitecturi, standardizare și perspective

Criptografia cuantică (în practică, aproape întotdeauna distribuția cuantică de chei – QKD, Quantum Key Distribution) reprezintă o familie de tehnologii care permit stabilirea de chei secrete între două entități conectate printr-un canal cuantic (de regulă fotoni în fibră optică sau în spațiu liber) și un canal clasic autenticat. Relevanța pentru telecomunicații derivă din două tendințe convergente: (1) creșterea cerințelor de securitate pe infrastructuri de transport (fibră/WDM, rețele metropolitane, backhaul etc.) și (2) riscul pe termen mediu ca anumite scheme criptografice clasice să fie afectate de calculul cuantic. Eseul sintetizează fundamentele QKD, principalele protocoale și modele de securitate, arhitecturile de integrare în rețele telecom, provocările de implementare și direcțiile de standardizare (ETSI/ITU-T), discutând complementaritatea cu criptografia post-cuantică (PQC) standardizată recent de NIST

1 2 3 4 29

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.