Profesor universitar la Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor (FIESC) din 2016, Radu-Daniel Vatavu şi-a început activitatea la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava în anul 2008. Din anul 2015 coordonează activitatea Laboratorului de Cercetare în Mașini Inteligente și Vizualizarea Informației din cadrul universității sucevene, demonstrând un angajament deosebit în dezvoltarea și promovarea cercetării în acest domeniu.
Cariera de cercetător a devenit atractivă pentru prof. univ. Radu-Daniel Vatavu în timpul studiilor sale pentru obținerea titlului de inginer în știința calculatoarelor (1999-2004), când a intrat în contact cu tehnologii inovatoare, în special în domeniul viziunii artificiale. Acestea aveau un impact semnificativ asupra modului în care calculatoarele puteau interpreta imagini și înțelege lumea fizică, precum și asupra apariției realității virtuale. Despre acea perioadă, Radu-Daniel Vatavu menţionează următoarele : „calculatoarele puteau vedea și înțelege mult mai bine lumea din jurul lor. De asemenea, erau anii în care apăreau din ce în ce mai multe dispozitive și instrumente software pentru realitatea virtuală. Toate acestea prefigurau o lume total diferită față de cea în care trăiam, din construcția căreia doream să fac parte.”
La începutul cercetării sale științifice Radu-Daniel Vatavu a studiat realitatea virtuală și, mai specific, tehnologia bazată pe viziunea artificială pentru recunoașterea și interpretarea gesturilor, cu scopul de a asigura o interacțiune naturală cu obiectele virtuale, similară cu modul în care interacționăm cu obiectele fizice. Aceasta a fost tema tezei sale de doctorat, realizată între 2004 și 2008, perioadă în care a călătorit constant între Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Laboratorul de cercetare Graphix/Alcove al Universității din Lille, Franța. Tema interacțiunilor naturale l-a atras în mod deosebit și a continuat să dezvolte algoritmi, tehnici și metode de proiectare a acestor interacțiuni pentru diverse tipuri de sisteme informatice, de la dispozitive mobile la medii complexe cu inteligență ambientală. Aceste aplicații l-au condus către noi domenii de cercetare, iar în prezent este interesat de realitatea augmentată și extinsă, de interacțiunea cu inteligența artificială și de proiectarea de experiențe digitale accesibile tuturor. Radu-Daniel Vatavu subliniază că activitatea de cercetare a laboratorului pe care îl conduce a fost ghidată de teme de accesibilitate a tehnologiei pentru utilizatori cu diverse abilități senzoriale și motorii, dezvoltând noi concepte privind realitățile mixte susținute de calculator și aplicații practice în inteligența ambientală: „Am început să studiez realitatea virtuală și tehnologia bazată pe viziunea artificială pentru recunoașterea și interpretarea gesturilor, cu scopul de a asigura o interacțiune naturală cu obiectele virtuale, similară cu modul în care interacționăm cu obiectele fizice.”
Referindu-se la provocările din domeniu, prof. univ. ing. Radu-Daniel Vatavu menționează că o dificultate importantă, în special în primii ani, a fost găsirea unui echilibru între cercetarea aplicată, care conduce la soluții practice pentru provocările societății actuale, și cercetarea fundamentală, care contribuie la dezvoltarea de noi viziuni pentru viitorul științific. În prima categorie, de exemplu, se află algoritmii performanți și tehnicile de interacțiune pentru îmbunătățirea experienței utilizării dispozitivelor mobile, precum algoritmii de recunoaștere a gesturilor, utilizați pentru a implementa interacțiuni naturale pe telefoanele mobile. În a doua categorie, universitarul sucevean a propus noi perspective în comunitatea științifică, cum ar fi conceptul de realitate senzorimotorie, care se integrează în peisajul realităților mixte susținute de calculator, punând accent pe abilitățile specifice fiecărui utilizator. În această viziune, realitatea fizică ar fi proiectată pentru a răspunde abilităților senzoriale și motorii ale fiecărei persoane. Un alt exemplu este inteligența artificială integrată în dispozitive purtabile, cum ar fi brațele electronice cu diverse grade de autonomie, care ar oferi noi modalități de a percepe și interacționa cu lumea. Aşadar, el subliniază: „Am avut deosebita onoare ca multe dintre aceste contribuții, în special cele legate de noi viziuni și direcții în cercetare, să fie distinse cu premii din partea ACM (Association for Computing Machinery), cea mai importantă organizație profesională în domeniul calculatoarelor.”
În ceea ce priveşte motivaţiile activităţii sale de cercetare şi inovare, prof. Radu-Daniel Vatavu arată că – în ciuda dificultăților – dorința de a înțelege mai bine lumea în care trăim și natura umană este principala sa sursă de inspirație. El adaugă şi ideea că noile tehnologii, bazate pe realitatea virtuală și inteligența artificială, permit atingerea acestor obiective la un nivel mai profund decât era posibil înainte de apariția lor. Prof. Vatavu subliniază că, de exemplu, comportamentul unei persoane într-o lume virtuală poate fi total diferit față de cel observat în lumea reală, fie că acest comportament este conștientizat sau nu. El adaugă că experiența dobândirii unei noi abilități senzoriale prin medierea unui calculator, cum ar fi vederea în domeniul termic, care nu este disponibilă în mod natural, poate revela multe despre dorințele și așteptările noastre privind relația cu lumea înconjurătoare și locul nostru în univers. Prof. Vatavu afirmă: „Toată activitatea de cercetare pe care o realizez este centrată nu pe tehnologie, ci pe om și înțelegerea multiplelor valențe ale experiențelor pe care le avem în lumea în care trăim.”
În prezent prof. Radu-Daniel Vatavu continuă cercetările începute în cadrul unui proiect de cercetare fundamentală și exploratorie (de tip IDEI), în cadrul căruia a propus și formalizat un nou tip de realitate mixtă. În această abordare, calculatorul, în diversele sale forme, mediază percepțiile și acțiunile noastre cu mediul înconjurător. Rezultatul cel mai important al acestui proiect este faptul că, din punct de vedere tehnologic, suntem extrem de aproape fie de o utopie, fie de o distopie, datorită capacității de integrare tot mai profunde a calculatorului în toate aspectele vieții noastre. El adaugă că, în acest context, comunitatea actuală de cercetători are o responsabilitate semnificativă în modul în care va arăta „realitatea” pentru generațiile viitoare. În prezent, prof. Vatavu lucrează la un proiect privind accesibilitatea dispozitivelor mobile, în cadrul căruia inteligența artificială generativă este aplicată pentru a proiecta interfețe adaptate abilităților fiecărui utilizator în parte: „De exemplu, la descărcarea și instalarea unei aplicații în telefonul mobil, caracteristicile interfeței (cum ar fi mărimea textului, poziționarea butoanelor, paleta de culori, modalitatea de interacțiune etc.) sunt determinate și generate automat în funcție de abilitățile specifice ale utilizatorului.” Este vorba despre o nouă paradigmă de proiectare și dezvoltare software a interfețelor, centrată pe utilizatorul final, cu scopul de a crea aplicații mobile mult mai accesibile, în special pentru utilizatorii cu dizabilități de vedere sau motorii.
Referitor la dezavantajele sau minusurile cercetării din România, prof. Radu-Daniel Vatavu spune că ar identifica trei probleme principale. În primul rând, performanța în cercetarea științifică nu poate fi atinsă decât într-un cadru în care finanțarea există la un nivel suficient, poate fi accesată ușor, în special de tinerii cercetători după finalizarea doctoratului, iar acest cadru să fie caracterizat de previzibilitate și orientare către sustenabilitate. Din păcate, previzibilitatea lansării competițiilor la nivel național este redusă, iar susținerea cercetării rezultate dintr-un proiect încheiat cu succes este insuficientă, prin competiții în lanț care să permită continuarea rezultatelor deja excelente. Bugetul alocat cercetării în România reprezintă o cauză importantă, însă acest subiect este discutat de mult timp.
O a doua problemă semnalată de prof. Vatavu este legată de criteriile de performanță folosite în cercetarea științifică. În România, dar și în alte țări, se utilizează indicatori care reduc, de cele mai multe ori, cercetătorii la simple numere, cum ar fi clasificarea și factorul de impact al revistelor, în loc de a aprecia contribuțiile științifice efective. Prof. Vatavu subliniază că acest lucru se datorează specializării continue în zone de cercetare din ce în ce mai specifice și faptului că multe dintre comunitățile științifice din aceste zone sunt încă în creștere iar indicatorii numerici generici sunt folosiți ca instrumente cantitative de evaluare a contribuțiilor științifice.
O a treia problemă semnalată este creșterea alarmantă a articolelor publicate în reviste care impun exclusiv formatul open access și solicită taxe pentru publicare, de multe ori demonstrând practici de tip „predatory publishers”. Prof. Vatavu consideră că această problemă, deși depășește granițele României, trebuie abordată cu mare atenție pentru a asigura o formare corectă a tinerilor cercetători, în special a doctoranzilor, în privința diseminării rezultatelor științifice
Referindu-se la calitățile necesare pentru a deveni un cercetător de succes, prof. Radu-Daniel Vatavu vorbește despre importanța de a avea cele mai bune modele în cercetare și de a face parte din comunitatea internațională a domeniului specific de investigație științifică, unde colaborările sunt esențiale. De asemenea, el subliniază rolul extrem de important al îndrumătorului de doctorat, care trebuie să ghideze tinerii cercetători la începutul carierei lor. Potrivit profesorului universitar dr. Vatavu, abilitatea esențială în cercetarea științifică este aceea de a realiza conexiuni între rezultatele obținute într-un anumit domeniu și cele din alte domenii de cercetare, toate având ca scop înțelegerea lumii și a naturii umane.
Universitarul sucevean recomandă celor care vor să urmeze o carieră în cercetare să fie conștienți de evaluarea continuă realizată de ceilalți membri ai comunității științifice. Aceștia sunt evaluați în momentul în care trimit articole spre publicare, propun idei pentru finanțare, finalizează proiecte de cercetare și în multe alte situații, în ceea ce privește calitatea și impactul rezultatelor obținute. Într-un astfel de context extrem de competitiv, este ușor pentru un cercetător aflat la început să creadă că este doar imaginea reflectată în oglindirea acestor evaluări. Încrederea, perseverența și atenția la detalii sunt esențiale, acestea având, de multe ori, capacitatea de a schimba pozitiv concluziile și impactul unei cercetări. Acestea constituie cea mai bună atitudine de urmat într-o carieră în cercetare.
În încheiere, prof. univ. dr. Radu – Daniel Vatavu subliniază că va continua să își îndrepte cercetările către domeniul realității augmentate și extinse, explorând în continuare posibilitățile acestora de a transforma modul în care interacționăm cu tehnologia. De asemenea, va pune un accent deosebit pe dezvoltarea soluțiilor de accesibilitate pentru utilizatori cu diverse abilități, un domeniu în care anticipează o integrare tot mai profundă a tehnicilor de inteligență artificială. Astfel, cercetătorul şi mentorul sucevean își propune să contribuie semnificativ la crearea unor experiențe digitale mai accesibile și mai personalizate, având un impact pozitiv asupra tuturor utilizatorilor.
Prof. univ. dr. Elena- Brândușa Steiciuc, Director Centrul COACH-USV
Lector dr. Sergiu Raiu, consilier sociolog, COACH-USV
Drd. Oana Grosu, consilier psiholog, COACH-USV
* Acest material a fost publicat cu sprijinul Proiectului cu codul 9/31.01.2023 „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV)
© 2025 Elena- Brândușa Steiciuc, Sergiu Raiu și Oana Grosu. . Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.
Lasă un răspuns