Inteligența artificială, o provocare esențială

Sfetcu, Nicolae (2023), Inteligența artificială, o provocare esențială, IT & C, 2:1, 3-6, DOI: 10.58679/IT30677Sfetcu, Nicolae (2023), Inteligența artificială, o provocare esențială, IT & C, 2:1, 3-6, DOI: 10.58679/IT30677, https://www.internetmobile.ro/inteligenta-artificiala-o-provocare-esentiala/

 

Artificial intelligence, an essential challenge

Abstract

Artificial intelligence has progressed to the point where it is an essential component in almost all sectors of today’s modern economy, with a significant impact on our private, social and political lives. It was founded on the assumption that human intelligence can be described so precisely that it can be made a machine to simulate it. This raises philosophical arguments about the mind and the ethics of creating artificial beings endowed with human-like intelligence. Artificial intelligences are a source of a whole new set of problems of explainability, accountability and trust.

Keywords: artificial intelligence

Rezumat

Inteligența artificială a progresat până la punctul în care este o componentă esențială în aproape toate sectoarele economiei moderne actuale, cu un impact semnificativ asupra vieții noastre private, sociale și politice. Ea a fost întemeiată pe presupunerea că inteligența umană poate fi descrisă atât de precis încât să poată fi făcută o mașină să o simuleze. Acest lucru ridică argumente filozofice despre minte și etica creării de ființe artificiale înzestrate cu inteligență asemănătoare omului. Inteligența artificială sunt o sursă a unui set complet nou de probleme de explicabilitate, responsabilitate și încredere.

Cuvinte cheie: inteligența artificială

 

IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 3-6
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT30677
URL: https://www.internetmobile.ro/inteligenta-artificiala-o-provocare-esentiala/
© 2023 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Inteligența artificială, o provocare esențială

Nicolae Sfetcu

nicolae@sfetcu.com

 

Inteligența artificială a progresat până la punctul în care este o componentă esențială în aproape toate sectoarele economiei moderne actuale, cu un impact semnificativ asupra vieții noastre private, sociale și politice. Revenirea inteligenței artificiale în lumina reflectoarelor în ultimii ani este legată în principal de învățarea automată din date, care a făcut un salt înainte datorită apariției megadatelor. Practic, datele ajung la masa critică de exemple de învățat, algoritmii descoperă tipare predictive și tipare ascunse în date, iar arhitecturile de înaltă performanță reușesc să compenseze resursele de calcul și stocare necesare. Astfel, inteligența artificială a reușit să abordeze cu succes provocări deschise de lungă durată, cum ar fi înțelegerea și traducerea textelor și vorbirii, recunoașterea conținutului imaginilor și a videoclipurilor, rezumarea și abstractizarea, și alte sarcini despre care se crede că necesită inteligență.

Aplicațiile inteligenței artificiale includ motoare de căutare web avansate (de exemplu, Google), sisteme de recomandare (utilizate de YouTube, Amazon și Netflix), înțelegerea vorbirii umane (cum ar fi Siri și Alexa), mașini cu conducere autonomă (de exemplu, Tesla), luarea automată a deciziilor și concurarea la cel mai înalt nivel în sisteme de joc strategice (cum ar fi șah și go). Pe măsură ce mașinile devin din ce în ce mai capabile, sarcinile considerate a necesita „inteligență” sunt adesea eliminate din definiția inteligenței artificiale, un fenomen cunoscut sub numele de efectul IA. De exemplu, recunoașterea optică a caracterelor este adesea exclusă din lucrurile considerate a fi inteligență artificială, devenind o tehnologie de rutină.

Studiul raționamentului mecanic sau „formal” a început cu filozofii și matematicienii din antichitate. Studiul logicii matematice a condus direct la teoria calculului a lui Alan Turing, care sugera că o mașină, amestecând simboluri la fel de simple ca „0” și „1”, ar putea simula orice act imaginabil de deducție matematică. Această înțelegere conform căreia computerele digitale pot simula orice proces de raționament formal este cunoscută sub numele de teza Church-Turing.

Cu aproximativ zece ani în urmă, s-a observat că unele modele de învățare cunoscute de mult, până acum ineficiente pentru sarcinile menționate, dacă sunt generalizate în mod corespunzător și instruite pe un set mare de date de exemplu, pot face un salt calitativ. Într-adevăr, astfel de metode pot învăța, din pixelii imaginilor sau din cuvintele textelor de exemplu, „conceptele” generale care permit să recunoască și să clasifice cu precizie imagini noi și texte noi.

Etapa actuală de dezvoltare a inteligenței artificiale prezintă puncte forte și puncte slabe. Pe de o parte, capacitatea de învățare a modelelor de inteligența artificială crește, aducând progrese extraordinare în viziunea robotică și conducerea autonomă, în traducerea automată a textului și a vorbirii, în diagnosticul medical, în evaluarea riscurilor, în analiza predictivă. Pe de altă parte, decalajul cu alte aspecte ale inteligenței artificiale  crește, în special, cu raționamentul și interacțiunea persoană-mașină, aspecte centrale pentru dezvoltarea unei inteligențe artificiale umane, etice și antropocentrice, care este punctul central al abordării europene. Opacitatea și natura cutiilor negre ale modelelor de inteligența artificială sunt în creștere, împreună cu riscul de a crea sisteme expuse la prejudecăți în datele de instruire, sisteme pe care nici chiar experții nu reușesc să le înțeleagă. Instrumentele lipsesc pentru a permite dezvoltatorilor de inteligența artificială să certifice fiabilitatea modelelor lor. Este crucial să se injecteze în tehnologiile de inteligența artificială valori etice ale corectitudinii (cum să se evite deciziile neloiale și discriminatorii), acuratețea (cum să se furnizeze informații fiabile), confidențialitatea (cum să se protejeze confidențialitatea persoanelor implicate) și transparența (cum să se modele și să se ia decizii inteligibile tuturor părților interesate). Această abordare de proiectare sensibilă la valoare, care încă nu a fost pe deplin operaționalizată, este puternic necesară pentru a stimula acceptarea socială pe scară largă a inteligenței artificiale, fără a-i inhiba puterea.

Mai mult, pe măsură ce apar sisteme sociotehnice din ce în ce mai complexe, formate din mulți oameni care interacționează și sisteme inteligente și autonome, inteligența artificială capătă o dimensiune societală importantă. O observație cheie este că o mulțime de indivizi inteligenți (asistată de instrumente de inteligența artificială) nu este neapărat o mulțime inteligentă. Dimpotrivă, poate fi proastă în multe cazuri, din cauza efectelor de rețea nedorite, neintenționate și a comportamentului agregat emergent. Exemplele abundă în societatea contemporană.

Inteligența artificială a fost întemeiată pe presupunerea că inteligența umană poate fi descrisă atât de precis încât să poată fi făcută o mașină să o simuleze. Acest lucru ridică argumente filozofice despre minte și etica creării de ființe artificiale înzestrate cu inteligență asemănătoare omului. Aceste probleme au fost explorate prin mit, ficțiune și filozofie încă din antichitate. Literatura științifico-fantastică și futurologia au sugerat, de asemenea, că, cu potențialul și puterea sa enormă, inteligența artificială poate deveni un risc existențial pentru umanitate. Interacțiunea dintre alegerile individuale se poate desfășura dramatic în provocările globale legate de inegalitatea economică, durabilitatea mediului și democrația. Efectele aglomerate ale rețelei și ale societății ale AI și impactul acestora asupra societății nu sunt suficient discutate în public și nu sunt abordate suficient de cercetarea inteligenței artificiale, în ciuda importanței izbitoare de a înțelege și de a prezice rezultatele agregate ale sistemelor bazate pe inteligența artificială sociotehnice și ale proceselor sociale complexe conexe, precum și modalitatea de a evita efectele lor nocive. Astfel de efecte sunt o sursă a unui set complet nou de probleme de explicabilitate, responsabilitate și încredere, chiar presupunând că putem rezolva aceste probleme pentru un sistem individual de inteligența artificială bazat pe învățarea automată. Prin urmare, nu ne putem concentra exclusiv pe sensibilizarea cetățenilor sau instituțiilor individuale și capabile să ia decizii în cunoștință de cauză. De asemenea, trebuie să studiem efectele rețelei emergente ale mulțimilor de agenți interacționanți inteligenți, precum și proiectarea mecanismelor de colaborare distribuită care împing spre realizarea setului convenit de valori și obiective la nivel colectiv: mobilitate durabilă în orașe, diversitate și pluralismul în dezbaterea publică și distribuția echitabilă a resurselor economice. Inteligența artificială socială se dezvoltă ca un nou domeniu de investigație cu impact potențial imens, necesitând următorul pas înainte în integrarea trans-disciplinară a inteligenței artificiale cu știința datelor, științele sociale, psihologia, știința rețelelor și sistemele complexe.

 

CC BY SA 4.0Acesta este un articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY-SA 4.0 (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/), care permite utilizarea, în orice mediu sub aceeași licență, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corect.

Riscuri și provocări în inteligența artificială: Cutii negre și actorii de amenințare

Sfetcu, Nicolae (2023), Riscuri și provocări în inteligența artificială: Cutii negre și actorii de amenințare, IT & C, 2:1, 41-47, DOI: 10.58679/IT21269Sfetcu, Nicolae (2023), Riscuri și provocări în inteligența artificială: Cutii negre și actorii de amenințare, IT & C, 2:1, 41-47, DOI: 10.58679/IT21269, https://www.internetmobile.ro/riscuri-si-provocari-in-inteligenta-artificiala-cutii-negre-si-actorii-de-amenintare/

 

Risks and Challenges in Artificial Intelligence: Black Boxes and Threat Actors

Abstract

Artificial intelligence has created unprecedented opportunities, but also new risks. The exponential increase in the capabilities of artificial intelligence models enables previously unattainable levels of value and generalization. However, the opacity of these models has also increased, and their black-box nature makes it difficult, even for experts, to explain the rationale behind their conclusions. This may represent a technological and social critical point, as the risk is real, as evidenced by recent episodes, of training systems being compromised by discrimination biases that have learned from training data. It is therefore possible that learning from digital traces of past decisions can lead to existing invisible biases being incorporated into the resulting patterns, perpetuating them.

Keywords: artificial intelligence, risks, challenges, black boxes, threats

Rezumat

Inteligența artificială a creat oportunități fără precedent, dar și noi riscuri. Creșterea exponențială a capabilităților modelelor de inteligența artificială permite atingerea unor niveluri de valoare și generalizare neatinse până acum. Cu toate acestea, opacitatea acestor modele a crescut, de asemenea, iar natura lor de cutie neagră face dificilă, chiar și pentru experți, explicarea justificării concluziilor lor. Acest lucru poate reprezenta un punct critic din punct de vedere tehnologic și social, deoarece riscul este real, după cum demonstrează episoadele recente, ale sistemelor de antrenament care sunt compromise de părtiniri și prejudecăți de discriminare, care au învățat din datele de instruire. Prin urmare, este posibil ca învățarea din urmele digitale ale deciziilor trecute să poată duce la încorporarea prejudecăților invizibile existente în modelele rezultate, perpetuându-le.

Cuvinte cheie: inteligența artificială, riscuri, provocări, cutii negre, amenințări

 

IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. xx-xx
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT21269
URL: https://www.internetmobile.ro/riscuri-si-provocari-in-inteligenta-artificiala-cutii-negre-si-actorii-de-amenintare/
© 2023 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Riscuri și provocări în inteligența artificială: Cutii negre și actorii de amenințare

Nicolae Sfetcu

nicolae@sfetcu.com

 

Modelele de învățare automată sunt adesea cutii negre. Logica unui model de inteligență artificială (IA) de luare a deciziilor poate fi ascunsă chiar și dezvoltatorilor și experților.

Riscuri:

  • Învățarea din date părtinitoare (fie din întâmplare, fie din necesitate);
  • Modelele instruite pentru, de exemplu, viziunea conducerii și recunoașterea obstacolelor, pot moșteni erori dăunătoare pentru siguranță;
  • Modelele de profilare pentru, de exemplu, justiția predictivă, pot moșteni discriminarea grupurilor vulnerabile cunoscute (sau noi).

Direcția de urmărit pentru atenuarea riscurilor este o IA explicabilă și de încredere, cheia unei colaborări eficiente om-mașină în luarea deciziilor cu mize mari.

IA a creat oportunități fără precedent, dar și noi riscuri. Creșterea exponențială a capabilităților modelelor IA permite atingerea unor niveluri de valoare și generalizare neatinse până acum. Cu toate acestea, opacitatea acestor modele a crescut, de asemenea, iar natura lor de cutie neagră face dificilă, chiar și pentru experți, explicarea justificării concluziilor lor. Acest lucru poate reprezenta un punct critic din punct de vedere tehnologic și social, deoarece riscul este real, după cum demonstrează episoadele recente, ale sistemelor de antrenament care sunt compromise de părtiniri și prejudecăți de discriminare, care au învățat din datele de instruire. Prin urmare, este posibil ca „învățarea din urmele digitale ale deciziilor trecute să poată duce la încorporarea prejudecăților invizibile existente în modelele rezultate, perpetuându-le”, așa cum s-a raportat în lucrarea care a lansat studiul mineritului de date conștient de discriminare în 2008 (23) .

Parafrazându-l pe Frank Pasquale, autorul cărții The black box society (1), am văzut algoritmi din ce în ce mai opaci răspândiți, folosiți pentru a deduce trăsături intime ale indivizilor. Acești algoritmi generează modele de clasificare și predicție a trăsăturilor comportamentale ale indivizilor, cum ar fi scorul de credit, riscul asigurării, starea de sănătate, înclinația către infracțiuni, preferințele și orientările personale, folosind datele personale difuzate în mediul digital de către cetățeni, cu sau uneori fără conștientizarea lor . Astfel de sisteme automate de luare a deciziilor sunt adesea cutii negre care, respectând caracteristicile utilizatorilor, prezic o clasă, o judecată, un vot și sugerează decizii; dar fără a explica motivul predicției sau recomandării propuse. Nu este doar o chestiune de transparență. Modelele sunt instruite pe exemple reconstituite pe baza urmelor digitale ale activităților utilizatorilor, cum ar fi mișcări, achiziții, căutări online, opinii exprimate pe rețelele de socializare. Drept urmare, modelele moștenesc părtinirile și defectele – prejudecăți – care sunt ascunse în datele de instruire, ascunzându-le, la rândul lor, în algoritmii de decizie care riscă să sugereze alegeri neloiale, discriminatorii sau pur și simplu greșite, posibil fără conștientizarea factorul de decizie și subiectul deciziei finale. Dacă o casetă de chat, o IA care conversează cu utilizatorii de pe rețelele de socializare, învață din exemplele greșite, de exemplu, rostirea rasistă, va fi rasistă la rândul ei – și creatorii săi vor trebui să o elimine rapid și în tăcere. Multe cazuri care s-au întâmplat deja, precum cel al botului Twitter Tay lansat de Microsoft în 2016 și închis rapid după ce a ajuns la un comportament ofensator și rasist din conversațiile online (2), ne avertizează că delegarea alegerilor către algoritmii cutiei negre poate fi o idee rea.

Inteligența artificială (AI) permite luarea automată a deciziilor și facilitează multe aspecte ale vieții de zi cu zi, aducând cu ea îmbunătățiri ale operațiunilor și numeroase alte beneficii. Cu toate acestea, sistemele AI se confruntă cu numeroase amenințări la adresa securității cibernetice, și AI în sine trebuie să fie securizat, deoarece au fost deja raportate cazuri de atacuri rău intenționate, de ex. Tehnicile AI și sistemele bazate pe AI pot duce la rezultate neașteptate și pot fi modificate pentru a manipula rezultatele așteptate (3) (4) (5). Prin urmare, este esențial să înțelegem peisajul amenințărilor AI și să existe o bază comună și unificatoare pentru înțelegerea potențialului amenințărilor și, în consecință, pentru a realiza evaluări specifice ale riscurilor. Acestea din urmă vor sprijini implementarea unor măsuri și controale de securitate direcționate și proporționale pentru a contracara amenințările legate de AI.

Cutii negre

Compas, deținut de Northpointe Inc., este un model predictiv al riscului de recidivă penală, folosit până de curând de diferite curți de justiție din SUA în sprijinul deciziilor judecătorilor cu privire la cererile de eliberare. Jurnaliștii de la Propublica.org au colectat mii de cazuri de utilizare ale modelului și au arătat că are o puternică părtinire rasistă: negrii care nu vor mai comite o crimă vor primi un risc dublu comparativ cu albii în aceleași condiții (6). Modelul, dezvoltat cu tehnici de învățare automată (Machine Learning), probabil a moștenit părtinirea prezentă în sentințele istorice și este afectat de faptul că populația penitenciară americană reprezintă mult mai mult negrii decât albii;

Primele trei agenții de risc de credit din Statele Unite, Experian, TransUnion și Equifax sunt adesea discordante. Într-un studiu de 500.000 de cazuri, 29% dintre solicitanții de credit au avut o evaluare a riscurilor cu diferențe de peste 50 de puncte între cele trei companii, ceea ce poate însemna diferențe de zeci de mii de dolari în interesele generale. O astfel de variabilitate largă sugerează ipoteze de evaluare foarte diferite, precum și opace, sau un arbitrar puternic (7);

În anii 1970 și 1980, Școala de Medicină a Spitalului St. George din Londra a folosit software pentru a filtra cererile de locuri de muncă, care s-a dovedit ulterior a fi extrem de discriminatoriu față de femei și minoritățile etnice, deduse prin prenume și locul nașterii. Discriminarea algoritmică nu este un fenomen nou și nu se datorează neapărat învățătii automate (8);

Un clasificator bazat pe învățarea profundă (Deep Learning) poate fi foarte precis în ceea ce privește datele de antrenament și, în același timp, complet nefiabil, de exemplu, dacă a învățat din date de calitate proastă. Într-un caz de recunoaștere a imaginilor menite să distingă lupii husky într-un set mare de date, cutia neagră rezultată a fost disecată de cercetători doar pentru a afla că decizia de a clasifica o imagine ca „lup” s-a bazat exclusiv pe zăpada din fundal (9) ! Vina, desigur, nu este a învățării profunde, ci a alegerii accidentale a exemplelor de antrenament în care, evident, fiecare lup fusese fotografiat pe zăpadă. Deci, un husky în zăpadă este clasificat automat ca lup. Transmutând acest exemplu asupra sistemului de viziune al mașinii noastre cu conducere automată: cum putem fi siguri că va putea recunoaște corect fiecare obiect din jurul nostru?

Diverse studii, precum cel menționat în nota (10), arată că textele de pe web (dar și de pe media în general) conțin părtiniri și prejudecăți, precum faptul că numele albilor sunt mai des asociate cu cuvinte cu o sarcină emoțională pozitivă, în timp ce numele persoanelor de culoare sunt mai des asociate cu cuvinte cu o sarcină emoțională negativă. Prin urmare, modelele instruite pe texte pentru analiza sentimentelor și opiniilor sunt foarte susceptibile de a moșteni aceleași prejudecăți;

Jurnaliștii de date Bloomberg (11) au arătat cum modelul automat, utilizat de Amazon pentru a selecta cartierele orașelor americane pentru a oferi „livrare în aceeași zi” gratuit, are o prejudecată etnică. Software-ul, fără știrea companiei, exclude în mod sistematic din ofertă zonele locuite de minorități etnice în multe orașe, inclusiv în vecinătate. Amazon a răspuns la ancheta jurnalistică că nu era la curent cu această practică, deoarece modelul de învățare automată era total autonom și își baza alegerile pe activitatea anterioară a clienților. Pe scurt, este vina algoritmului.

Actorii de amenințare

Există diferite grupuri de actori ai amenințărilor care ar putea dori să atace sistemele AI folosind mijloace cibernetice (12).

Infractorii cibernetici sunt motivați în primul rând de profit. Infractorii cibernetici vor avea tendința de a utiliza AI ca instrument pentru a conduce atacuri, dar și pentru a exploata vulnerabilitățile sistemelor AI existente (13). De exemplu, ar putea încerca să pirateze chatbot-uri activate cu AI pentru a fura cardul de credit sau alte date. Alternativ, aceștia pot lansa un atac ransomware împotriva sistemelor bazate pe inteligență artificială utilizate pentru gestionarea lanțului de aprovizionare și depozitare.

Personalul companiei, inclusiv angajații și contractanții care au acces la rețelele unei organizații, pot implica fie pe cei care au intenții rău intenționate, fie pe cei care pot dăuna companiei în mod neintenționat. De exemplu, persoanele din interior rău intenționate ar putea încerca să fure sau să saboteze setul de date utilizat de sistemele AI ale companiei. În schimb, persoanele care nu sunt rău intenționate pot corupe accidental un astfel de set de date.

Actorii de stat național și alți atacatori sponsorizați de stat sunt, în general, avansați. Pe lângă dezvoltarea modalităților de a folosi sistemele AI pentru a ataca alte țări (inclusiv industriile și infrastructurile critice), precum și utilizarea sistemelor AI pentru a-și apăra propriile rețele, actorii din statele naționale caută în mod activ vulnerabilități în sistemele AI pe care le pot exploata. Acest lucru ar putea fi un mijloc de a provoca prejudicii unei alte țări sau ca un mijloc de colectare de informații.

Alți actori de amenințare includ teroriștii, care încearcă să provoace daune fizice sau chiar pierderi de vieți. De exemplu, teroriștii pot dori să spargă mașini fără șofer pentru a le folosi ca armă.

Hacktiviștii, care au tendința de a fi în mare parte motivați ideologic, pot încerca, de asemenea, să pirateze sistemele AI pentru a arăta că se poate face. Există un număr tot mai mare de grupuri preocupate de potențialele pericole ale AI și nu este de neconceput că ar putea pirata un sistem AI pentru a obține publicitate. Există, de asemenea, actori de amenințări nesofisticați, cum ar fi hackerii amatori (haxori), care pot fi motivați penal sau ideologic. Aceștia sunt, în general, persoane necalificate care folosesc scripturi sau programe pre-scrise pentru a ataca sistemele, deoarece le lipsește expertiza necesară pentru a le scrie pe ale lor. Dincolo de actorii tradiționali ai amenințărilor discutați mai sus, devine din ce în ce mai necesar să se includă și concurenții ca actori ai amenințărilor, deoarece unele companii au din ce în ce mai mult intenția de a-și ataca rivalii pentru a câștiga cotă de piață. (14)

Bibliografie

  1. F. Pasquale, The black box society, Harvard University Press 2015
  2. Tay (bot) https://en.wikipedia.org/wiki/Tay_(bot) [19-4-2020].
  3. A se vedea https://www.idgconnect.com/news/1506124/deepfakes-ai-deceives, septembrie 2020
  4. A se vedea https://thenewstack.io/camouflaged-graffiti-road-signs-can-fool-machine-learning-models/, septembrie 2017
  5. A se vedea https://www.media.mit.edu/publications/adversarial-attacks-on-medical-machine-learning/, martie 2019
  6. Machine Bias https://www.propublica.org/article/machine-bias-risk-assessments-in-criminal-sentencing [19-4-2020].
  7. R. Carter – H.V. Auken., Small firm bankruptcy, Journal of Small Business Management 2006, 44: pp. 493-512
  8. S. Lowry – G. Macpherson, A blot on the profession, British medical journal (Clinical research ed.) 1988, pp. 657
  9. M.T. Ribeiro et al., „Why should I trust you?” Explaining the predictions of any classifier, Proceedings of the 22nd ACM SIGKDD international conference on knowledge discovery and data mining 2016, pp. 1135-1144
  10. A. Caliskan Islam et al., Semantics derived automatically from language corpora necessarily contain human biases, arXiv preprint arXiv:1608.07187 2016
  11. Amazon Doesn’t Consider the Race of Its Customers. Should It? https://www.bloomberg.com/graphics/2016-amazon-same-day/ [19-4-2020].
  12. Având în vedere natura largă a sistemelor AI și implementarea lor în diverse sectoare, listarea este generică și nu implică o clasare a probabilității ca un actor de amenințare să atace sistemele AI.
  13. Pe măsură ce AI-as-a-service câștigă teren, astfel de sisteme vor fi din ce în ce mai disponibile pentru actorii care nu se pricep la tehnică.
  14. Vezi, Sailio, M.; Latvala, O.-M.; Szanto, A. Cyber Threat Actors for the Factory of the Future. Appl. Sci. 2020, 10, 4334 https://www.mdpi.com/2076-3417/10/12/4334/htm

 

Sursa: Sfetcu, Nicolae (2022). Introducere în inteligența artificială, MultiMedia Publishing, ISBN 978-606-033-659-4, https://www.telework.ro/ro/e-books/introducere-in-inteligenta-artificiala/

 

Creative Commons CC BY 4.0Acesta este un articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții pe orice mediu, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corect.

Vizualizarea datelor cu aplicațiile Tableau Software

Sfetcu, Nicolae (2023), Vizualizarea datelor cu aplicațiile Tableau Software, IT & C, 2:1, 23-29, DOI: 10.58679/IT10117Sfetcu, Nicolae (2023), Vizualizarea datelor cu aplicațiile Tableau Software, IT & C, 2:1, 23-29, DOI: 10.58679/IT10117, https://www.internetmobile.ro/vizualizarea-datelor-cu-aplicatiile-tableau-software/

 

Data visualization with Tableau Software applications

Abstract

Tableau is a data analysis and visualization tool that can connect with many data sources, creating interactive dashboards. Tableau uses application integration innovations such as JavaScript APIs and single sign-on to consistently embed Tableau analytics into core business applications. Tableau queries relational databases, online analytics cubes, cloud databases, and spreadsheets to generate graphical data visualizations. The software can also extract, store, and retrieve data from an in-memory data engine.

Keywords: Tableau, software, business intelligence

Rezumat

Tableau este un instrument de analiză și vizualizare a datelor care se poate conecta cu multe surse de date, creând tablouri de bord interactive. Tableau utilizează inovații de integrare a aplicațiilor, cum ar fi API-urile JavaScript și aplicația de conectare unică, pentru a include în mod constant analiza Tableau în aplicațiile de afaceri de bază. Tableau interoghează baze de date relaționale, cuburi de procesare analitică online, baze de date în cloud și foi de calcul pentru a genera vizualizări de date de tip grafic. De asemenea, software-ul poate extrage, stoca și prelua date dintr-un motor de date în memorie.

Cuvinte cheie: Tableau, software, business intelligence

 

IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 23-29
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT10117
URL: https://www.internetmobile.ro/vizualizarea-datelor-cu-aplicatiile-tableau-software/
© 2023 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Vizualizarea datelor cu aplicațiile Tableau Software

Nicolae Sfetcu

nicolae@sfetcu.com

 

Tableau Software este o companie americană de software interactiv de vizualizare a datelor, axată pe business intelligence.[1][2] A fost fondată în 2003 în Mountain View, California, iar în prezent are sediul în Seattle, Washington.[3] În 2019, compania a fost achiziționată de Salesforce pentru 15,7 miliarde USD.[4] La acea vreme, aceasta a fost cea mai mare achiziție de către Salesforce (un lider în domeniul CRM) de la înființare.[5] Mai târziu a fost depășită de achiziția Slack de către Salesforce.[6]

Fondatorii companiei, Christian Chabot, Pat Hanrahan și Chris Stolte, au fost cercetători la Departamentul de Informatică de la Universitatea Stanford.[7] S-au specializat în tehnici de vizualizare pentru explorarea și analiza bazelor de date relaționale și a cuburilor de date,[8] și au început compania ca un punct comercial pentru cercetare la Stanford din 1999 până în 2002.

Produsele Tableau interoghează baze de date relaționale, cuburi de procesare analitică online, baze de date în cloud și foi de calcul pentru a genera vizualizări de date de tip grafic. De asemenea, software-ul poate extrage, stoca și prelua date dintr-un motor de date în memorie.

Produse software

Produsele Tableau includ:[9][10]

  • Table Desktop
  • Tableau Server
  • Tableau Online
  • Tableau Prep Builder[11] (lansat în 2018)
  • Tableau Vizable[12] (aplicație mobilă de vizualizare a datelor pentru consumatori lansată în 2015)
  • Tableau Public (utilizare gratuită)
  • Tableau Reader (utilizare gratuită)
  • Tableau Mobile
  • Tableau CRM[13]

Funcționalități

Unele vizualizări create de Tableau Software:

 

Server de temperaturi globale.
Credit Marissa-anna/Wikipedia, licența CC BY-SA 4.0

Server de temperaturi globale.

Tabloul de bord de vânzări.
Credit Marissa-anna/Wikipedia, licența CC BY-SA 4.0

Tabloul de bord de vânzări.

Rezumat executiv al vânzărilor Salesforce.
Credit Marissa-anna/Wikipedia, licența CC BY-SA 4.0

Rezumat executiv al vânzărilor Salesforce.

Tableau are o funcționalitate de cartografiere[14] și este capabil să traseze coordonatele de latitudine și longitudine și să se conecteze la fișiere spațiale[15] precum Esri Shapefiles, KML și GeoJSON pentru a afișa geografia personalizată.[16] Geocodarea încorporată permite locurilor administrative (țară, stat/provincie, județ/district), coduri poștale, districte ale Congresului SUA, CBSA/MSA din SUA, coduri de zonă, aeroporturi și zone statistice ale Uniunii Europene (coduri NUTS) să fie mapate automat. Geografiile pot fi grupate pentru a crea teritorii personalizate[17] sau geocodare personalizată utilizată pentru a extinde rolurile geografice existente în produs.[18]

Istorie

Tableau a fost fondat în ianuarie 2003 de Pat Hanrahan, Christian Chabot și Chris Stolte și și-a mutat sediul în cartierul Fremont din Seattle, Washington, în anul următor.[19][20] Compania și-a extins de atunci sediul central din Fremont și a anunțat planuri în 2016 pentru un campus auxiliar în suburbia Kirkland, Washington.[21] O nouă clădire a sediului s-a deschis lângă Gas Works Park din Wallingford în martie 2017 și a fost urmată de o nouă clădire în Fremont care a fost deschisă în 2018.[22]

În august 2016, Tableau a anunțat numirea lui Adam Selipsky ca președinte și CEO, în vigoare din 16 septembrie 2016, înlocuindu-l pe cofondatorul Christian Chabot ca CEO.[23]

În iunie 2018, Tableau a achiziționat Empirical Systems, un startup de inteligență artificială cu sediul în Cambridge, Massachusetts, cu intenții de a integra tehnologia companiei în platforma Tableau. Tableau a anunțat, de asemenea, planuri de a înființa un birou în Cambridge, ca urmare a tranzacției.[24][25]

Pe 10 iunie 2019, Tableau a fost achiziționat de Salesforce într-o tranzacție cu toate acțiunile în valoare de peste 15 miliarde USD.[26]

În martie 2021, Tableau a anunțat numirea lui Mark Nelson ca președinte și CEO, în locul lui Adam Selipsky.[27]

Printre angajații remarcabili Tableau se numără adjunctul secretarului adjunct al Apărării Phil Carter și informaticianul și autorul Leland Wilkinson.

Finanțe

Pe 17 mai 2013, Tableau a lansat o ofertă publică inițială la Bursa de Valori din New York[28], strângând peste 250 de milioane de dolari.[29] Înainte de IPO, Tableau a strâns peste 45 de milioane de dolari în investiții de capital de risc de la investitori precum NEA și Meritech.[29]

Veniturile companiei în 2013 au ajuns la 232,44 milioane USD, o creștere de 82% față de cele 128 milioane USD din 2012.[30] În 2010, Tableau a raportat venituri de 34,2 milioane USD. Această cifră a crescut la 62,4 milioane USD în 2011 și 127,7 milioane USD în 2012. Profitul în aceleași perioade a ajuns la 2,7 milioane USD, 3,4 milioane USD și, respectiv, 1,6 milioane USD.[31]

Wikileaks și schimbări de politică

Pe 2 decembrie 2010, Tableau a șters vizualizările WikiLeaks despre telegramele diplomatice din Statele Unite, afirmând că aceasta se datorează presiunii politice directe din partea senatorului american Joe Lieberman.[32][33]

Pe 21 februarie 2011, Tableau a postat o politică actualizată privind datele.[34] Postarea de pe blog însoțitoare a citat cele două modificări principale precum (1) crearea unui proces formal de reclamație și (2) utilizarea libertății de exprimare ca principiu de ghidare.[35] În plus, postarea a anunțat crearea unui consiliu consultativ pentru a ajuta compania să navigheze în situațiile viitoare care „depășește limitele” politicii.[35] Tableau a comparat noua politică cu modelul stabilit în Digital Millennium Copyright Act și a opinat că, conform noii politici, imaginile Wikileaks nu ar fi fost eliminate, deoarece „datele de bază erau statistici despre telegrame, nu telegrame în sine”. [36]

Premii

În 2008, Tableau a fost desemnat câștigător al premiului Codie pentru „Cea mai bună soluție de Business Intelligence” de către Asociația Industriei de Software și Informații.[37]

Compania a fost recunoscută ca lider în Quadrantul Magic Gartner timp de nouă ani consecutivi între 2012 și 2021.[38]

Referințe

  1. Andy Patrizio (2021-10-08). „Top Data Visualization Tools”. eWEEK.
  2. A Dead-Simple Tool That Lets Anyone Create Interactive Maps
  3. Tableau Software Helping Data Become More Visual
  4. „Salesforce completes $15.7B acquisition of Tableau Software, creating new enterprise tech force”. GeekWire. 2019-08-01.
  5. „세일즈포스, 빅데이터 분석업체 태블로 18조원에 인수”. 매일경제 (in Korean). 2019-06-11.
  6. „Salesforce Signs Definitive Agreement to Acquire Slack”. Salesforce.com.
  7. „How To Get a 20 Million Dollar Pre-Money Valuation for Series A: Tableau Software CEO Christian Chabot (Part 3)”. One MIllion by One Million by Sramana Mitra. 5 March 2010.
  8. „Christopher R. Stolte: Ph.D. Candidate @ Stanford”. Graphics.stanford.edu.
  9. „Difference between products”.
  10. „Tableau Desktop Pricing”.
  11. „Project Maestro”. Tableau Software.
  12. https://vizable.tableau.com/
  13. Dignan, Larry. „Tableau integrates Einstein Analytics, becomes the analytics bridge in Salesforce ecosystem”. ZDNet.
  14. Maps
  15. „Create Tableau Maps from Spatial Files”. onlinehelp.tableau.com.
  16. Plotting Geographic Data Using Custom Longitude and Latitude Values
  17. „Create Territories on a Map”. onlinehelp.tableau.com.
  18. Custom Geocode Your Data
  19. Levy, Ari (May 16, 2013). „Seattle’s Tableau raises $254M in year’s biggest tech IPO”. The Seattle Times.
  20. „Tableau Raises $10M in Second Venture Round, Wants To Be the „Adobe of Data””. Xconomy.
  21. Lerman, Rachel (January 13, 2016). „Tableau confirms big Kirkland expansion, plans to hire 1,000”. The Seattle Times.
  22. Coombs, Casey (March 23, 2018). „Tableau Software opens 110,000-square-foot Fremont building”. Puget Sound Business Journal.
  23. Lerman, Rachel (22 August 2016). „Seattle Times”.
  24. „Tableau gets AI shot in the arm with Empirical Systems acquisition – TechCrunch”. techcrunch.com.
  25. „Tableau acquires MIT AI spinoff Empirical Systems, opens new R&D center in Boston area”. GeekWire. 2018-06-13.
  26. „Salesforce Signs Definitive Agreement to Acquire Tableau”. investor.salesforce.com.
  27. Avidon, Erik (24 March 2021). „Tech Target”.
  28. CNBC Big Data’s IPO: Tableau Software Is a Big One
  29. Lunden, Ingrid (May 17, 2013). „Big Data Analytics Specialist Tableau Software Raises $254M In IPO”. TechCrunch.
  30. „Financial Statements for Tableau Software Inc – Google Finance”. google.com/finance. Google Finance.
  31. „Forms S-1”. SEC.
  32. Arthur, Charles; Halliday, Josh (December 3, 2010). „WikiLeaks cables visualisation pulled after pressure from Joe Lieberman”. The Guardian. London.
  33. Fink, Elissa (December 2, 2010). „Why we removed the WikiLeaks visualizations”. Tableau Software.
  34. „The Data is In: New Policy & Advisory Board for Tableau Public”. Tableau Software. 2011-02-21.
  35. Fink, Elissa (February 21, 2011). „The Data is In: New Policy & Advisory Board for Tableau Public”. Tableau Software.
  36. Kosara, Robert (February 22, 2011). „Tableau Public’s New Data Policy”. EagerEyes blog.
  37. „2008 Codie award Winners” Archived 2010-02-11 at the Wayback Machine. SIIA.net.
  38. „Tableau a Leader for 9 consecutive years”. Tableau Software.

 

Sursa: Telework, include texte din Wikipedia traduse și adaptate de Nicolae Sfetcu

 

CC BY SA 4.0Acesta este un articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții pe orice mediu, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corect.

Securitatea cibernetică a dispozitivelor IoT

postat în: Știri 0

Pentru dispozitivele IoT (Internet-of-Things), fie că vorbim despre senzori discreți, soluții de smart metering, becuri inteligente, camere video, electrocasnice de ultima generatie sau dispozitive medicale, Internetul este un rău necesar. Pe langa conectivitatea cu platformele cloud Internetul aduce cu el o provocare pe măsură, și anume Securitatea Informatică. Sau mai degrabă lipsa ei.

Dispozitivele IoT (Internet of Things) sunt adesea vulnerabile la atacurile cibernetice, Fiind proiectate pentru a fi conectate la Internet, sunt deseori necorespunzător securizate și implicit vulnerabile la o serie de atacuri, care pot varia de la atacuri directe de tip Denial of Service (DoS) până la exploatarea vulnerabilităților de securitate ale dispozitivelor în sine.

Dacă ar fi să sumarizam principalele probleme de securitate cu care se confruntă industria  IoT acestea ar putea fi grupate în următoarele categorii:

  1. Autentificare necorespunzătoare. Mulți producători de dispozitive IoT nu implementează suficiente măsuri de securitate, cum ar fi autentificarea în doi factori, care să prevină atacurile de tip brute force și să asigure că doar utilizatorii autorizați pot accesa dispozitivele.
  2. Vulnerabilități de securitate. Dispozitivele IoT pot avea vulnerabilități de securitate care pot fi exploatate de atacatori. De exemplu, anumite dispozitive pot utiliza parole implicite care sunt ușor de ghicit sau de compromis sau pot avea porturi deschise care prezintă vulnerabilități moștenite din librăriile publice open-source utilizate în arhitectura.
  3. Atacuri de tip DDoS. Dispozitivele IoT pot fi utilizate în atacuri de tip DDoS (Distributed Denial of Service), în care dispozitivele sunt infectate cu malware și folosite pentru a genera un trafic masiv către o țintă, cauzând indisponibilitatea serviciilor publice sau chiar pierderi de date.
  4. Lipsa actualizărilor de securitate. Multe dispozitive IoT nu sunt actualizate în mod regulat pentru a remedia vulnerabilitățile de securitate și a îmbunătăți securitatea dispozitivului.
  5. Lipsa monitorizării și gestiunii. Mulți utilizatori de dispozitive IoT nu monitorizează sau gestionează în mod regulat dispozitivele, ceea ce poate face ca vulnerabilitățile de securitate să rămână neidentificate și neabordate.

Realitatea de fapt este că atât producătorii de dispozitive IoT cât și utilizatorii nu sunt încă pe deplin conștienți de importanța securității în IoT, ori, dacă sunt, nu implementează politici și soluții de securitate adecvate din rațiuni financiare. Securitatea de ultima oră este costisitoare și implementarea ei ar ridica costurile de fabricație, impactând direct volumul vânzărilor.

O posibilă soluție la această paradigmă, mai puțin evidentă la prima vedere dar cu siguranță  foarte benefică, este o abordare de tip Security-by-Design în maniera de implementare a conectivității dispozitiv-cloud.

Desi apartin industriei Internet-of-Things, Internetul nu este tocmai locul cel mai prielnic pentru astfel de implementari. Mai degrabă se pretează rețele SD-WAN (software defined networks) sa asigure securitatea end-to-end între dispozitive nesigure și cloud-uri publice sau private.

SDNoT: Software Defined Network of Things.

În tehnologia SD-WAN (Software-Defined Wide Area Network), separarea control-plane de traffic-plane este o caracteristică importantă care permite o mai mare flexibilitate și scalabilitate în gestionarea și configurarea rețelelor de calculatoare.

Control-plane este componenta rețelei care se ocupă de gestionarea traficului de date și de stabilirea conexiunilor între dispozitivele din rețea. Acesta include protocoale de rutare, precum OSPF (Open Shortest Path First) și BGP (Border Gateway Protocol), care determină cele mai bune rute pentru transmiterea traficului între dispozitive.

Traffic-plane, pe de altă parte, este componenta rețelei care se ocupă de transmiterea efectivă a traficului de date între dispozitivele din rețea. Acesta include switch-uri, rutere și alte dispozitive de rețea care gestionează traficul de date în cadrul rețelei.

În tehnologia SD-WAN, decuplarea control-plane de traffic-plane permite separarea logicii de gestionare a rețelei de componenta fizică a rețelei, permițând astfel o mai mare flexibilitate și scalabilitate în gestionarea rețelelor. Aceasta se realizează prin utilizarea unei infrastructuri centralizate de control, care gestionează toate dispozitivele din rețea și determină cele mai bune rute pentru transmiterea traficului de date.

Astfel, atunci când un pachet de date trebuie să fie transmis între două dispozitive din rețea, acesta este direcționat către control-plane, care determină cele mai bune rute și direcționează traficul către dispozitivul de pe traffic-plane care poate livra pachetul la destinație. Acest proces se realizează într-un mod automat, fără intervenția manuală a administratorilor de rețea.

Decuplarea control-plane de traffic-plane în tehnologia SD-WAN aduce mai multe beneficii, cum ar fi:

  • Mai mare flexibilitate și scalabilitate: Permite utilizarea unui număr mare de dispozitive în rețea, fără a fi necesară o intervenție manuală pentru a gestiona traficul de date.
  • Mai bună performanță: Permite determinarea celor mai bune rute pentru transmiterea traficului de date, asigurând astfel o performanță mai bună a rețelei.
  • Mai bună securitate: Permite implementarea de politici de securitate la nivelul control-plane, asigurând astfel o protecție mai bună împotriva atacurilor cibernetice.

In teorie, am fi putut lua în calcul și precursorii SD-WAN pentru securizarea traficului dispozitv-cloud, cum ar fi  VPN (Virtual Private Network), MPLS (Multiprotocol Label Switching) și WAN (Wide Area Network), tehnologii ce permit conectarea dispozitivelor la rețea într-un mod flexibil, scalabil si sigur.

Din păcate însă, aceste tehnologii nu sunt lipsite de dezavantaje. Dintre acestea le amintim  pe cele principale, respectiv costul ridicat și lipsa de integrare în zona software:

  • Costurile de implementare și de gestionare a rețelelor MPLS sunt încă ridicate, în special atunci când e necesară o conectivitate globală.
  • Tehnologia WAN nu oferă suficientă flexibilitate și scalabilitate în interfațarea cu aplicații software (via API) pentru a gestiona numărul mare de dispozitive și aplicații care sunt utilizate în rețelele moderne.

Plecând de la conceptul SDNoT, Software Defined Network of Things, am implementat scudo.app, o platformă cloud ce securizeaza end-to-end relația dispozitiv-cloud printr-o abordare de tip infrastructure-as-code in care atat dispozitivele, rețelele SD-WAN cat și data-centerele cloud publice, private sau hibride, sunt văzute ca resurse și abstractizate în cod.

Spre deosebire de un DCP (Digital Conductor Platform) clasic, scudo.app abstractizeaza si rețeaua SDWAN punand la dispoziția administratorilor de sistem instrumente de provizionare automată atat a rețelelor cât și mecanisme complexe de cuplare la aceste rețele a unei diversități de tehnologii cloud, de la VMWare, AWS pana la containere docker și chiar servere fizice Linux.

Există o serie de avantaje ale utilizării unei soluții Universal Digital Conductor precum scudo.app pentru dispozitivele IoT în rețelele SD-WAN, care poate conecta automat și sigur dispozitivele IoT cu infrastructurile Cloud publice, private și hibride. Iată câteva dintre aceste avantaje:

  1. Operațional simplificat. Utilizarea  soluției scudo.app pentru rețelele SD-WAN simplifică procesul de conectare a dispozitivelor IoT la infrastructura Cloud, reducând timpul și efortul necesar pentru a configura și gestiona aceste conexiuni (adăugare/ștergere nod, backup, monitorizare).
  2. Automatizare. Scudo.app automatizează procesul de conectare a dispozitivelor IoT la infrastructurile Cloud, ceea ce reduce riscul de erori umane și crește eficiența în ceea ce privește gestionarea eficientă a resurselor.
  3. Scalabilitate.  Scudo.app poate fi utilizată pentru a gestiona dispozitive IoT de orice dimensiune și în orice locație, de la un singur dispozitiv la sute sau chiar sute de mii de dispozitive conectate la infrastructuri Cloud publice, private și hibride.
  4. Securitate. Scudo.app asigură securitatea conexiunilor dispozitivelor IoT cu infrastructurile Cloud publice, private și hibride. Aceasta poate include criptarea datelor, autentificarea utilizatorilor și protecția împotriva amenințărilor cibernetice.
  5. Flexibilitate. Scudo.app poate fi utilizată cu o gamă largă de dispozitive IoT și cu diferite infrastructuri Cloud, astfel încât utilizatorii pot alege tehnologiile care se potrivesc cel mai bine nevoilor lor. Printre acestea amintim Amazon Web Services, VMWare, Docker si Linux.
  6. Ușurință în utilizare. Deși foarte complexă în profunzime, Scudo.app poate fi extrem de ușor de configurat și de utilizat, astfel încât utilizatorii nu trebuie să aibă o experiență avansată în domeniul rețelelor și Cloud computing pentru a o implementa.

Scudo.app transforma link-urile obisnuite de internet intr-o retea SDN cu capabilitati NFV (Network Functions Virtualization) punand la dispozitie standard de criptare end-to-end pe 256 biti. Orice router fizic sau virtual poate adera la rețea printr-un singur click in interfața grafica,  ce declanșează acțiuni complexe de provizionare și monitorizare.

Scudo.app revolutioneaza universul IoT prin intrebuintarea retelelor SDN în folosul securizării traficului dispozitiv-cloud, punand la dispozitia administratorilor de sistem instrumente puternice de manipulare a resurselor implicate (retele SDN, noduri IoT, cloud-uri publice), pornind de la provizionare pana la monitorizare și backup automat.

 

Proiect cofinanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020

Rofind Solutions SRL (lider)

Neurer Business Solutions (partener)

16.02.2023

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

1 31 32 33 34 35 36 37 44