Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023

postat în: Știri 0

Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică.

Cuprins:

EDITORIAL
Limite ale cunoașterii în cuvânt, logică, matematică și teorii, de Dan D. Farcaș

ȘTIINȚE NATURALE
Epistemologia gravitației cuantice, de Nicolae Sfetcu
Drobeta Turnu Severin Heavy Water Plant: Construction, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE SOCIALE
O scurtă istorie a investigării fenomenelor aerospațiale neidentificate, de Dan D. Farcaș
Manipularea ca fenomen corelativ al puterii politice – o sinteză, de Miriam Mircea
A patra dimensiune etno-spirituală a lui Eminescu: înainte-mergător pe calea făuririi României Mari, de Aurel V. David

– ECONOMIE
Repetabilitatea istorica a problemelor de securitate manageriale și noile cerințe in contextul economic actual, de Daniela Georgiana Golea și Oana Ștefania Coșa
Reglementări internaționale privind falimentul, de Ionuț Iordache
Reglementări juridice actuale privind șomajul în domeniul transporturilor, de Ionuț Iordache
The Role of the State in Labour Relations, de Vlad Barbu, Ionuț Iordache, Cuculis Adrian-Călin, și Mergeane Naciu Costin

– ISTORIE
24 Ianuarie, o zi cu dublă semnificație națională, de Tănase Tiberiu
Iuliu Maniu – Lumini și umbre: O viață închinată Marii Uniri și propășirii României Mari, de Stan Petrescu
O nouă arhitectură globală la sfârșitul Războiului Rece, de Alexandru Cristian

ȘTIINȚE FORMALE
Aplicații ale AI, machine learning, deep learning și big data în domeniul militar, de Alida Monica Doriana Barbu

FILOSOFIE
Karmic Law – A Synoptic Approach, de Adrian Klein
New Genesis?, de Adrian Klein
Subquantum Principles of Life and Consciousness, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd
Pentru un realism al secolului XXI, de Silviu Petre
Câteva reflecții privind contactele extrasenzoriale, de Dan D. Farcaș

RECENZII CĂRȚI
Nicolae Mavrocordat – disimulare și prudență la început de secol XVIII – Răgazurile lui Filotheu, de Traian Ostahie

ISSN 2821– 8086 ISSN – L 2821 – 808, DOI: 10.58679/CS45785

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023

Taxonomii folosite în dezvoltarea WordPress

IT & C - Descarcă PDFSfetcu, Nicolae (2023), Taxonomii folosite în dezvoltarea WordPress, IT & C, 2:2, 39-44, DOI: 10.58679/IT36755, https://www.internetmobile.ro/taxonomii-folosite-in-dezvoltarea-wordpress/

 

Taxonomies used in WordPress development

Abstract

A website taxonomy is the structure used for a website that organizes content in a logical manner so that users can easily navigate the website and understand its purpose. Visually, this can look like different sections and pages in a website, or categories in a blog. In WordPress, a taxonomy is a grouping mechanism for some posts (or links, or custom post types).

Keywords: WordPress, web development, taxonomies, SEO

Rezumat

O taxonomie a unui site web este structura utilizată pentru un site web care organizează conținutul într-o manieră logică, astfel încât utilizatorii să poată naviga cu ușurință pe site și să înțeleagă scopul acestuia. Din punct de vedere vizual, aceasta poate arăta ca diferite secțiuni și pagini dintr-un site web sau categorii dintr-un blog. În WordPress, o taxonomie este un mecanism de grupare pentru unele postări (sau linkuri, sau tipuri de postări personalizate).

Cuvinte cheie: WordPress, dezvoltare web, taxonomii, SEO

 

IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 39-44
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT36755
URL: https://www.internetmobile.ro/taxonomii-folosite-in-dezvoltarea-wordpress/
© 2023 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Taxonomii folosite în dezvoltarea WordPress

Nicolae Sfetcu

nicolae@sfetcu.com

 

Taxonomia este unul dintre acele cuvinte de care majoritatea oamenilor nu au auzit sau nu le-au folosit. Practic, o taxonomie este un mod de a grupa lucrurile împreună.

De exemplu, am putea avea o grămadă de tipuri diferite de animale. Pot să le grupezi în funcţie de diferite caracteristici şi apoi atribui acestora nume de grupuri. Acest lucru este ceva cu care majoritatea oamenilor se confruntă în clasele de biologie, şi este cunoscut sub numele de taxonomie linnaeană.

O taxonomie a unui site web este structura utilizată pentru un site web care organizează conținutul într-o manieră logică, astfel încât utilizatorii să poată naviga cu ușurință pe site și să înțeleagă scopul acestuia. Din punct de vedere vizual, aceasta poate arăta ca diferite secțiuni și pagini dintr-un site web sau categorii dintr-un blog.

Taxonomia unui site web este, de asemenea, legată de structura URL-urilor, care este modul în care adresele URL sunt organizate pentru a reflecta conținutul din anumite pagini ale site-ului. Fiecare domeniu al site-ului web rămâne același pentru fiecare adresă URL, dar subdirectoarele și adresele URL se modifică pe măsură ce conținutul paginii devine mai specific.

O taxonomie bine planificată poate transforma modul în care utilizatorii interacționează cu site-ul, mai ales atunci când conținutul este organizat logic. Site-urile web care nu au o structură specifică tind să fie greu de înțeles de către oameni. O taxonomie atent elaborată este, de asemenea, importantă pentru optimizarea motoarelor de căutare (SEO), deoarece o organizație taxonomică este mai ușor de recunoscut de către roboții motoarelor de căutare în timp ce analizează și indexează site-ul.

În WordPress, o „taxonomie” este un mecanism de grupare pentru unele postări (sau linkuri, sau tipuri de postări personalizate).

Numele pentru diferite grupuri într-o taxonomie sunt numite termeni. Folosind gruparea animalelor ca un exemplu, am putea numi un grup „păsări”, şi un alt grup „peşti”. „Peşti” şi „păsări” sunt termeni în taxonomia noastră. În WordPress, o categorie sau o etichetă este un termen.

Taxonomii implicite

WordPress are patru taxonomii interne pe care le folosiţi probabil, deja.

Categoria

Taxonomia „categorie” vă permite să grupaţi împreună postările prin sortarea lor în diferite categorii. Aceste categorii pot fi apoi văzute pe site folosing tipurile de URL „/categorie/nume”. Categoriile tind să fie predefinite şi variază larg.

Eticheta

Taxonomia „post_tag” este similară cu categoriile, dar este o formă mai liberă. Etichetele pot fi create direct, prin simpla lor tastare. Ele pot fi văzute pe site în tipurile de URL „/eticheta/nume”. Postările tind să aibă numeroase etichete, iar acestea sunt în general afişate lângă mesaje sau sub formă de nori de etichete.

Categorie legătură

Taxonomia „link_category” vă permite să clasificaţi legăturile. Acestea tind să fie folosite numai pe plan intern, din motive organizatorice, şi nu sunt de obicei expuse pe site-ul în sine. Ele sunt la îndemână pentru a defini grupuri de legături care urmează să fie afişate în barele laterale şi altele asemenea.

Formate de postare

Taxonomia „post_format” a fost introdus în WordPress 3.1 şi este o piesă de informaţii meta care poate fi utilizată de către o temă pentru a personaliza prezentarea unei postări. Fromatele de postări noi nu pot fi create sau adăugate la cele implicite existente.

Taxonomii personalizate

Începând cu WordPress 2.3, se pot crea propriile taxonomii personalizate, dar aceasta a fost o caracteristică rar folosită de WordPress până la versiunea 2.9. Într-adevăr, ele sunt o alternativă extrem de puternică la categorii pentru diferite articole din toate punctele de vedere.

Exemplu

Modulul Matt’s Community Tags foloseste taxonomii pentru a defini „oameni” ca o taxonomie pentru ataşamente. El le foloseşte pentru a permite oamenilor să marcheze numele persoanelor în imagini, şi astfel site-ul său poate afişa imagini de oameni sub URL-ul „/persoană/nume”.

Înregistrarea unei taxonomii

Pentru a înregistra o taxonomie, utilizaţi funcţia register_taxonomy().

Iată un exemplu de înregistrare a unei taxonomii „people”:

function people_init() {
// crează o nouă taxonomie
register_taxonomy(
'people',
'post',
array(
'label' => __( 'People' ),
'rewrite' => array( 'slug' => 'person' ),
'capabilities' => array(
'assign_terms' => 'edit_guides',
'edit_terms' => 'publish_guides'
)
)
);
}
add_action( 'init', 'people_init' );

Aici, taxonomia ”people” este definită. Este definită să lucreze pentru postări, şi este definită o rescriere a slug-ului pentru URL în „/person /” în loc de „/people/”. Linia capabilităţi este opţională. Fără ea, WordPress va face implicite capabilităţile pentru aceeaşi utilizatori ca şi postările. Aşa cum s-a arătat mai sus, acest lucru va permite oricărui utilizator cu capacitatea de „edit_guides” personalizată să atribuie taxonomia unei postări şi oricărui utilizator cu capabilitatea de „publish_guides” personalizată pentru a crea noi elemente de taxonomie.

Capabilităţile de taxonomie includ assign_terms, edit_terms, manage_terms (afişează taxonomia în navigarea admin) şi delete_terms.

Folosirea acelei taxonomii

După ce aţi adăugat o taxonomie, veţi vedea că WordPress creează o nouă casetă meta pe postări. Această nouă casetă meta arată aproape exact ca şi caseta de etichete şi vă va permite să adăugaţi etichete la aceste postări.

Dacă nu aţi ataşat taxonomie la postări, atunci nu puteţi afişa interfaţa creată. Taxonomiile sunt generice, la urma urmei, putea crea câte una pentru fiecare tip de obiect. Pentru a adăuga termeni la un obiect folosind taxonomia dvs., va trebui să utilizaţi funcţia wp_set_object_terms(). Iată un exemplu de adăugare a termenului „Bob” la postarea cu numărul de identificare 123 din taxonomia „person”:

wp_set_object_terms( 123, 'Bob', 'person' );

După cum puteţi vedea, este simplu de creat. Al doilea parametru poate fi, de asemenea, o serie de termeni pentru a adăuga o dată, dacă aveţi nevoie de acest lucru.

Nori

Funcţia wp_tag_cloud() poate accepta, de asemenea, un parametru „taxonomie”, în cazul în care doriţi să se afişeze un nor de termeni pentru o taxonomie personalizată.

Listarea termenilor

Dacă doriţi să aveţi o listă particularizată în temă, atunci aveţi posibilitatea să treceţi numele taxonomie în funcţia the_terms() în Buclă, astfel:

the_terms( $post->ID, 'people', 'People: ', ', ', ' ' );

care afişează lista de persoane ataşate fiecare post.

Interogarea de către taxonomie

Crearea unei taxonomii în general creează automat o variabilă specială de interogare folosind clasa WP_Query, pe care o putem folosi pentru a prelua postările aferente. De exemplu, pentru a obţine o listă de postări care au „Bob”, ca o taxonomie „persoană” în ele, vom folosi:

$query = new WP_Query( array( 'person' => 'bob' ) );

sau, pentru argument mai complex:

$args = array(
'tax_query' => array(
array(
'taxonomy' => 'person',
'field' => 'slug',
'terms' => 'bob'
)
)
);
$query = new WP_Query( $args );

Eroarea 404

În cazul în care site-ul dvs. utilizează legături permanente personalizate, va trebui să ”curăţaţi” structura legăturilor permanente după efectuarea de modificări la taxonomiile dvs., altfel puteţi vedea o eroare „Page Not Found”. Structura legăturilor permanente este curăţată automat atunci când vizitaţi Setări > Legături permanente în panoul de control WordPress.

 

Sursa; Sfetcu, Nicolae (2015). Ghid WordPress pentru dezvoltatori, Ed. MultiMedia Publishing, ISBN 978-606-9041-88-8, https://www.telework.ro/ro/e-books/ghid-wordpress-pentru-dezvoltatori/

 

CC BY SA 4.0Acesta este un articol cu Acces Deschis (Open Access) sub licența Creative Commons CC BY-SA 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), Această licență permite reutilizatorilor să distribuie, să remixeze, să adapteze și să construiască pe baza materialului în orice mediu sau format, atâta timp cât atribuirea este atribuită creatorului. Licența permite utilizarea comercială. Dacă remixați, adaptați sau construiți pe baza materialului, trebuie să licențiați materialul modificat în condiții identice.

Mecanismele de consens blockchain

IT & C - Descarcă PDFSfetcu, Nicolae (2023), Mecanismele de consens blockchain, IT & C, 2:2, 26-32, DOI: 10.58679/IT78749, https://www.internetmobile.ro/mecanismele-de-consens-blockchain/

 

Blockchain consensus mechanisms

Abstract

In principle, any node within a blockchain network can propose adding new information to the blockchain. To validate that this addition of information (eg a transaction record) is legitimate, the nodes must reach some form of agreement. This is where a „consensus mechanism” comes into play. In short, a consensus mechanism is a predefined specific (cryptographic) validation method that ensures correct sequencing of transactions on the blockchain. In the case of cryptocurrencies, such sequencing is necessary to address the problem of „double spending” (ie the problem that the same payment instrument or asset can be transferred multiple times if the transfers are not centrally recorded and controlled.

Keywords: blockchain technology, blockchain, philosophy, consensus mechanisms, proof of work, proof of stake

Rezumat

În principiu, orice nod din cadrul unei rețele blockchain poate propune adăugarea de informații noi în blockchain. Pentru a valida dacă această adăugare de informații (de exemplu o înregistrare de tranzacție) este legitimă, nodurile trebuie să ajungă la o formă de acord. Aici intră în joc un „mecanism de consens”. Pe scurt, un mecanism de consens este o metodă de validare specifică (criptografică) predefinită care asigură o secvențiere corectă a tranzacțiilor pe blockchain. În cazul criptomonedelor, o astfel de secvențiere este necesară pentru a aborda problema „dublei cheltuieli” (adică problema că același instrument de plată sau activ poate fi transferat de mai multe ori dacă transferurile nu sunt înregistrate și controlate centralizat.

Cuvinte cheie: tehnologia blockchain, blockchain, mecanisme de consens, proof of work, proof of stake

 

IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 26-32
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT78749
URL: https://www.internetmobile.ro/mecanismele-de-consens-blockchain/
© 2023 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Mecanismele de consens blockchain

Nicolae Sfetcu

nicolae@sfetcu.com

 

Introducere

În termeni simpli, blockchain poate fi gândit ca o bază de date distribuită. Adăugările la această bază de date sunt inițiate de unul dintre membri (adică nodurile de rețea), care creează un nou „bloc” de date, care poate conține tot felul de informații. Acest nou bloc este apoi transmis tuturor părților din rețea într-o formă criptată (utilizând criptografie), astfel încât detaliile tranzacției să nu fie făcute publice. (1) Cei din rețea (adică celelalte noduri de rețea) determină în mod colectiv validitatea blocului în conformitate cu o metodă de validare algoritmică predefinită, denumită în mod obișnuit „mecanism de consens” (2). Odată validat, noul „bloc” este adăugat la blockchain, ceea ce duce în esență la o actualizare a registrului tranzacției care este distribuit în rețea. (33)

În principiu, acest mecanism poate fi utilizat pentru orice tip de tranzacție de valoare și poate fi aplicat oricărui activ care poate fi reprezentat într-o formă digitală (4).

Fiecare utilizator dintr-o rețea blockchain are un set de două chei. O cheie privată, care este utilizată pentru a crea o semnătură digitală pentru o tranzacție, și o cheie publică, cunoscută de toată lumea din rețea. O cheie publică are două utilizări: 1) servește ca adresă în rețeaua blockchain; și 2) este utilizată pentru a verifica o semnătură digitală / pentru a valida identitatea expeditorului. (5)

Pe blockchain-ul Bitcoin, acest lucru se traduce în următorul exemplu. Să presupunem că Anna dorește să îi trimită 100 de bitcoini lui Jeff, atunci mai întâi de toate va trebui să semneze digital această tranzacție folosind cheia sa privată (care este cunoscută doar de ea). Va trebui să adreseze tranzacția către cheia publică a lui Jeff, care este adresa lui Jeff din rețeaua Bitcoin. Apoi, tranzacția, care va fi colectată într-un „bloc de tranzacții”, va trebui verificată de către nodurile din rețeaua Bitcoin. Aici, cheia publică a Anei va fi utilizată pentru a-i verifica semnătura. Dacă semnătura Anna este validă, rețeaua va procesa tranzacția, va adăuga blocul în lanț și va transfera 100 de bitcoini de la Anna la Jeff.

Cheile publice și private ale unui utilizator sunt păstrate într-un portofel digital sau portofel electronic. Un astfel de portofel poate fi stocat sau salvat online (stocarea online este adesea denumită „stocare la cald”) și / sau offline (stocarea offline este denumită în mod obișnuit „stocare la rece”). (6)

Unul dintre avantajele cheie ale tehnologiei blockchain este că permite simplificarea executării unei game largi de tranzacții care ar necesita în mod normal intermedierea unui terț (de exemplu, un custode, o bancă, un sistem de decontare a valorilor mobiliare, brokeri-dealeri, un depozit de tranzacții, …). În esență, blockchain se referă la descentralizarea încrederii și la permiterea autentificării descentralizate a tranzacțiilor. (7) Pur și simplu, permite eliminarea „intermediarului”. (8)

În multe cazuri, acest lucru va duce probabil la creșterea eficienței. Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că poate expune părțile care interacționează la anumite riscuri care au fost gestionate anterior de acești intermediari. De exemplu, Banca pentru Decontări Internaționale („BIS”) a avertizat recent într-un raport din 2017 intitulat Distributed ledger technology in payment, clearing and settlement (9), că adoptarea tehnologiei blockchain ar putea introduce noi riscuri de lichiditate. (10) Mai mult, în general, se pare că atunci când un intermediar funcționează ca un tampon împotriva riscurilor importante, cum ar fi riscul sistemic, el nu poate fi înlocuit pur și simplu cu tehnologia blockchain.

Mecanismele de consens blockchain

În principiu, orice nod din cadrul unei rețele blockchain poate propune adăugarea de informații noi în blockchain. Pentru a valida dacă această adăugare de informații (de exemplu o înregistrare de tranzacție) este legitimă, nodurile trebuie să ajungă la o formă de acord. Aici intră în joc un „mecanism de consens”. Pe scurt, un mecanism de consens este o metodă de validare specifică (criptografică) predefinită care asigură o secvențiere corectă a tranzacțiilor pe blockchain. (11) În cazul criptomonedelor, o astfel de secvențiere este necesară pentru a aborda problema „dublei cheltuieli” (adică problema că același instrument de plată sau activ poate fi transferat de mai multe ori dacă transferurile nu sunt înregistrate și controlate centralizat (12)).

Blockchain - Proof of Work (PoW)

Un mecanism de consens poate fi structurat în mai multe moduri. În continuare, cele două exemple de mecanisme de consens cele mai cunoscute – și, în contextul criptomonedelor, de asemenea cel mai frecvent utilizate – vor fi discutate pe scurt: mecanismul Proof of Work („PoW”) și mecanismul Proof of Stake („PoS”).

Proof of Work (PoW)

Într-un sistem PoW, participanții la rețea trebuie să rezolve așa-numitele „puzzle-uri criptografice” pentru a li se permite să adauge noi „blocuri” la blockchain. Acest proces de rezolvare a puzzle-urilor este denumit în mod obișnuit „minerit”. (13) În termeni simpli, aceste puzzle-uri criptografice sunt alcătuite din toate informațiile înregistrate anterior pe blockchain și un nou set de tranzacții care trebuie adăugat la următorul „bloc”. (14) Deoarece intrarea fiecărui puzzle devine mai mare în timp (rezultând un calcul mai complex), mecanismul PoW necesită o cantitate mare de resurse de calcul, care consumă o cantitate semnificativă de energie electrică. (15)

Dacă un participant la rețea (adică un nod) rezolvă un puzzle criptografic, dovedește că a finalizat lucrarea și este recompensat cu o formă digitală de valoare (sau, în cazul unei criptomonede, cu o monedă nou minerită). Această recompensă servește drept stimulent pentru susținerea rețelei. (16)

Criptomoneda Bitcoin se bazează pe un mecanism de consens PoW. Alte exemple includ Litecoin, Bitcoin Cash, Monero etc. (17)

Proof of Stake (PoS)

Într-un sistem PoS, un validator de tranzacții (adică un nod de rețea) trebuie să dovedească proprietatea asupra unui anumit activ (sau în cazul criptomonedelor, o anumită cantitate de monede) pentru a participa la validarea tranzacțiilor. Acest act de validare a tranzacțiilor se numește „forjare” (18) în loc de „minerit”. De exemplu, în cazul criptomonedelor, un validator de tranzacții va trebui să-și demonstreze „valoarea financiară” (cota sa) din toate monedele existente pentru a i se permite să valideze o tranzacție. În funcție de câte monede deține, va avea șanse mai mari de a fi cel care va valida următorul bloc (adică totul are legătură cu faptul că are o vechime mai mare în rețea, ceea ce îi conferă o poziție mai de încredere). (19) Validatorul tranzacției primește o taxă de tranzacție pentru serviciile sale de validare de către părțile care efectuează tranzacția. (20)

Criptomonedele precum Neo și Ada (Cardano) utilizează un mecanism de consens PoS (21).

Alte mecanisme

Mecanismele PoW și PoS sunt departe cele mai folosite mecanisme de consens existente în prezent. (22) Alte exemple includ ”proof of service”, ”proof of elapsed time” și ”proof of capacity”.

 

Sursa: Sfetcu, Nicolae (2022). Criptomonede, MultiMedia Publishing, ISBN 978-606-033-645-7, https://www.telework.ro/ro/e-books/criptomonede/

Bibliografie

(1) Grupul Băncii Mondiale (H. NATARAJAN, S. KRAUSE și H. GRADSTEIN), „Distributed Ledger Technology (DLT) and blockchain”, 2017, nota FinTech, nr. 1. Washington, D.C., http://documents.worldbank.org/curated/en/177911513714062215/pdf/122140-WP-PUBLIC-Distributed-Ledger-Technology-and-Blockchain-Fintech-Notes.pdf, 1.

(2) Ibidem, 1. A se vedea, de asemenea, mai jos 2.1.3. Mecanismele de consens blockchain.

(3) CPMI, „Digital currencies”, noiembrie 2015, https://www.bis.org/cpmi/publ/d137.pdf, 5.

(4) A se vedea: Grupul Băncii Mondiale (H. NATARAJAN, S. KRAUSE și H. GRADSTEIN), „Distributed Ledger Technology (DLT) and blockchain”, 2017, nota FinTech, nr. 1. Washington, D.C., http://documents.worldbank.org/curated/en/177911513714062215/pdf/122140-WP-PUBLIC-Distributed-Ledger-Technology-and-Blockchain-Fintech-Notes.pdf, 1.

(5) Ibidem, 8-9.

(6) Inter alia: BCE, „Virtual Currency Schemes – a further analysis”, februarie 2015, https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/virtualcurrencyschemesen.pdf, 8; FATF, „Virtual Currencies – Key Definitions and Potential AML/CFT Risks”, iunie 2014, http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/reports/Virtual-currency-key-definitions-and-potential -aml-cft-riscuri.pdf, 8.

(7) P. WITZIG și V. SALOMON, „Cutting out the middleman: a case study of blockchain-induced reconfigurations in the Swiss Financial Services Industry”, Document de lucru 1, 2018 / E, Circulation of Wealth, Université de Neuchâtel, http://www.unine.ch/files/live/sites/maps/files/shared/documents/wp/WP-1_2018_Witzig%20and%20Salomon.pdf, 5.

(8) Trebuie remarcat faptul că pe blockchain-urile permise există încă un rol pentruo parte centrală (a se vedea și mai sus).

(9) CPMI, „Distributed ledger technology in payment, clearing and settlement – An analytical framework”, februarie 2017, https://www.bis.org/cpmi/publ/d157.pdf.

(10) Ibidem, 19.

(11) A se vedea: World Bank Group (H. NATARAJAN, S. KRAUSE and H. GRADSTEIN), “Distributed Ledger Technology (DLT) and blockchain”, 2017, FinTech note, no. 1. Washington, D.C., http://documents.worldbank.org/curated/en/177911513714062215/pdf/122140-WP-PUBLIC-Distributed-Ledger-Technology-and-Blockchain-Fintech-Notes.pdf, 6.

(12) R. HOUBEN, „Bitcoin: there two sides to every coin”, ICCLR, Vol. 26, numărul 5, 2015, 195.

(13) A se vedea: World Bank Group (H. NATARAJAN, S. KRAUSE and H. GRADSTEIN), “Distributed Ledger Technology (DLT) and blockchain”, 2017, FinTech note, no. 1. Washington, D.C., http://documents.worldbank.org/curated/en/177911513714062215/pdf/122140-WP-PUBLIC-Distributed-Ledger-Technology-and-Blockchain-Fintech-Notes.pdf, 6.

(14) EY, „IFRS – Accounting for crypto-assets”, martie 2018, http://eyfinancialservicesthoughtgallery.ie/wp-content/uploads/2018/03/EY-IFRS-Accounting-for-crypto-assets.pdf, 17.

(15) De exemplu, consumul anual actual de energie electrică Bitcoin (unul dintre cele mai cunoscute exemple de criptomonedă bazat pe un mecanism PoW) este echivalent cu consumul anual de energie electrică consumat în Republica Cehă. Printre altele: https://digiconomist.net/bitcoin-energy-consumption; S. LEE, „Bitcoin’s Energy Consumption Can Power An Entire Country – But EOS Is Trying To Fix That””, aprilie 2018, https://www.forbes.com/sites/shermanlee/2018/04/19/bitcoins-energy-consumption-can-power-an-entire-country-but-eos-is-trying-to-fix-that/.

(16) World Bank Group (H. NATARAJAN, S. KRAUSE and H. GRADSTEIN), “Distributed Ledger Technology (DLT) and blockchain”, 2017, FinTech note, no. 1. Washington, D.C., http://documents.worldbank.org/curated/en/177911513714062215/pdf/122140-WP-PUBLIC-Distributed-Ledger-Technology-and-Blockchain-Fintech-Notes.pdf, 6

(17) A se vedea, de asemenea, Bitcoin și nu numai: cele 10 criptomonede cu cea mai mare capitalizare de piață din acest ghid.

(18) Un nod „forjează” fiecare bloc. A se vedea: EY, “IFRS – Accounting for crypto-assets”, March 2018, http://eyfinancialservicesthoughtgallery.ie/wp-content/uploads/2018/03/EY-IFRS-Accounting-for-crypto-assets.pdf, 17.

(19) EY, “IFRS – Accounting for crypto-assets”, March 2018, http://eyfinancialservicesthoughtgallery.ie/wp-content/uploads/2018/03/EY-IFRS-Accounting-for-crypto-assets.pdf, 17.

(20) În principiu, criptomonedele care utilizează un mecanism PoS sunt deja pre-minate. Prin urmare, forjarea nu creează monede noi. Vezi: ibid.

(21) Trebuie remarcat faptul că criptomoneda Ethereum este un caz special. Ethereum s-a bazat pe un mecanism PoW de la început, dar comunitatea sa de dezvoltatori intenționează acum să actualizeze acel mecanism și să îl suprapună cu un mecanism PoS. Vezi de exemplu:: S. JAGATI, “Ethereum’s Proof of Stake Protocol Under Review”, April 2018, https://cryptoslate.com/ethereums-proof-of-stake-protocol-in-review/.

(22) A se vedea, de asemenea: Ibid.

 

Creative Commons CC BY 4.0Acesta este un articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții pe orice mediu, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corect.

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022

postat în: Știri 0

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică.

Cuprins:

EDITORIALE
Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu
Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein
Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE NATURALE
Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu
Inside, and Beyond „Nothingness”, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd
Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE SOCIALE
Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității europene, de Alexandru Cristian
Istoria eugeniei, de Nicolae Sfetcu
Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu
Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor, de Alexandru Cristian
The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict, de Daniela Georgiana Golea, Andreea Florina Radu, și Tiberiu Tănase
Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster, de Darius-Antoniu Ferenț

ȘTIINȚE FORMALE
Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu
Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining), de Drew Bentley

FILOSOFIE
Platon: Biografia, de Nicolae Sfetcu
Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință, de Nicolae Sfetcu
A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self, de Adrian Klein

RECENZII CĂRȚI
Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, de Nicolae Sfetcu
Republica lui Platon, de Nicolae Sfetcu

ISSN 2971 – 9070 ISSN-L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS83230

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022

1 … 31 32 33 34 35 36 37 … 47