Sfetcu, Nicolae (2025), O analiză a resurselor tehnologice la nivel global, IT & C, 4:1, 3-14, DOI: 10.58679/IT29987, https://www.internetmobile.ro/o-analiza-a-resurselor-tehnologice-la-nivel-global/

An Analysis of Global Technological Resources

Abstract

The modern global technological landscape is shaped by rapid advances and interconnectivity, leading to a complex ecosystem of innovation, competition and collaboration. Technological resources are an essential factor in the economic and social development of states, ensuring competitiveness, innovation and efficiency in various fields. In recent years, technological progress has become increasingly accelerated, generating major opportunities for increasing productivity and quality of life, but also challenges related to the unequal distribution of these resources. This includes digital infrastructure, human capital, investment in research and development and regulatory frameworks. The analysis in the article explores the state of these resources at the global level, highlighting the associated opportunities and challenges.

Keywords: technology, information technology, technological resources, digital infrastructure, USA, China, geopolitics

Rezumat

Peisajul tehnologic global modern este modelat de progrese rapide și interconectivitate, ceea ce duce la un ecosistem complex de inovare, competiție și colaborare. Resursele tehnologice reprezintă un factor esențial în dezvoltarea economică și socială a statelor, asigurând competitivitate, inovare și eficiență în diverse domenii. În ultimii ani, progresul tehnologic a devenit tot mai accelerat, generând oportunități majore pentru creșterea productivității și a calității vieții, însă și provocări legate de distribuția inegală a acestor resurse. Aceasta include infrastructura digitală, capitalul uman, investițiile în cercetare-dezvoltare și cadrele de reglementare. Analiza din articol explorează starea acestor resurse la nivel global, evidențiind oportunitățile și provocările asociate.

Cuvinte cheie: analiza, tehnologie, tehnologia informației, resurse tehnologice, infrastructura digitală, SUA, China, geopolitica

IT & C, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025, pp. 3-14
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT29987
URL: https://www.internetmobile.ro/o-analiza-a-resurselor-tehnologice-la-nivel-global/
© 2025 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

O analiză a resurselor tehnologice la nivel global

Ing. fiz. Nicolae SFETCU[1], MPhil
nicolae@sfetcu.com

[1] Cercetător – Academia Română – Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST), Divizia de Istoria Științei (DIS), ORCID: 0000-0002-0162-9973

Introducere

Evoluții semnificative se constată în inteligența artificială , telecomunicații, biotehnologie și tehnologii energetice (European Commission 2022). Digitalizarea redefinește industrii precum sănătatea, transporturile și finanțele, în timp ce fluxurile de date transfrontaliere și infrastructura 5G accelerează conectivitatea globală (International Telecommunication Union 2022). Jucători cheie precum Statele Unite, China și Japonia investesc masiv în cercetare și dezvoltare, împingând mai departe capacitățile AI și ale calculului cuantic (OECD 2024b). Aceste națiuni au adoptat inițiative strategice pentru a-și spori încrederea în sine tehnologică și pentru a se asigura că companiile lor rămân în fruntea inovației.

Distribuția globală a resurselor tehnologice

La nivel global, există o discrepanță considerabilă între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, în ceea ce privește accesul la resurse tehnologice avansate. Potrivit Raportului Băncii Mondiale (World Bank 2025), economiile avansate investesc în medie între 2% și 3% din PIB în cercetare-dezvoltare, în timp ce multe țări cu venituri mici investesc sub 1%. Această diferență de investiții se reflectă în infrastructura tehnologică, nivelul de competențe digitale și capacitatea de inovare.

Diferențele se observă și în accesul populației la internet și la tehnologii de comunicații. Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) subliniază în raportul său „Measuring the Information Society” (ITU 2024) că în țările dezvoltate, peste 85% din populație are acces la internet, pe când în unele țări din Africa Subsahariană procentul poate fi sub 30%. Această „fractură digitală” îngreunează adoptarea de soluții tehnologice în educație, sănătate sau afaceri și perpetuează inegalitățile sociale și economice.

O caracteristică definitorie a peisajului actual este rivalitatea continuă dintre Statele Unite și China în supremația tehnologică, în special în inteligența artificială (IA), producția de semiconductori și telecomunicații (Feldman 2013). Această rivalitate a condus la intensificarea eforturilor de decuplare a lanțurilor de aprovizionare, cu consecințe geopolitice semnificative și remodelarea alianțelor globale (Chopra, Reinhardt, and Mohan 2007). Între timp, tehnologiile emergente, cum ar fi energia verde și blockchain, creează noi oportunități pentru creșterea durabilă și guvernanța descentralizată, cu jucătorii globali care se întrec în a-și valorifica potențialul de transformare (Meissner 2022).

Creșterea preocupărilor legate de etica IA și confidențialitatea datelor a determinat, de asemenea, mai multe națiuni să stabilească anumite cadre de reglementare solide care echilibrează inovația cu protejarea drepturilor cetățenilor (Floridi 2023). Guvernele din întreaga lume pun accentul pe securitatea cibernetică, incluziunea digitală și strategiile de combatere a dezinformării drept componente esențiale ale agendei lor tehnologice (UNESCO 2024a).

Cadre de guvernanță globală

Organizații precum ITU și OECD promovează standarde comune pentru securitatea cibernetică și echitate tehnologică. Inițiative precum Digital Public Goods Alliance (ONU) facilitează accesul la tehnologie open-source în țările în curs de dezvoltare (Digital Public Goods Alliance 2025).

1. Principalele resurse tehnologice și domenii-cheie

Metrici și indicatori cheie

Pentru a înțelege mai bine peisajul tehnologic global, este esențial să luăm în considerare valorile cheie care indică progresul tehnologic în diferite țări și regiuni:

Penetrarea internetului

Începând cu 2023, penetrarea internetului global este de aproximativ 66%, reflectând o creștere constantă față de anii precedenți. Regiunile dezvoltate, cum ar fi America de Nord și Europa, se mândresc cu o penetrare de peste 90%, în timp ce regiuni precum Africa Subsahariană rămân încă în urmă, cu aproximativ 40%, deși decalajul se reduce rapid datorită strategiilor de telefonie mobilă și investițiilor în infrastructură (International Telecommunication Union 2022).

Accesul la tehnologia modernă

Accesul la tehnologia modernă, cum ar fi dispozitivele mobile, puterea de calcul și conectivitate, variază foarte mult pe tot globul. De exemplu, peste 80% dintre oamenii din zonele urbane din Asia au acces la un smartphone, comparativ cu doar 25% din zonele rurale din Africa Subsahariană (GSMA 2024b). În plus, accesul la tehnologii precum rețelele 5G a fost concentrat în principal în America de Nord, Asia de Est și părți ale Europei (Ericsson 2024).

Investiții în cercetare și dezvoltare

Cheltuielile în cercetare și dezvoltare sunt un indicator critic al angajamentului unei țări față de progresul tehnologic. În ultimii ani, cheltuielile globale pentru cercetare și dezvoltare au depășit 2,5 trilioane de dolari, țări precum Statele Unite, China, Japonia și Germania conducând investițiile (UNESCO 2024b). China, în special, și-a mărit agresiv cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, care reprezintă acum peste 2,4% din PIB-ul său, poziționându-se ca un competitor major în industriile bazate pe tehnologie (OECD 2024b).

Cunoștințele tehnologice

O altă măsură importantă este alfabetizarea tehnologică, care include capacitatea unei populații de a utiliza instrumentele digitale în mod eficient. Țări precum Coreea de Sud, Finlanda și Singapore au printre cele mai ridicate rate de alfabetizare tehnologică, datorită inițiativelor educaționale și programelor de incluziune digitală conduse de guvernele respective (World Economic Forum 2024). În schimb, țările în curs de dezvoltare încă lucrează pentru a reduce decalajul digital prin parteneriate internaționale și inițiative locale (Gelvanovska-Garcia, Rossotto, and Mačiulė 2024).

Resurse hardware și infrastructură

Dezvoltarea rețelelor de telecomunicații (fie ele fixe, mobile sau satelitare) constituie o bază fundamentală pentru orice inițiativă digitală. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD 2023), creșterea vitezelor de broadband și extinderea accesului la internet prin fibră optică au un rol semnificativ în stimularea productivității. În plus, investițiile în centre de date, echipamente de calcul de mare putere și tehnologii 5G au devenit prioritare pentru economiile care aspiră la statutul de hub tehnologic.

Potrivit Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (ITU), până în 2023, 67% din populația globală are acces la internet, cu disparități semnificative între regiuni (90% în Europa vs. 34% în Africa) (ITU 2023).

GSMA estimează că există peste 5,3 miliarde de abonați unici la servicii mobile, cu creșteri accelerate în Asia-Pacific și Africa Sub-Saharană (GSMA 2024a).

Resurse software și soluții cloud

Extinderea serviciilor de tip cloud (Software as a Service, Platform as a Service, Infrastructure as a Service) a democratizat accesul la tehnologii de procesare și stocare a datelor, permițând companiilor mici și mijlocii să utilizeze resurse tehnologice avansate fără a investi masiv în infrastructură proprie. Gartner estimează că piața globală de cloud public va atinge peste 600 de miliarde de dolari până în 2023 (Gartner 2024).

Synergy Research Group indică că numărul global de centre de date a depășit 8.000 în 2023, concentrate în SUA (40%), China (10%) și Europa (25%) (ReportLinker 2025).

Capital uman și competențe digitale

Deși infrastructura tehnologică este crucială, formarea competențelor digitale joacă un rol la fel de important. World Economic Forum (WEF), în „The Global Competitiveness Report” (World Economic Forum 2020), subliniază că țările cu sisteme educaționale solide și programe naționale de alfabetizare digitală obțin avantaje competitive semnificative. Lipsa specialiștilor în IT&C și abilităților digitale reprezintă o provocare globală, mai ales pentru țările care nu pot reține talentele formate intern sau care nu au programe de reconversie profesională.

UNESCO raportează că China și India produc anual peste 4 milioane de absolvenți STEM, în timp ce SUA și Uniunea Europeană se confruntă cu deficit de specialiști în domenii precum inteligența artificială (UNESCO 2025).

30% din cercetătorii din Silicon Valley sunt imigranți, conform OECD, subliniind dependența economiilor avansate de resursele umane globale (OECD 2025).

Inovație și cercetare-dezvoltare (R&D)

Activitățile de cercetare-dezvoltare susținute sunt fundamentale pentru crearea de tehnologii și produse cu valoare adăugată ridicată. Potrivit datelor UNESCO (UNESCO 2021), regiuni precum Asia de Est și America de Nord conduc în materie de investiții în R&D, în special în domeniile inteligenței artificiale, biotehnologiei și nanotehnologiei. Aceste investiții facilitează nu doar avansul tehnologic intern, ci și influențează modul în care tehnologia este transferată și adoptată în alte regiuni.

Statele Unite și China reprezintă 50% din investițiile globale în C&D (2,8% din PIB în SUA vs. 2,4% în China, conform OECD).

Companii precum Apple, Alphabet (Google) și Amazon au alocat peste 300 de miliarde USD colectiv în 2022 pentru C&D, potrivit rapoartelor corporatiste (OECD 2025).

Liderii globali

Mai multe țări se remarcă în poziția de lideri mondiali în tehnologie, fiecare adoptând abordări unice pentru a-și menține și extinde influența în domeniu:

Statele Unite ale Americii

Statele Unite rămân lider în inovarea tehnologică, prin firmele din Silicon Valley și investiții semnificative în cercetare și dezvoltare din sectorul privat și public. Accentul pe promovarea unei culturi a antreprenoriatului, a protecției proprietății intelectuale și a colaborărilor profunde dintre universități și industrie, a permis SUA să-și mențină poziția de lider în IA, cloud computing și dezvoltarea de software (National Science Foundation 2024).

China

China a apărut ca o putere tehnologică, valorificând o abordare strategică prin inițiative susținute de guvern, investiții mari în cercetare și dezvoltare și implementare rapidă la scară industrială. Politica „Made in China 2025” are ca scop îmbunătățirea bazei de producție a Chinei prin dezvoltarea de înaltă tehnologie (China’s State Council 2024). Progresele Chinei în ceea ce privește 5G, comerțul electronic și inteligența artificială au fost remarcabile, în mare parte datorită companiilor lider precum Huawei, Tencent și Alibaba (Chhabra et al. 2024).

Uniunea Europeană

Uniunea Europeană este, de asemenea, un jucător important, cu un accent puternic pe tehnologia etică, confidențialitatea datelor și durabilitate. UE a susținut reglementări, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), care a influențat standardele tehnologice globale (European Commission 2024). Mai mult, țări precum Germania și Suedia sunt lideri în domeniul Industriei 4.0, concentrându-se pe tehnologii avansate de producție și robotică (Fraunhofer 2024).

Japonia și Coreea de Sud

Atât Japonia, cât și Coreea de Sud au adoptat politici tehnologice avansate care se concentrează pe robotică, telecomunicații și orașe inteligente. Coreea de Sud, în special, are una dintre cele mai mari viteze de internet și rate de penetrare la nivel global (MSIT South Korea 2023). Japonia continuă să fie unul din liderii în robotică, automatizare și producție de precizie, bazându-se pe o bază de forță de muncă înalt calificată și un angajament față de inovare (METI Japan 2024).

India

India este un alt lider emergent, cu un sector IT în plină expansiune și un ecosistem de startup în creștere. Inițiativa „Digital India” a extins semnificativ accesul la internet, a digitizat serviciile publice și a promovat antreprenoriatul (IBEF 2024). Concentrarea Indiei pe inovația frugală și soluțiile tehnologice eficiente din punct de vedere al costurilor i-a permis, de asemenea, să facă progrese substanțiale în domeniul plăților digitale și al guvernării electronice (NITI Aayog 2022).

2. Provocări și oportunități

Tendințe majore

Peisajul tehnologic global a cunoscut o creștere transformatoare în ultimele decenii, ducând la o schimbare în modul în care oamenii, întreprinderile și guvernele interacționează și se dezvoltă. Câteva tendințe cheie definesc acest peisaj astăzi. Una dintre cele mai profunde tendințe este conectivitatea digitală, determinată de expansiunea rapidă a internetului și a tehnologiilor mobile. Pe tot globul, penetrarea internetului este în creștere, regiuni precum Asia de Sud-Est și Africa ajungând rapid din urmă pe cei mai avansați, în mare parte datorită accesibilității prin smartphone și a infrastructurii îmbunătățite (Gelvanovska-Garcia, Rossotto, and Mačiulė 2024) (International Telecommunication Union 2022).

O altă tendință semnificativă este proliferarea inteligenței artificiale și a învățării automate (ML). Inteligența artificială a trecut de domeniile de cercetare de nișă pentru a deveni parte integrantă în aplicațiile de zi cu zi, de la diagnosticarea asistenței medicale la marketing personalizat (Bughin et al. 2018). În plus, progresele în calculul cuantic, blockchain și biotehnologie deschid calea pentru viitoare revoluții tehnologice (IBM 2024) (Nature 2021). Tehnologiile care încurajează colaborarea digitală, cum ar fi cloud computing și instrumentele de lucru la distanță, au câștigat, de asemenea, importanță, în special datorită pandemiei de COVID-19, care a accelerat nevoia de medii de lucru distribuite și agile (OECD 2024a).

Există, de asemenea, o tendință notabilă către „tehnologia verde”, deoarece țările se concentrează pe o dezvoltare durabilă. Accentul pus pe energia regenerabilă, vehiculele electrice și tehnologiile concepute pentru a atenua schimbările climatice a crescut la nivel global, reflectând o îmbinare a progresului tehnologic cu responsabilitatea pentru mediu (IEA 2024) (UNEP 2023).

Fractura digitală

Accesul inegal la tehnologie și la Internet între regiuni și între mediul urban și rural determină disparități în educație, sănătate și dezvoltare economică. Organizații precum Banca Mondială și ITU inițiază proiecte pentru extinderea infrastructurii digitale în zonele slab deservite, însă eforturile trebuie susținute pe termen lung.

2,7 miliarde de persoane rămân offline, majoritatea în regiuni sărace (ITU 2023).

Securitatea cibernetică

Creșterea dependenței de resursele digitale implică și expunerea sporită la atacuri cibernetice. Conform raportului ENISA (ENISA 2024), numărul atacurilor cibernetice la nivel global a crescut exponențial, afectând atât instituțiile publice, cât și companiile. Consolidarea capacităților de securitate cibernetică devine o prioritate strategică pentru guvernele și organizațiile care gestionează date sensibile.

Sustenabilitate și impact asupra mediului

Avansul rapid al industriei tehnologice are și un impact semnificativ asupra mediului, prin consum energetic ridicat și producerea de deșeuri electronice. În acest context, tranziția spre tehnologii verzi și optimizarea consumului de energie în centrele de date și dispozitive devine imperativă (OECD 2010).

Centrele de date consumă 1-1,5% din electricitatea globală (International Energy Agency), necesitând tranziția către energii regenerabile (SolarNews 2023).

Cooperare internațională

Dezvoltarea și diseminarea tehnologiei necesită eforturi coordonate la nivel global, cu accent pe facilitarea transferului de cunoștințe și bune practici, stabilirea unor standarde comune și promovarea inovației deschise.

Lanțurile globale de aprovizionare pentru semiconductori sunt vulnerabile din cauza conflictelor comerciale SUA-China și a dependenței de Taiwan (SIA 2024).

Concluzii

Resursele tehnologice la nivel global se află într-un proces de transformare continuă, influențând profund economia, educația, sănătatea și infrastructura socială. Țările care investesc constant în infrastructură, capital uman și cercetare-dezvoltare își consolidează avantajul competitiv și pot contribui la reducerea inegalităților. Cu toate acestea, pentru a asigura un progres echitabil, este necesară o abordare strategică la nivel internațional, care să faciliteze accesul la tehnologii avansate și să sprijine inovația durabilă. Resursele tehnologice globale sunt inegal distribuite, cu economiile avansate dominând investițiile și infrastructura. Pentru a atenua decalajele, sunt necesare cooperare internațională, investiții în educație STEM și politici sustenabile. Integrarea tehnologiei cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ONU) rămâne o prioritate.

Peisajul tehnologic global este dinamic și evoluează într-un ritm fără precedent. În timp ce SUA și China continuă să domine cu dimensiunea și investițiile lor, alte regiuni fac, de asemenea, progrese semnificative în domenii specializate. Valorile cheie, cum ar fi penetrarea internetului, investițiile în cercetare și dezvoltare și accesul la tehnologia modernă, dezvăluie o lume din ce în ce mai conectată, dar care se confruntă încă cu disparitățile dintre regiuni. Pe măsură ce tehnologiile emergente precum AI, 5G și tehnologia verde continuă să se dezvolte, rolul cooperării globale și al considerentelor etice în modelarea viitorului tehnologiei va deveni din ce în ce mai critic.

Bibliografie

Bughin, Jacques, Jeongmin Seong, James Manyika, Michael Chui, and Raoul Joshi. 2018. “Modeling the Global Economic Impact of AI | McKinsey.” 2018. https://www.mckinsey.com/featured-insights/artificial-intelligence/notes-from-the-ai-frontier-modeling-the-impact-of-ai-on-the-world-economy.
Chhabra, Tarun, Rush Doshi, Ryan Hass, and Emilie Kimball. 2024. “Global China: Technology.” Brookings. 2024. https://www.brookings.edu/collection/global-china-technology/.
China’s State Council. 2024. “Madeinchina2025.” 2024. https://english.www.gov.cn/2016special/madeinchina2025/.
Chopra, Sunil, Gilles Reinhardt, and Usha Mohan. 2007. “The importance of decoupling recurrent and disruption risks in a supply chain.” Naval Research Logistics (NRL) 54 (5): 544–55. https://doi.org/10.1002/nav.20228.
Digital Public Goods Alliance. 2025. “Digital Public Goods Alliance – Digital Public Goods Alliance.” 2025. https://www.digitalpublicgoods.net/.
ENISA. 2024. “Threat Landscape | ENISA.” September 19, 2024. https://www.enisa.europa.eu/topics/cyber-threats/threat-landscape.
Ericsson. 2024. “Ericsson Mobility Report | Read the Latest Edition.” Ericsson.Com. 2024. https://www.ericsson.com/en/reports-and-papers/mobility-report.
European Commission. 2022. “European Data Strategy.” 2022. https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/european-data-strategy_en.
———. 2024. “EU Funding Supporting the Implementation of the General Data Protection Regulation (GDPR) – European Commission.” 2024. https://commission.europa.eu/law/law-topic/data-protection/eu-funding-supporting-implementation-general-data-protection-regulation-gdpr_en.
Feldman, Noah. 2013. Cool War: The United States, China, and the Future of Global Competition. Random House Publishing Group.
Floridi, Luciano. 2023. The Ethics of Artificial Intelligence: Principles, Challenges, and Opportunities. Oxford University Press. https://doi.org/10.1093/oso/9780198883098.001.0001.
Fraunhofer. 2024. “Industry 4.0 – Fraunhofer IWU.” Fraunhofer Institute for Machine Tools and Forming Technology. 2024. https://www.iwu.fraunhofer.de/en/research/range-of-services/Competence-from-A-to-Z/industry-40.html.
Gartner. 2024. “Forecast: Public Cloud Services, Worldwide, 2022-2028, 2Q24 Update.” Gartner. 2024. https://www.gartner.com/en/documents/5541595.
Gelvanovska-Garcia, Natalija, Carlo Maria Rossotto, and Vaiva Mačiulė. 2024. “Bridging the Digital Divide: Harnessing Data through Cloud Computing.” World Bank Blogs. 2024. https://blogs.worldbank.org/en/digital-development/bridging-the-digital-divide–harnessing-data-through-cloud-compu.
GSMA. 2024a. “The Mobile Economy 2024.” The Mobile Economy. 2024. https://www.gsma.com/solutions-and-impact/connectivity-for-good/mobile-economy/.
———. 2024b. “The State of Mobile Internet Connectivity Report 2024 – Mobile for Development.” <a Href=’/Mobilefordevelopment’>Mobile for Development</A> (blog). 2024. https://www.gsma.com/r/somic/.
IBEF. 2024. “The Digital India Programme Transforming Nation | IBEF.” India Brand Equity Foundation. 2024. https://www.ibef.org/government-schemes/digital-india.
IBM. 2024. “Emerging and Other Technologies – Research, Reports, and Insights.” IBM. 2024. https://www.ibm.com/thought-leadership/institute-business-value/en-us/technology/digital.
IEA. 2024. “Renewables 2024 – Analysis.” IEA. October 9, 2024. https://www.iea.org/reports/renewables-2024.
International Telecommunication Union. 2022. “Global Connectivity Report 2022.” 2022. https://www.itu.int/itu-d/reports/statistics/global-connectivity-report-2022.
ITU. 2023. “Facts and Figures 2023 – Internet Use.” 2023. https://www.itu.int/itu-d/reports/statistics/2023/10/10/ff23-internet-use.
———. 2024. “Measuring Digital Development: Facts and Figures 2024.” ITU. 2024. https://www.itu.int:443/en/ITU-D/Statistics/pages/facts/default.aspx.
Meissner, Philip. 2022. “Bold Use of Green Tech Can Foster a New Era of Sustainable Growth.” World Economic Forum. April 20, 2022. https://www.weforum.org/agenda/2022/04/green-tech-sustainable-growth/.
METI Japan. 2024. “Robot Industry / METI Ministry of Economy, Trade and Industry.” 2024. https://www.meti.go.jp/english/policy/mono_info_service/robot_industry/index.html.
MSIT South Korea. 2023. “2023 MSIT Working Plan.” 2023. https://www.msit.go.kr/eng/bbs/view.do?sCode=eng&mId=10&mPid=9&pageIndex=2&bbsSeqNo=46&nttSeqNo=16&searchOpt=ALL&searchTxt=.
National Science Foundation. 2024. “About TIP – Directorate for Technology, Innovation and Partnerships (TIP) | NSF – National Science Foundation.” 2024. https://new.nsf.gov/tip/about-tip.
Nature. 2021. “The next 25 Years.” Nature Biotechnology 39 (3): 249–249. https://doi.org/10.1038/s41587-021-00872-0.
NITI Aayog. 2022. “Protecting UPI, a Jewel among Indian Fintech Innovations | NITI Aayog.” 2022. https://www.niti.gov.in/protecting-upi-jewel-among-indian-fintech-innovations.
OECD. 2010. “Greener and Smarter.” OECD. August 31, 2010. https://www.oecd.org/en/publications/greener-and-smarter_5k9h3635kdbt-en.html.
———. 2023. “OECD Science, Technology and Innovation Outlook 2023.” OECD. March 16, 2023. https://www.oecd.org/en/publications/oecd-science-technology-and-innovation-outlook-2023_0b55736e-en.html.
———. 2024a. “Digital Adoption during COVID-19.” OECD. April 24, 2024. https://www.oecd.org/en/publications/digital-adoption-during-covid-19_f63ca261-en.html.
———. 2024b. “Research and Development Statistics.” OECD. 2024. https://www.oecd.org/en/data/datasets/research-and-development-statistics.html.
———. 2025. “Main Science and Technology Indicators.” OECD. 2025. https://www.oecd.org/en/data/datasets/main-science-and-technology-indicators.html.
ReportLinker. 2025. “Data Center Industry 2025.” 2025. https://www.reportlinker.com/market-report/Data-Center/6112/Data-Center?term=data%20center%20market&matchtype=p&loc_interest=&loc_physical=9197713&utm_group=standard&utm_term=data%20center%20market&utm_campaign=ppc&utm_source=google_ads&utm_medium=paid_ads&utm_content=transactionnel-1&gad_source=1&gclid=CjwKCAiA2cu9BhBhEiwAft6IxP_1y1-Ni3ADET4dmuUucP622I-cLU6nestKkwnVP7fH4t391jzldRoCUKUQAvD_BwE.
SIA. 2024. “EMERGING RESILIENCE IN THE SEMICONDUCTOR SUPPLY CHAIN.” Semiconductor Industry Association. 2024. https://www.semiconductors.org/emerging-resilience-in-the-semiconductor-supply-chain/.
SolarNews. 2023. “Data centres’ energy demand is increasing finds IEA – SolarNews Internacional.” 2023. https://www.solarnews.es/solarnews_internacional/2024/12/17/data-centres-energy-demand-is-increasing-finds-iea/.
UNEP. 2023. “Climate Action | UNEP – UN Environment Programme.” May 10, 2023. https://www.unep.org/topics/climate-action.
UNESCO. 2021. “UNESCO Science Report: The Race against Time for Smarter Development – UNESCO Digital Library.” 2021. https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000377433.
———. 2024a. “Digital Competence Frameworks for Teachers, Learners and Citizens.” 2024. https://unevoc.unesco.org/home/Digital+Competence+Frameworks/lang=en/id=12.
———. 2024b. “How Much Does Your Country Invest in R&D?” 2024. http://www.uis.unesco.org/_LAYOUTS/UNESCO/research-and-development-spending/index-en.html.
———. 2025. “Science, Technology, Engineering and Mathematics (STEM) | UNESCO.” 2025. https://www.unesco.org/en/basic-sciences-engineering/stem.
World Bank. 2025. “World Development Indicators | DataBank.” 2025. https://databank.worldbank.org/source/world-development-indicators.
World Economic Forum. 2020. “Global Competitiveness Report 2020.” World Economic Forum. 2020. https://www.weforum.org/publications/the-global-competitiveness-report-2020/.
———. 2024. “Teaching with Tech: Redefining Digital Literacy English.” World Economic Forum. 2024. https://www.weforum.org/videos/teaching-with-tech-redefining-digital-literacy-english/.

Articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY SA 4.0 (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/).