Home » Blog » Arhiva » Noua revoluție IT pe piața muncii

Noua revoluție IT pe piața muncii

Furduescu, Bogdan-Alexandru (2024), Noua revoluție IT pe piața muncii, IT & C, 4:1, pag, xxx,

 

The New IT Revolution on the Labor Market

Abstract

The job market is already reflecting the current technological boom. With the help of new innovations that have developed in recent years, Internet of Things (IoT), Cloud Computing, Data Science, Information Security or Artificial Intelligence (AI), a fundamental transformation is taking place, opening the way to new opportunities for people who want to work in the IT field. As you can see, it is important to have practical, technology-related skills, but you will also need soft skills, to adapt to the constantly changing demands of the job market and build a successful career in the most dynamic sector of the modern economy. And it’s just one example of skills with increasing applicability in the near future. As technologies continue to develop and diversify, many more opportunities will surely arise in this vast and attractive field. The process of democratizing education at the mass level will continue, large foreign universities, even top ones, already offering online study platforms of the MOOC (Massive Online Open Courses) type, and this is just the beginning, such solutions making it possible for anyone to learn anything relatively quickly and even in a fun way.

Keywords: artificial intelligence, work, change, information technology, future

Rezumat

Piața muncii reflectă deja boom-ul tehnologic actual. Cu ajutorul noilor inovații care s-au dezvoltat în ultimii ani, Internetul Lucrurilor (Internet of Things – IoT), Cloud Computing, Știința Datelor (Data Science), Securitatea Informației (Information Security) sau Inteligența Artificială (Artificial Intelligence – AI), are loc o transformare fundamentală, deschizând calea către noi oportunități pentru oameni care doresc să lucreze în domeniul IT. După cum se poate vedea, este important să avem competențe practice, legate de tehnologie, dar va fi nevoie și de abilități soft, pentru a ne adapta la cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii și pentru a ne construi o carieră de succes în cel mai dinamic sector al economiei moderne. Și este doar un exemplu de abilități cu aplicabilitate crescândă în viitorul apropiat. Pe măsură ce tehnologiile continuă să se dezvolte și să se diversifice, cu siguranță vor apărea multe alte oportunități în acest domeniu vast și atractiv. Procesul de democratizare a educației la nivel de masă va continua, marile universități străine, chiar și cele de top, oferind deja platforme de studiu online de tip MOOC (Masive Online Open Courses), iar acesta este doar începutul, astfel de soluții făcând posibil ca oricine să învețe ceva relativ rapid și chiar într-un mod distractiv.

Cuvinte cheie: medical, muncă, tehnologia informației, viitor

 

IT & C, Volumul 3, Numărul 4, Decembrie 2024, pp. xxx
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469
URL:
© 2024 Bogdan-Alexandru FURDUESCU. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Noua revoluție IT pe piața muncii

Bogdan-Alexandru FURDUESCU[1]
bogdan.furduescu@ici.ro

[1] Institutul Național de Cercetare– Dezvoltare în Informatică – ICI București

 

1. Introducere

Oamenii sunt gânditori liniari, așa că nu este surprinzător faptul că creșterea exponențială a tehnologiei poate fi atât de greu de înțeles. Concepte precum mașinile cu conducere autonomă, nomazii digitali, tehnologia purtabilă și realitatea virtuală erau știință ficțiune în urmă cu 20 de ani. Așadar, pe măsură ce AI crește exponențial, este posibil să ajungem în curând la un punct în care „inteligența generală artificială” sau AGI nu mai este doar o predicție; în viitor, profesia de programator se va schimba și este mai mult ca probabil ca până la un miliard de dezvoltatori, dintre care mulți cu foarte puțină sau deloc experiență de codare, să poată lucra pe platforme care utilizează AI. „A fi pregătit pentru viitor nu se rezumă doar la înțelegerea tehnică a tehnologiei. Înseamnă să ai o relație sănătoasă cu tehnologia, să dezvolți o mentalitate adaptabilă, capabilă să utilizeze aceste instrumente în beneficiul propriu, să înțelegi cum funcționează și să navighezi schimbările. Inteligența artificială ar trebui văzută ca o extensie a capacităților umane, nu ca o înlocuire”, concluzionează Dana Bănică, antreprenor român pasionat de educație.

2. Munca în viitor

Viitorul muncii depinde de foarte mulți factori, cei mai importanți fiind progresul tehnologic și educația.  Așadar, școala în sine va evolua foarte mult, migrând către un format condensat, practic, interactiv și adaptat nevoilor, iar învățarea va fi mediată și asistată de sisteme expert online și de virtual reality. Oamenii vor învăța peste tot și oriunde, nefiind exclus să asistăm la o disoluție a sistemelor tradiționale de tip profesor-elev, către sisteme bazate pe învățarea în comunități de interese sub îndrumarea unui mentor, de tipul comunităților online de astăzi. Iar în prestarea activităților se vor schimba atât profesiile, cât și conținutul muncii. Și percepția despre muncă se va schimba radical și, dublați de roboți, oamenii nu vor mai munci pentru că trebuie, ci pentru că le place, din mijloc de supraviețuire și mecanism de validare socială activitatea migrând către realizare personală și impactare a lumii. Dezvoltarea accelerată a computerelor și a internetului va împărți meseriile viitorului în două categorii: categoria oamenilor care vor spune computerelor ce sa facă și cea a oamenilor cărora le vor spune computerele ce au de făcut”, a spus Marc Lowell Andreessen, faimos antreprenor, investitor și inginer software american.

3. IT-ul și Big Data

Având în vedere procesul accentuat de virtualizare a principalelor arii de activitate umană (shopping, banking, learning), dezvoltarea soluțiilor de cloud și wearable computers (Samsung Gear, Google Glasses etc.), IT-ul va rămâne unul dintre principalii angajatori și chiar își va tripla – dacă nu mai mult – nevoia de personal. Și internetul va evolua către incorporarea totală nu doar a unor site-uri și servere, ci și a obiectelor care ne înconjoară în viața de zi cu zi, în universul Internet of Things (IoT) când, de exemplu, frigiderul va gestiona singur perioada de valabilitate și reaprovizionarea cu alimente în funcție de spațiul avut și preferințele proprietarului sau când mașina autonomă va comunica service-ului ce nevoi de reparație are. Mai simplu spus, pe măsură ce viața oamenilor devine din ce în ce mai interconectată cu dispozitivele digitale, confluența informațiilor, tehnologiei și inovației (inteligență artificială, învățare automată, operații informatice și big data) vor trebui să fie cuprinse în planurile de culegere a informațiilor, de supraveghere și recunoaștere, camerele de supraveghere video cu recunoaștere facială, sistemele de control acces și pontaj biometrice, camerele pentru recunoașterea numerelor de înmatriculare, scanerele de amprentă, iris sau retină, înregistratoarele digitale de voce și altele sunt dispozitive biometrice care pot fi și inteligente și care, interconectate prin intermediul IoT, de exemplu, constituind surse (senzori) importante de informații în cadrul procesului. Deocamdată, securizarea prin elemente biometrice s-a dovedit mai utilă decât au fost parolele vreodată și a început să fie integrată în tot mai multe platforme și servicii importante.

4. Telecomunicațiile

Telecomunicațiile și soluțiile tangente vor devenii omniprezente, conectarea la internet va fi permanentă și universală. Vedem deja că marii operatori de date au trecut la abonamente cu minute voce nelimitate, iar traficul de date tinde și el în aceiași direcție, astfel încât necesarul de infrastructuri de comunicații aferente va veni cu propriul necesar de personal (ingineri de tele/comunicații și comunicații mobile, tehnicieni, lucrători în serviciile aferente de susținerea și producția echipamentelor respective). Un alt domeniu cheie al dezvoltării IT îl reprezintă viitoarele servicii de comunicații guvernamentale sigure. Comunicațiile prin satelit vor spori siguranța și securitatea pe Pământ, prin transmiterea de informații esențiale, permițând informațiilor private să rămână sigure. Acestea pot interveni și în cazul în care mijloacele terestre eșuează, cum ar fi în timpul dezastrelor naturale, care sunt în creștere ca număr și intensitate și vor continua în următoarele decenii, pentru a ajuta la intervenții de urgență. Însă, cel mai important este faptul că, urmare a permanentizării accesului la internet, o serie întreagă de servicii online limitate acum de capabilitățile de trafic insuficiente, vor exploda. Iar 5G va deschide o mulțime de noi oportunități de afaceri în cadrul IoT, conectivitate în transportul automat de logistică, mass-media și radiodifuziune, precum și siguranță și securitate publică.

5. Telemunca

În lumea muncii post-pandemie, unii angajați s-au întors la locul de muncă cu normă întreagă, dar mulți optează pentru munca hibridă, lucrând adesea de acasă sau în altă locație de mai multe zile pe săptămână și în diferite ore ale zilei. Deși telemunca (munca la distanță) și munca hibridă continuă să evolueze, noi studii sugerează că dezvoltarea echitabilă a muncii la distanță și munca hibridă generează rezultate mai bune în ceea ce privește calitatea locurilor de muncă și practicile organizaționale. Partenerii sociali joacă un rol esențial în modelarea acestor standarde. Așadar, va fi esențial ca partenerii sociali și factorii de decizie să ia în considerare aspecte precum asigurarea echității la locul de muncă, revizuirea practicilor organizaționale și facilitarea autonomiei, dezvoltarea abilităților de management, simplificarea prevederilor de reglementare, garantarea calității locurilor de muncă în situații de lucru la distanță sau hibrid și consultarea lucrătorilor atunci când proiectarea unui viitor pozitiv pentru telemuncă și munca hibridă. Și pentru a se asigura că superiorii ierarhici direcți sunt pregătiți corespunzător pentru a gestiona munca hibridă, va fi necesar ca organizațiile să investească în formare.

6. Cyber-security

Criminalitatea informatică îmbracă diferite forme și multe infracțiuni comune sunt facilitate de mijloace informatice. De exemplu, infractorii pot prelua controlul asupra dispozitivelor personale utilizând programe malware,  fura sau compromite date cu caracter personal și proprietate intelectuală pentru a comite fraude online, utiliza internetul și platformele de comunicare socială pentru a distribui conținut ilegal, utiliza „darknetul” pentru a vinde bunuri ilicite și servicii de piratare. Iar unele forme de criminalitate informatică, cum ar fi exploatarea sexuală online a copiilor, provoacă prejudicii grave victimelor lor. O zonă aparte, necunoscută până nu demult, însă deja sub presiune, va fi cea a protecției datelor personale și a identității digitale (cyber-security), industrie care acum abia emerge și care a devenit un subiect de interes major al oricărei conferințe sau seminar național ori internațional, din punct de vedere al schimbărilor ce vor avea loc în viitorul imediat. În următorii ani, pe măsura ce tot ce avem și deținem important va fi online/virtual, acest domeniu va evolua întocmai precum a evoluat cea a seif-urilor și a băncilor în trecut și va fi o preocupare majora pentru fiecare dintre noi.

7. Asistența medicală

Tot în următorii ani, dispozitivele medicale purtabile conectate la internet vor putea oferi medicilor un control suplimentar asupra stării de sănătate a propriilor pacienți, îmbunătățind calitatea serviciului medical. Impactul AI în sectorul sănătății va schimba literalmente viața. Inteligența artificială va ajuta la diagnosticarea timpurie și la detectarea bolilor și, de asemenea, va ajuta la crearea unor planuri de tratament personalizate. Progresele din zona tehnologiei permit acum eliminarea barierelor dintre medici și pacienți, iar asistența medicală va deveni un serviciu administrabil cu standarde egale, indiferent de oră sau de regiunea geografică. Algoritmii de IA pot, de asemenea, să analizeze datele medicale mult mai rapid și mai precis decât oamenii, ceea ce duce la rezultate și rate de recuperare mai bune pentru pacienți. Acest lucru îmbunătățește atât îngrijirea pacienților, cât și eficiența la nivelul administrativ al spitalelor și clinicilor.

8. Telemedicina

Pandemia COVID-19 a modificat dramatic modul în care oamenii socializează și se conectează atât în scopuri sociale, dar și de afaceri. Multe dintre metodele de comunicare obișnuite s-au transformat în unele digitale, iar medicina nu a făcut o excepție de la regulă. Ea a fost practicată pentru prima dată în 1950 când compania aerospațială NASA o folosea pentru monitorizarea permanentă a stării de sănătate a cosmonauților și a devenit tot mai precisă și s-a dezvoltat constant, alături de progresele majore înregistrate în medicină. În prezent, peste tot auzim de telemedicină, fiind preferată deopotrivă de medici și de pacienți pentru consultații care nu necesită prezența fizică în cabinet. La fel cum companii din toate domeniile se reorganizează și acordă prioritate forței de muncă în jurul unui model de lucru virtual, folosind instrumente și soluții de colaborare virtuală, furnizorii de sănătate vor trebui, de asemenea, să aplice aceeași filosofie. Spitalele și clinicile vor trebui să își digitalizeze multe dintre procese pentru a se pregăti pentru noul viitor al medicinei, cel care se va baza mai mult pe telemedicină. Viitorul pe termen scurt și mediu este cu siguranță al telemedicinei, dar dacă practica va arăta că ea este eficientă, atunci s-ar putea să schimbe pentru totdeauna modul în care este practicată medicina.

9. Profesii de graniță și transdisciplinare

Pe măsura ce tot mai multe domenii ale cunoașterii sunt reintegrate din perspectiva holistică, vor apărea tot mai multe profesii în zona de graniță a 2-3 domenii ample. Acestea vor fi, prin definiție, trans-disciplinare, făcând legătura dintre activități aparent imposibil de pus împreună astăzi. Sigur, nu le știm încă, dar putem preconiza ca vor sta la granița dintre medicină, inginerie, computing și științe sociale. De exemplu va fi nevoie de specialiști care să gestioneze interfața dintre wearable computers și medicină respectiv științe sociale, pe măsură ce tot mai mulți oameni vor achiziționa și purta haine ce conțin diverși senzori permanent conectați la internet. Mergând și mai departe, este posibil ca anumiți oameni să aleagă diverse forme și grade de amplificare tehnologică. De exemplu, Elon Musk deja vorbește de necesitatea unei interfețe directe dintre creierul uman și computer ca fiind singura șansă de a rezista în fața viitoarelor mașini de AI.

Concluzii

„Tehnologia schimbă noțiunea a ceea ce înseamnă să fii om”, a spus Daryl Plummer, vicepreședinte și Gartner Fellow. „Pe măsură ce muncitorii și cetățenii văd tehnologia ca pe o îmbunătățire a abilităților lor, condiția umană se schimbă și ea. CIO-urile din organizații trebuie să înțeleagă efectele schimbării și să reseteze așteptările pentru ceea ce înseamnă tehnologia” , a mai spus Plummer. Treptat, asistam la o reconfigurare a economiei mondiale în sensul emergenței unor ramuri întregi care astăzi poate abia se nasc, iar acest lucru va avea desigur un mare impact în ceea ce privește profesiile viitorului și preponderența acestora. Producția de date și informații va crește hiperexponențial și va fi, deci, o nevoie uriașă de programatori, specialiști în baze de date, dezvoltatori de aplicații, analiști date etc. De exemplu, se vor căuta „semnificatori” – analiști big data capabili să utilizeze un evantai eterogen de instrumente pentru a crea și găsi semnificații în petabytes (PB) de date care se vor produce în retail, piețe financiare, online și, de fapt, în orice domeniu. Acești specialiști vor îmbina matematica, statistica, programarea, bazele de date și abilitățile psihologice precum creativitatea, deschiderea față de idei, oameni și concepte, abilitățile relaționare și munca în echipa, pentru a prezenta coerent și simplificat șefilor lor grafice interactive în timp real privind evoluția unor procese. O clasă aparte de abilități vor fi și cele de leadership, pe de o parte, și de antreprenorial, pe de altă parte. Ambele subzistă prin apelul la independență și autonomie, dinamism și asumarea răspunderii, elemente necesare în prezent și cu atât mai mult în viitor. Leadership-ul în sine evoluează către o formulă de leadership alocentric, profund colaborativ încă și mai mult decât în prezent. Așadar, fie că vor avea loc și alte descoperiri care să schimbe complet regulile jocului sau vom păstra aceeași direcție pe făgașul viitorului, un lucru este cert: IT-ul va răspunde întotdeauna celor mai importante nevoi ale organizațiilor și utilizatorilor finali, în aceeași măsură. Necesarul de cunoștințe tehnice în relație cu anumite întreprinderi și proiecte va fi atât de vast încât pur și simplu vor depăși capacitățile unui om neasistat.

Bibliografie

Follow Bogdan-Alexandru Furduescu:
Ultimele articole de la

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *