Cu sau fără Internet?

postat în: Editoriale 0

Sfetcu, Nicolae (2022), Cu sau fără Internet?, IT & C, 1:1, 3-10Sfetcu, Nicolae (2022), Cu sau fără Internet?, IT & C, 1:1, 3-10, DOI: 10.58679/IT34520, https://www.internetmobile.ro/cu-sau-fara-internet/

 

Rezumat

Internetul a schimbat complet modul nostru de viață, fiind considerat unul dintre cele mai benefice progrese tehnologice ale secolului XXI. Totul se vinde și se cumpără acum pe Internet, inclusiv distracția. Internetul face lumea mai mică, pentru că am putea comanda sau comercializa orice în întreaga lume. Și în această societate virtuală suntem cu toții comentatori, editori și creatori. Îți poți imagina cum ar fi viața acum fără Internet?  Închide ochii pentru un minut și gândește-te la cum a fost viața înainte de Internet.

Pentru unii, Internetul este ocazia ideală de a scăpa de realitate, în timp ce pentru alții este cea mai bună oportunitate de a socializa și a se împrieteni cu persoane din toată lumea. Poveștile personale devin publice; problemele locale devin globale.

 

Cuvinte cheie: Internet

 

IT & C, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022, pp. 3-10
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469
URL: https://www.internetmobile.ro/cu-sau-fara-internet/
© 2022 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor

 

Acesta este un articol cu Acces Deschis distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții pe orice mediu, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corect.

This is an Open Access article distributed under the terms of the Creative Commons Attribution License CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), which permits unrestricted use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original work is properly cited.

 

Internet

 

Cu sau fără Internet?

Nicolae Sfetcu

 

Introducere

Internetul a schimbat complet modul nostru de viață, fiind considerat unul dintre cele mai benefice progrese tehnologice ale secolului XXI. Totul se vinde și se cumpără acum pe Internet, inclusiv distracția. Internetul face lumea mai mică, pentru că am putea comanda sau comercializa orice în întreaga lume. Și în această societate virtuală suntem cu toții comentatori, editori și creatori. Îți poți imagina cum ar fi viața acum fără Internet?  Închide ochii pentru un minut și gândește-te la cum a fost viața înainte de Internet.

Pentru unii, Internetul este ocazia ideală de a scăpa de realitate, în timp ce pentru alții este cea mai bună oportunitate de a socializa și a se împrieteni cu persoane din toată lumea. Poveștile personale devin publice; problemele locale devin globale. Poți locui într-un sat de câmpie sau în vârf de munte și comunica instantaneu cu fratele din Italia sau să îți vezi live nepoatele din SUA.

World Wide Web este încă relativ tânăr. În anii 1960, Agenția de Proiecte Avansate de Cercetare (ARPA) a Departamentului de Apărare al Statelor Unite a finanțat cercetarea privind utilizarea în comun a computerelor. În anii 1970 au fost conectate inițial doar câteva site-uri din mai multe zone metropolitane din Boston, San Francisco și Los Angeles, conectându-se apoi bazele militare din Statele Unite. În 1973, Norwegian Seismic Array (NORSAR) a conectat și rețelele academice britanice. În 1974, Vint Cerf și Bob Kahn au folosit termenul internet ca prescurtare pentru internetwork în RFC 675. În 1982 a fost standardizată suita Internet Protocol (TCP/IP), conducând la o globalizare a rețelelor interconectate. La mijlocul anului 1989, MCI Mail și Compuserve au stabilit conexiuni la Internet furnizând e-mail și produse de acces public celor jumătate de milion de utilizatori ai Internetului. În august 1990, Tim Berners-Lee avea să înceapă să scrie WorldWideWeb, primul browser web, în cadrul CERN. Din 1995, Internetul s-a dezvoltat exploziv, având un impact extraordinar asupra culturii și comerțului, inclusiv creșterea comunicării aproape instantanee prin e-mail, mesagerie instantanee, telefonie (Voice over Internet Protocol sau VoIP), apeluri video interactive bidirecționale și World Wide Web cu forumuri de discuții, blogurile, servicii de rețele sociale și site-uri de cumpărături online.

Societatea Internet (ISOC) a fost fondată în 1992 cu misiunea de a „a asigura dezvoltarea deschisă, evoluția și utilizarea internetului în beneficiul tuturor oamenilor din întreaga lume”. Membrii săi includ persoane fizice (oricine se poate alătura), precum și corporații, organizații, guverne și universități. Printre alte activități, ISOC oferă un nucleu administrativ pentru un număr de grupuri organizate mai puțin formal care sunt implicate în dezvoltarea și gestionarea Internetului, inclusiv: IETF, Internet Architecture Board (IAB), Internet Engineering Steering Group (IESG), Internet Research Task Force (IRTF) și Internet Research Steering Group (IRSG).

Apariția web 2.0 în primul deceniu al secolului XXI a fost în sine o revoluție în istoria Internetului, urmată de ascensiunea rețelelor sociale. Dezvoltarea Internetului de astăzi este modelată în principal de comunicațiile mobile instantanee, constituite într-o nouă revoluție. Conectarea smartphone la Internet a permis accesul la mesageria instantanee (38%), utilizarea rețelelor sociale (35%), ascultarea muzicii (24%) și navigarea pe web (20%).

Tehnologia

Internetul este un sistem global de rețele de calculatoare și telefoane mobile (smartphone) interconectate prin protocoalele Internet TCP/IP. În aceste rețele s-au dezvoltat o gamă largă de tehnologii specifice. Internetul nu are o guvernare centralizată unică, fiecare rețea constitutivă stabilindu-și propriile politici. El este definit de două spații principale, adresele IP și numele de domenii (DNS), coordonate de Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN). Baza tehnică și standardizarea protocoalelor este realizată de Internet Engineering Task Force (IETF),.

Infrastructura Internetului constă din componentele hardware (calculatoare, routere, cablări și legături radio, repetoare, modemuri, etc.) și un sistem de nivele software (protocoale de rețea) care controlează diferite aspecte ale arhitecturii.  Furnizorii de servicii de internet (ISP) stabilesc conectivitatea la nivel mondial între rețelele individuale. Metodele obișnuite de acces la Internet includ dial-up cu un modem de computer prin circuite telefonice, bandă largă prin cablu coaxial, fibră optică sau fire de cupru, Wi-Fi, satelit și tehnologie de telefonie celulară (3G, 4G, 5G).

La nivelul stratului de aplicații, browserele web operează într-un model de aplicație client-server și schimbă informații cu protocolul de transfer hipertext (HTTP) și o structură de date aplicație (HTML, PHP, etc.). Sub acest strat se găsește stratul de transport care conectează aplicații pe diferite gazde cu un canal logic prin rețea. Sub ele se află tehnologiile de rețea care interconectează rețelele și fac schimb de trafic. Stratul Internet implementează protocolul Internet (IP) care permite computerelor să se identifice și să se localizeze reciproc după adresa IP și să le direcționeze traficul prin rețele intermediare (de tranzit). În zona cea mai de jos se află stratul de legătură, care conectează nodurile de pe aceeași legătură fizică și conține protocoale care nu necesită routere pentru traversarea către alte legături.

Adresele IP sunt folosite de infrastructura de internet pentru a direcționa pachetele de internet către destinațiile lor. Utilizatorii introduc, în general, nume de domenii (de exemplu, „internetmobile.ro”) în loc de adrese IP, deoarece acestea sunt mai ușor de reținut, fiind convertite de sistemul de nume de domeniu (DNS) în adrese IP care sunt mai eficiente în scopuri de rutare.

Protocolul Internet versiunea 4 (IPv4) definește o adresă IP ca un număr de 32 de biți. Datorită creșterii internetului și epuizării adreselor IPv4 disponibile, la mijlocul anilor 1990 a fost dezvoltată o nouă versiune de IP, IPv6, care oferă capabilități de adresare mult mai mari și o rutare mai eficientă a traficului de internet.

World Wide Web este o colecție globală de documente, imagini, multimedia, aplicații și alte resurse, interconectate logic prin hyperlinkuri și la care se face referire cu Uniform Resource Identifiers (URI-uri), care oferă un sistem global de referințe. Protocolul de transfer hipertext (HTTP) este principalul protocol de acces al World Wide Web.

E-mailul este un serviciu de comunicații prin care se trimit mesaje între părți, cu imagini, documentele și alte fișiere ca atașament. Telefonia prin Internet este un alt serviciu de comunicații, folosind protocolul Voice over Internet Protocol (VoIP). Partajarea fișierelor implică transferuri de cantități mari de date pe Internet. Streamingul media este livrarea în timp real a conținutului media digital pentru consumul imediat de către utilizatorii finali. Podcastingul este o variație a acestui serviciu, în care materialul audio este descărcat și redat pe un computer sau player media. Camerele web sunt o extensie low-cost a acestui serviciu.

Oportunități

Societatea noastră este o societate în rețea; Internetul a transformat-o într-o societate de rețea globală. Sociabilitatea este reconstruită ca individualism în rețea și comunitate printr-o căutare a unor indivizi care au aceleași idei într-un proces care combină interacțiunea online cu interacțiunea offline, spațiul cibernetic și spațiul local. Cercetările academice au stabilit că Internetul nu izolează oamenii și nici nu le reduce sociabilitatea.

Web-ul a permis indivizilor și organizațiilor să publice idei și informații pentru un public potențial mare online, cu cheltuieli și întârzieri mult reduse. Publicarea unei pagini web, a unui blog sau a unui site web implică un cost inițial redus și sunt disponibile multe servicii gratuite.

Una din revoluțiile făcute posibil de Internet a fost dezvoltarea comerțului electronic, devenit un canal major de distribuție pentru bunuri și servicii, construind conexiuni mai bune cu clienții.  Acum, prin internet banking putem plăti toate facturile și biletele online, pur și simplu de acasă . Nu mai e nevoie să stai la coadă. În general, afacerile electronice (e-business) cuprind procese de afaceri care acoperă întregul lanț valoric: achiziții, managementul lanțului de aprovizionare, marketing, vânzări, servicii pentru clienți și relații de afaceri. Un raport al Oxford Economics a estimat dimensiunea totală a economiei digitale la 20,4 trilioane USD, echivalentul a aproximativ 13,8% din vânzările globale. Lucrul de la distanță este facilitat de instrumente precum programul de grup, rețelele private virtuale, apelurile în conferință, videotelefonia și VoIP, astfel încât munca să poată fi efectuată din orice locație, cel mai convenabil de la locuința lucrătorului.

Internetul a afectat toate nivelurile de educație, oferind posibilități nelimitate de învățare, în special în perioada pandemiei COVID-19 când majoritatea școlilor din întreaga lume au trecut la predarea online. Datorită digitalizării masive, oricine are acum acces la biblioteci, enciclopedii, galerii de artă, arhive de știri și alte surse de informații online de oriunde în lume. Dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicațiilor și efectele ample ale globalizării schimbă ceea ce suntem și sensul identității culturale. Conceptele de spațiu, timp și distanță își pierd semnificațiile convenționale, favorizând o globalizare culturală a utilizatorilor. Internetul a permis organizațiilor de caritate să contribuie cu sume la proiecte caritabile pentru alte persoane.

Încă de la apariția rețelelor sociale au avut loc experimente de pionierat în sfera politică. Cercetările au arătat că tinerii care își exprimă opiniile politice pe internet sunt mai înclinați să ia parte la treburile publice. Prin Internet s-au susținut cauzele sociale, ale bunăstării, ideologice și politice, și s-au câștigat astfel voturile reale ale cetățenilor care împărtășeau aceleași valori. Multe campanii politice au reușit în mare parte prin donații prin internet. Activismul pe internet a fost practicat cu succes de rebeli în Primăvara arabă. Astfel Internetul a ajuns o extensie a noțiunii despre sfera publică, în care tehnologiile de comunicare în rețea oferă un fel de forum civic global.

Un număr tot mai mare de cercetători subliniază progrese semnificative în medicină în legătură cu Internetul. Internetul nu minimizează importanța vizitei la medic, dar servește ca un specialist suplimentar, și încurajează cercetarea medicală. În plus, dezvoltarea tot mai accentuată a telemedicinii face posibilă acum consultarea online a pacienților, și monitorizarea directă a celor cu probleme cronice. Fișa medicală electronică include înregistrarea și stocarea tuturor informațiilor de sănătate despre pacienți într-un centru de sănătate folosind mijloace electronice, inclusiv de la distanță prin Internet. Acestea pot ajuta practicienii din domeniul sănătății atunci când evaluează și iau decizii de îngrijire a sănătății pentru orice pacient.

Serviciile de rețele sociale au creat noi modalități de socializare și interacțiune. Unele rețele sociale promovează conexiuni comerciale și de afaceri, în timp ce altele sunt specializate în videoclipuri și fotografii. Utilizarea rețelelor sociale, în timpul petrecut la nivel global, a depășit e-mail-ul în noiembrie 2007, și  a depășit e-mailul ca număr de utilizatori în iulie 2009.

Internetul a fost o zonă importantă pentru activitățile de agrement încă de la începuturile sale, prin jocuri online și umor (inclusiv prin videoclipuri amuzante). Industria pornografiei pe Internet și a jocurilor de noroc online au profitat de World Wide Web, deși multe guverne au încercat să restricționeze utilizarea internetului de aceste industrii.

Securitatea

Internetul a adus cu sine și probleme specifice de confidențialitate și securitate. Diferite platforme pe Internet oferă experiențe de confidențialitate foarte diferite, în funcție de vârsta utilizatorilor, de modul în care sunt realizate, de scop și chiar de țară.

Resursele de internet, componentele hardware și software sunt ținta încercărilor criminale sau rău intenționate de a obține control neautorizat pentru a provoca întreruperi, a comite fraude, a se implica în șantaj sau a accesa informații private, prin infracțiuni cibernetice.

Unele rețele au reguli care interzic postarea de informații personale ale persoanelor (doxxing). Mulți părinți aleg să activeze filtrarea Internetului sau să supravegheze activitățile online ale copiilor lor, în încercarea de a-și proteja copiii de materialele neadecvate de pe Internet.

Cibersectarismul este o nouă formă organizațională pe Internet care implică grupuri mici foarte dispersate de practicieni care pot rămâne în mare parte anonime în contextul social mai larg și operează în relativ secret, în timp ce sunt încă legate de la distanță la o rețea mai mare de credincioși care împărtășesc un set de practici și texte, și adesea un devotament comun față de un anumit lider. Guvernele și-au exprimat îngrijorarea cu privire la perspectiva îndoctrinării tinerilor, care favorizează astfel terorismul.

Problemele de dependență de Internet presupun utilizarea excesivă a computerului care interferează cu viața de zi cu zi.

Concluzii

La 31 martie 2011, numărul total estimat de utilizatori de internet era de 2,095 miliard (30,2% din populația lumii). În 1993 Internetul transporta doar 1% din informațiile care circulau prin telecomunicații bidirecționale. Până în 2000, această cifră a crescut la 51%, iar până în 2007 la mai mult de 97% din toate informațiile au fost transmise pe Internet. În prezent, peste 60% din populația globală este online. Există mai mult de 1 miliard de site-uri web pe Internet, peste 50 de milioane de articole sunt distribuite zilnic peste 50 de miliarde de postări sunt distribuite pe Facebook în fiecare lună, și peste 15 miliarde de produse au fost vândute pe Amazon în 2021, 40% dintre acestea fiind oferite de furnizori terți.

O întrerupere sau o întrerupere a internetului poate fi cauzată de întreruperi ale cablurilor de comunicații submarine sau terestre, sau la nivelul unei țări ca o formă de cenzură

În 2011, cercetătorii academicieni au estimat că energia totală utilizată de Internet este între 170 și 307 GW, mai puțin de două procente din energia utilizată de umanitate, incluzând energia necesară pentru construirea, operarea și înlocuirea periodică a celor 750 de milioane de laptopuri, un miliard de telefoane inteligente și 100 de milioane de servere din întreaga lume, și energia pe care o oferă routerele, turnurile de celule, comutatoarele optice, transmițătoarele Wi-Fi și stocarea în cloud. Aproape 4% din emisiile globale de CO2 ar putea fi atribuite transferului global de date și infrastructurii necesare, streamingul video online contribuind cu 60% din acest transfer de date, și deci cu peste 300 de milioane de tone de emisii de CO2 pe an.

Există, de asemenea, preocupări cu privire la faptul dacă Internetul servește la reducerea sau exacerbarea diviziunilor sociale, și dacă contribuie la diluarea normelor sociale sau, dimpotrivă, servește drept canal de perpetuare a acestora.

Viitorul comunicațiilor sociale va fi modelat de o cultură din ce în ce mai mult implicată online. Aproape totul în lumea internetului ne este încă în fața noastră, iar comunicațiile mobile așa cum le cunoaștem trebuie reinventate făcându-le mai digitale. Viitorul va fi modelat de inovația care converge din impactul rețelelor Internet cu mobilitatea.

Internetul este o tehnologie a libertății, în termenii inventați în 1973, provenind dintr-o cultură libertariană. El a deschis opțiuni și capacități indivizilor de a-și exercita o autonomie sporită, și are potențialul de a schimba chiar modurile în care ființele umane gândesc și analizează datele.

Societatea globală Internet este o replică a societății noastre, iar înțelegerea logicii acesteia pe baza interacțiunii dintre cultură, organizare și tehnologie în formarea și dezvoltarea rețelelor sociale și tehnologice este un domeniu cheie de cercetare în prezent. Viitorul este plin de oportunități, iar viitorul Internetului este abia a început.

Rețelele de comunicații 5G

Sfetcu, Nicolae (2022), Rețelele de comunicații 5G, IT & C, 1:1, 16-22Sfetcu, Nicolae (2022), Rețelele de comunicații 5G, IT & C, 1:1, 16-22, DOI: 10.58679/IT51114, https://www.internetmobile.ro/retelele-de-comunicatii-5g/

 

Rezumat

Datorită impactului său așteptat în economie și societate, a cincea generație de telecomunicații mobile (5G) este una dintre cele mai importante inovații ale timpului nostru. Așteptările cresc cu capacitățile de bandă largă ale 5G, accesibile tuturor și peste tot, la o calitate și fiabilitate mai bune. Dintr-o perspectivă conceptuală, tehnologia 5G promite să ofere latență scăzută, viteză mare și conexiuni mai fiabile la noile generații de sisteme autonome și dispozitive de ultimă generație, acoperind atât comunicațiile masive, cât și cele critice de tip mașină.

 

Cuvinte cheie: rețele de comunicații, 5G

 

IT & C, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022, pp. 16-22
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469
URL: https://www.internetmobile.ro/retelele-de-comunicatii-5g/
© Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor

 

Acesta este un articol cu Acces Deschis distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții pe orice mediu, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corect.

This is an Open Access article distributed under the terms of the Creative Commons Attribution License CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), which permits unrestricted use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original work is properly cited.

 

Rețelele de comunicații 5G

 

Rețelele de comunicații 5G

Nicolae Sfetcu

 

Datorită impactului său așteptat în economie și societate, a cincea generație de telecomunicații mobile (5G) este una dintre cele mai importante inovații ale timpului nostru. Așteptările cresc cu capacitățile de bandă largă ale 5G, accesibile tuturor și peste tot, la o calitate și fiabilitate mai bune. Dintr-o perspectivă conceptuală, tehnologia 5G promite să ofere latență scăzută, viteză mare și conexiuni mai fiabile la noile generații de sisteme autonome și dispozitive de ultimă generație, acoperind atât comunicațiile masive, cât și cele critice de tip mașină.

În plus, tehnologia 5G este implicată în cazuri de utilizare cu o gamă largă de cerințe. Una dintre primele oferte comerciale așteptate este accesul fix wireless (FWA) pentru zonele urbane dense. Alte cazuri de utilizare, precum cele care solicită o acoperire dedicată, soluții verticale (adică vehicule conectate), producție, Industrie 4.0, IoT (Internet of things), energie și asistență medicală, vor veni într-o etapă ulterioară. Experții sunt de acord că aplicațiile pe verticală vor fi principala forță motrice în implementările viitoare ale rețelelor 5G. Acestea vor juca un rol esențial în strategiile de investiții ale operatorilor de rețele mobile ale operatorilor de rețea. (1)

Pe măsură ce rețelele și aplicațiile evoluează în continuare, vor exista și mai multe oportunități de a îmbunătăți cazurile de utilizare existente, pe lângă faptul că mai multe aplicații verticale vor deveni parte a infrastructurii 5G. De exemplu, 5G va fi extrem de benefic pentru cazurile de utilizare industrială care necesită rate de date mai mari și o latență mai mică, cum ar fi realitatea augmentată (AR) și aplicațiile bazate pe inteligența artificială AI. Capacitățile semnificative ale lățimii de bandă vor asigura consistența imaginilor de înaltă rezoluție și a fluxului video, similar cu mediile bogate în senzori, cu densitate mare a conexiunii.

Pe tărâmul acestei tranziții, industria a prognozat 1,5 miliarde de utilizatori abonați la o rețea 5G, și acoperirea va ajunge la peste 40% din populația lumii până în 2024. (2) Potrivit Observatorului European 5G, cetățenii ar trebui să aibă acces 5G până în 2020. (3) În ceea ce privește acoperirea geografică, se așteaptă ca 5G să fie dezvoltată mai întâi în zonele urbane dense și mai târziu, în zonele suburbane și rurale mai puțin populate.

Sistemele de comunicații mobile au fost predispuse la vulnerabilități de securitate încă de la începuturile lor. În prima generație (1G) de rețele mobile, telefoanele mobile și canalele wireless au devenit o țintă pentru clonarea și mascararea ilegală. În a doua generație (2G), spamming-ul mesajelor a devenit obișnuit, nu numai pentru atacurile omniprezente, ci și pentru injectarea de informații false sau difuzarea informațiilor de marketing nedorite. În a treia generație (3G), comunicațiile bazate pe IP au permis migrarea vulnerabilităților și amenințărilor de securitate pe internet în domeniul wireless. Cu o cerere tot mai mare de comunicații bazate pe IP, a patra generație (4G) a permis proliferarea dispozitivelor inteligente, a traficului multimedia și a serviciilor noi în domeniul mobil. Această dezvoltare a condus la un peisaj de amenințări mai complex și mai dinamic (4) (5).

Odată cu apariția celei de-a cincea generații (5G) de rețele mobile, vectorii de amenințare pentru securitate se vor extinde, în special cu expunerea noilor industrii conectate (Industry4.0) și a serviciilor critice (vehicule conectate, orașe inteligente etc.). Revoluția 3G, introducând conectivitatea la internet în infrastructura rețelei mobile, este reprodusă în servicii conectate 5G și infrastructuri verticale. Integrarea și expunerea la rețeaua de date este chiar mai răspândită în rețeaua 5G.

Preocupările crescânde cu privire la disponibilitatea și protecția datelor utilizatorilor și a confidențialității se vor exacerba cu provocările de securitate introduse 5G. Prin urmare, cele mai critice provocări se referă la rezistența rețelei și la protecția conținutului și a metadatelor comunicațiilor 5G.

În telecomunicații, 5G este standardul tehnologic de a cincea generație pentru rețelele celulare în bandă largă, pe care companiile de telefonie mobilă au început să îl implementeze în întreaga lume în 2019 și este succesorul planificat al rețelelor 4G care oferă conectivitate la majoritatea telefoanelor mobile actuale. Se estimează că rețelele 5G vor avea peste 1,7 miliarde de abonați în întreaga lume până în 2025, potrivit Asociației GSM(6) Ca și predecesorii săi, rețelele 5G sunt rețele celulare, în care zona de serviciu este împărțită în zone geografice mici numite celule. Toate dispozitivele wireless 5G dintr-o celulă sunt conectate la internet și la rețeaua telefonică prin unde radio printr-o antenă locală din celulă. Principalul avantaj al noilor rețele este că vor avea o lățime de bandă mai mare, oferind viteze de descărcare mai mari, eventual până la 10 gigabiți pe secundă (Gbit/s)(7) Pe lângă faptul că 5G este mai rapid decât rețelele existente, 5G poate conecta mai multe dispozitive diferite și, chiar dacă oamenii se află în zone aglomerate, serverele vor fi mai unificate, îmbunătățind calitatea serviciilor de Internet(8) Datorită lățimii de bandă crescute, este de așteptat ca rețelele să fie din ce în ce mai utilizate ca furnizori generali de servicii de internet (ISP) pentru laptopuri și computere desktop, concurând cu ISP-urile existente, cum ar fi internetul prin cablu și, de asemenea, vor face posibile noi aplicații în internetul lucrurilor (IoT) și zone de la mașină la mașină. Telefoanele mobile cu capacitate 4G singure nu pot folosi noile rețele, care necesită dispozitive wireless compatibile cu 5G.

Rețele 5G

Rețelele 5G sunt rețele celulare, în care zona de serviciu este împărțită în zone geografice mici numite celule. Toate dispozitivele wireless 5G dintr-o celulă comunică prin unde radio cu o stație de bază celulară prin antene fixe, prin canalele de frecvență atribuite de stația de bază. Stațiile de bază, denumite gNB-uri, sunt conectate la centrele de comutare din rețeaua de telefonie și la routere pentru acces la Internet prin fibră optică cu lățime de bandă mare sau conexiuni backhaul wireless. Ca și în alte rețele celulare, un dispozitiv mobil care se deplasează de la o celulă la alta este transferat automat fără probleme către celula curentă. 5G poate suporta până la un milion de dispozitive pe kilometru pătrat, în timp ce 4G acceptă doar o zecime din această capacitate.

Mai mulți operatori de rețea folosesc unde milimetrice numite FR2 în terminologia 5G, pentru capacitate suplimentară și debite mai mari. Undele milimetrice au o rază mai scurtă decât microundele, prin urmare celulele sunt limitate la o dimensiune mai mică. Undele milimetrice au, de asemenea, mai multe probleme în trecerea prin pereții clădirii. Antenele cu unde milimetrice sunt mai mici decât antenele mari utilizate în rețelele celulare anterioare. Unele au doar câțiva centimetri lungime.

Viteza crescută este realizată parțial prin utilizarea undelor radio de frecvență mai înaltă suplimentară față de frecvențele de bandă joasă și medie utilizate în rețelele celulare anterioare. Cu toate acestea, undele radio de frecvență mai mare au o rază fizică utilă mai scurtă, necesitând celule geografice mai mici. Pentru servicii extinse, rețelele 5G funcționează pe până la trei benzi de frecvență – joasă, medie și înaltă.

5G poate fi implementat în bandă joasă, bandă medie sau bandă înaltă cu unde milimetrice de 24 GHz până la 54 GHz. 5G cu bandă joasă folosește o gamă de frecvență similară cu telefoanele mobile 4G, 600–900 MHz, oferind viteze de descărcare puțin mai mari decât 4G: 30–250 megabiți pe secundă (Mbit/s)(9) Turnurile celulare cu bandă joasă au o rază de acțiune și o zonă de acoperire similare cu turnurile 4G. 5G de bandă medie folosește microunde de 2,3–4,7 GHz, permițând viteze de 100–900 Mbit/s, fiecare turn celular furnizând servicii pe o rază de până la câțiva kilometri. Acest nivel de serviciu este cel mai larg implementat și a fost implementat în multe zone metropolitane în 2020. Unele regiuni nu implementează banda joasă, ceea ce face din banda de mijloc nivelul minim de serviciu. 5G de bandă înaltă folosește frecvențe de 24-47 GHz, aproape de partea de jos a benzii de unde milimetrice, deși în viitor pot fi utilizate frecvențe mai mari. Adesea, atinge viteze de descărcare în intervalul gigabit-pe-secundă (Gbit/s), comparabile cu internetul prin cablu. Cu toate acestea, undele milimetrice (mmWave sau mmW) au o gamă mai limitată, necesitând multe celule mici(10) Ele pot fi împiedicate sau blocate de materialele din pereți sau ferestre(11) Datorită costului lor mai mare, planurile sunt de a implementa aceste celule numai în medii urbane dense și în zonele în care mulțimile de oameni se adună, cum ar fi stadioanele sportive și centrele de convenții. Vitezele de mai sus sunt cele atinse în testele reale din 2020, iar vitezele sunt de așteptat să crească în timpul lansării(9) Spectrul de frecvențe cuprins între 24,25 și 29,5 GHz a fost cel mai licențiat și mai implementat spectru 5G mmWave din lume.

Consorțiul industrial care stabilește standarde pentru 5G este Proiectul de parteneriat de generație a treia (3GPP). Acesta definește orice sistem care utilizează software-ul 5G NR (5G New Radio) drept „5G”, o definiție care a intrat în uz general până la sfârșitul anului 2018. Standardele minime sunt stabilite de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU).

Lansarea tehnologiei 5G a condus la dezbateri asupra securității și relației sale cu furnizorii chinezi. A fost, de asemenea, subiectul unor preocupări de sănătate și dezinformare, inclusiv teorii conspiraționiste discreditate care o leagă de pandemia COVID-19.

Domenii de aplicare

ITU-R a definit trei domenii principale de aplicare pentru capabilitățile îmbunătățite ale 5G. Acestea sunt în bandă largă mobilă îmbunătățită (eMBB), comunicații ultra fiabile cu latență scăzută (URLLC) și comunicații masive de tip mașină (mMTC)(12) Doar eMBB este implementat în 2020; URLLC și mMTC sunt la câțiva ani distanță în majoritatea locațiilor(13)

Banda largă mobilă îmbunătățită (eMBB) folosește 5G ca o progresie față de serviciile mobile de bandă largă 4G LTE, cu conexiuni mai rapide, debit mai mare și capacitate mai mare. Acest lucru va aduce beneficii zonelor cu trafic mai mare, cum ar fi stadioanele, orașele și locurile de concerte(14)

Comunicațiile ultra-fiabile cu latență scăzută (URLLC) se referă la utilizarea rețelei pentru aplicații esențiale pentru misiune care necesită schimb neîntrerupt și robust de date. Transmisia de date cu pachete scurte este utilizată pentru a îndeplini atât cerințele de fiabilitate, cât și de latență ale rețelelor de comunicații fără fir.

Massive Machine-Type Communications (mMTC) ar fi folosit pentru a se conecta la un număr mare de dispozitive. Tehnologia 5G va conecta unele dintre cele 50 de miliarde de dispozitive IoT conectate(15) Majoritatea vor folosi Wi-Fi mai puțin costisitor. Dronele, care transmit prin 4G sau 5G, vor ajuta eforturile de recuperare în caz de dezastru, oferind date în timp real pentru cei care intervin în situații de urgență(15) Majoritatea mașinilor vor avea o conexiune celulară 4G sau 5G pentru multe servicii. Mașinile autonome nu necesită 5G, deoarece trebuie să poată funcționa acolo unde nu au o conexiune la rețea(16) Cu toate acestea, majoritatea vehiculelor autonome au și teleoperații pentru îndeplinirea misiunii, iar acestea beneficiază foarte mult de tehnologia 5G(17)[18)

Referințe

(1) https://nis-summer-school.enisa.europa.eu/#program, accessed September 2019.

(2) https://www.ericsson.com/assets/local/mobility-report/documents/2019/ericsson-mobility-report-world-economic-forum.pdf, accessed September 2019.

(3) http://5gobservatory.eu/wp-content/uploads/2019/01/80082-5G-Observatory-Quarterly-report-2-V2.pdf, accessed September 2019.

(4) http://www.webtorials.com/main/resource/papers/lucent/paper94/MobileNetworkThreats.pdf, accessed September 2019.

(5) https://ieeexplore.ieee.org/document/7547270, accessed Spetember 2019.

(6)„Positive 5G Outlook Post COVID-19: What Does It Mean for Avid Gamers?”. Forest Interactive.

(7)Hoffman, Chris (January 7, 2019). „What is 5G, and how fast will it be?”. How-To Geek website. How-To Geek LLC. Archived from the original on January 24, 2019.

(8)„5G explained: What it is, who has 5G, and how much faster is it really?”. www.cnn.com.

(9)Horwitz, Jeremy (December 10, 2019). „The definitive guide to 5G low, mid, and high band speeds”. VentureBeat online magazine.

(10)Davies, Darrell (May 20, 2019). „Small Cells – Big in 5G”. Nokia.

(11)E.J. Violette; R.H. Espeland; R.O. DeBolt; F.K. Schwering (May 1988). „Millimeter-wave propagation at street level in an urban environment”. IEEE Transactions on Geoscience and Remote Sensing. IEEE. 26 (3): 368–380. Bibcode:1988ITGRS..26..368V. doi:10.1109/36.3038. Pentru căi fără linie de vedere (non-LOS) obstrucționate de clădiri din mai multe materiale comune, rezultate care au arătat atenuări ale semnalului de peste 100 dB. Când LOS a urmat o cale direct prin pereții de sticlă transparentă, atenuarea a fost mică la toate frecvențele sondei. Cu toate acestea, atunci când peretele de sticlă a avut o acoperire metalizată pentru a reduce radiațiile ultraviolete și infraroșii, atenuarea a crescut cu 25 până la 50 dB pentru fiecare strat metalizat. În cele mai multe cazuri, niciun semnal nu a putut fi detectat prin clădirile din beton armat sau din cărămidă.

(12)„5G – It’s Not Here Yet, But Closer Than You Think”.  Arhivat

(13)„Managing the Future of Cellular” (PDF).

(14)Yu, Heejung; Lee, Howon; Jeon, Hongbeom). „What is 5G? Emerging 5G Mobile Services and Network Requirements”. Sustainability. 9 (10): 1848. doi:10.3390/su9101848.

(15)„Intel Accelerates the Future with World’s First Global 5G Modem”. Intel Newsroom. Arhivat.

(16)„Ford: Self-driving cars „will be fully capable of operating without C-V2X””. wirelessone.news.

(17)„5GAA Tele-Operated Driving (ToD): Use Cases and Technical Requirements Technical Requirements” (PDF). 5G Automotive Association.

(18)„Smooth teleoperator: The rise of the remote controller”.

 

Sursa: Sfetcu, Nicolae (2022). Rețele de comunicații 5G, MultiMedia Publishing, ISBN 978-606-033-633-4, https://www.telework.ro/ro/e-books/retele-de-comunicatii-5g/. licența CC BY-SA 3.0

Tehnologia blockchain

Sfetcu, Nicolae (2022), Tehnologia blockchain, IT & C, 1:1, 11-15Sfetcu, Nicolae (2022), Tehnologia blockchain, IT & C, 1:1, 11-15, DOI: 10.58679/IT57155, https://www.internetmobile.ro/tehnologia-blockchain/

 

Rezumat

Blockchain, denumit inițial lanț de blocuri, este o listă în continuă creștere de înregistrări numite blocuri, care comunică între ele prin mesaje criptografiate. Fiecare bloc conține un hash criptografic al blocului anterior, un marcaj de timp și datele tranzacției. Prin proiectare, un blockchain este „un registru deschis, distribuit, care poate înregistra tranzacțiile între două părți eficient și într-un mod verificabil și permanent”, de obicei gestionat de o rețea peer-to-peer care aderă la un protocol pentru comunicarea între noduri și validarea de noi blocuri. După înregistrare, datele dintr-un bloc dat nu pot fi modificate retroactiv fără modificarea tuturor blocurilor ulterioare, ceea ce necesită consensul rețelei.

 

Cuvinte cheie: tehnologii, blockchain

 

IT & C, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022, pp. 11-15
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469
URL: https://www.internetmobile.ro/tehnologia-blockchain/
© 2022 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor

 

Acesta este un articol cu Acces Deschis distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții pe orice mediu, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corect.

This is an Open Access article distributed under the terms of the Creative Commons Attribution License CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), which permits unrestricted use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original work is properly cited.

 

Tehnologia blockchain

Nicolae Sfetcu

 

Internetul a schimbat complet lumea, cultura și obiceiurile oamenilor. După o primă fază caracterizată prin transferul liber al informațiilor, au apărut preocupările pentru siguranța comunicațiilor online și confidențialitatea utilizatorilor. Tehnologia blockchain (TB) asigură ambele aceste deziderate. TB, relativ nouă, are șansa să producă o nouă revoluție, justificând din plin o anchetă filosofică.

Primul blockchain a fost conceptualizat de Satoshi Nakamoto, în 2008, folosind o metodă care exclude o terță parte autorizată. (Narayanan et al. 2016) În 2009 Nakamoto dezvoltat bitcoin pe baza TB, folosită ca registru public pentru tranzacțiile din rețea. (The Economist 2015)

Tehnologia blockchain(Formarea canalului de blocuri sub forma arborelui Merkle. Lanțul principal (B0…B8) constă din cea mai lungă serie de blocuri pornind de la blocul inițial (B0) până la blocul curent (B8). Toate celelalte blocuri sunt blocuri orfane care se găsesc în afara lanțului principal.)

Începând din 2014 s-au dezvoltat noi aplicații ale tehnologiei, (Nian and Chuen 2015) cunoscute generic ca blockchain 2.0, pentru contracte inteligente mai sofisticate, care partajează documente sau trimit automat dividendele proprietarilor dacă profiturile ajung la un anumit nivel. În Ingineria filosofică: spre o filosofie a webului, Halpin și Monnin au pus în discuție anumite aspecte filosofice ale acestei tehnologii emergente, (Halpin and Monnin 2014) precum relația dintre lumea fizică și lumea virtuală, individul și societatea, conceptele de materialitate, întrupare, temporalitate, spațialitate și posibilitate. (Institute for Blockchain Studies 2016) Ontologic ne putem întreba ce este această tehnologie, cum ar putea fi caracterizată, cum se creează, se implementează și se adoptă, și cum funcționează; definiții, clasificări, posibilități și limitări. Din punct de vedere epistemologic ne preocupă ce cunoaștere se poate obține prin TB, cum se situează ea în raport cu realitatea, ce cunoștințe implică utilizarea tehnologiei, etc. De asemenea ne interesează modul în care TB poate fi valorificată, ce aspecte permit o evaluare, ce norme comportamentale implică, aspecte estetice și morala implicată de folosirea acestei tehnologii. Filosofia TB poate fi văzută ca o resursă conceptuală pentru înțelegerea acestor evoluții în lumea noastră modernă. (Swan and Filippi 2017) Metaforele conceptuale ne pot ajuta să abordăm și să înțelegem noile idei. (Lakoff and Johnson 2003)

Blockchain, (The Economist 2015) (Morris 2016) (Popper 2017) denumit inițial lanț de blocuri, (Brito and Castillo 2016) (Trottier [2013] 2018) este o listă în continuă creștere de înregistrări numite blocuri, care comunică între ele prin mesaje criptografiate. (The Economist 2015) Fiecare bloc conține un hash criptografic al blocului anterior, (Narayanan et al. 2016) un marcaj de timp și datele tranzacției.

Prin proiectare, un blockchain este „un registru deschis, distribuit, care poate înregistra tranzacțiile între două părți eficient și într-un mod verificabil și permanent”, (Iansiti and Lakhani 2017) de obicei gestionat de o rețea peer-to-peer care aderă la un protocol pentru comunicarea între noduri și validarea de noi blocuri. După înregistrare, datele dintr-un bloc dat nu pot fi modificate retroactiv fără modificarea tuturor blocurilor ulterioare, ceea ce necesită consensul rețelei. Blockchain poate fi considerat un sistem sigur prin proiectare, distribuit, cu o toleranță ridicată la erori. (Raval 2016) Criptografia blocurilor folosește chei publice. (Brito and Castillo 2016, 5) Cheile private permit accesul proprietarilor la activele lor digitale sau posibilitatea de a interacționa în cadrul blockchain. (The Economist 2015)

Fiecare nod dintr-un sistem are o copie a blockchain. (Raval 2016) Nu există o copie „oficială” centralizată, și nici un utilizator „de încredere” mai mult decât oricare altul. (Brito and Castillo 2016) Nodurile miniere validează tranzacțiile, (Tapscott and Tapscott 2016) le adaugă la blocul pe care îl construiesc și apoi difuzează blocul completat la alte noduri. (Bhaskar and Chuen 2015, chap. 3) Blockchain utilizează diverse scheme de marcaje temporale, cum ar fi proof-of-work, pentru a serializa schimbările. (Gervais, Karame, and Capkun 2015)

Alte aplicații blockchain în curs de dezvoltare țin de guvernarea electronică, precum Bitnation, (Allison 2015) inițiative pentru implicarea cetățenilor și noi forme de participare democratică precum D-Cent (D-Cent 2015) și platforme digitale pentru crearea de diverse aplicații descentralizate, cum ar fi platforma Ethereum. (Wood 2014) Tehnologia blockchain este considerată a avea o contribuție deosebit de importantă în viitoarea transformare a organizațiilor, guvernarea democratică și cultura umană în ansamblu. (Tapscott, Tapscott, and Cummings 2017)

Potrivit unor statistici sintetizate de Forumul Economic Mondial, interesul pentru blockchain s-a extins la nivel global, (WEF Financial Services 2016) aproape 30 de țări investesc în prezent în proiecte de tip blockchain.

Există trei tipuri de rețele blockchain – publice (nicio restricție de acces), private (accesul pe bază de invitație de administratorii de rețea, iar participanții și validatorii sunt restricționați), și de consorțiu (semi-descentralizat, cu acces limitat de administratorii lanțului).

Bibliografie

Allison, Ian. 2015. “Decentralised Government Project Bitnation Offers Refugees Blockchain IDs and Bitcoin Debit Cards.” International Business Times UK. 2015. https://www.ibtimes.co.uk/decentralised-government-project-bitnation-offers-refugees-blockchain-ids-bitcoin-debit-cards-1526547.

Bhaskar, Nirupama Devi, and David LEE Kuo Chuen. 2015. “Bitcoin Mining Technology.” In Handbook of Digital Currency, edited by David Lee Kuo Chuen, 45–65. San Diego: Academic Press. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-802117-0.00003-5.

Brito, Jerry, and Andrea Castillo. 2016. Bitcoin: A Primer for Policymakers. 2 edition. Arlington, Virginia: Mercatus Center at George Mason University.

D-Cent. 2015. “Tools for Democratic Participation and Citizen Empowerment.” https://dcentproject.eu/wp-content/uploads/2015/10/publishable-summary-10-2015-for-web.pdf.

Gervais, Arthur, Ghassan Karame, and Vedran Capkun. 2015. “Is Bitcoin a Decentralized Currency?” ResearchGate. 2015. https://www.researchgate.net/publication/270802537_Is_Bitcoin_a_Decentralized_Currency.

Halpin, Harry, and Alexandre Monnin. 2014. “Philosophical Engineering: Toward a Philosophy of the Web.” Wiley.Com. 2014. https://www.wiley.com/en-ro/Philosophical+Engineering%3A+Toward+a+Philosophy+of+the+Web-p-9781118700181.

Iansiti, Marco, and Karim R. Lakhani. 2017. “The Truth About Blockchain.” Harvard Business Review, 2017. https://hbr.org/2017/01/the-truth-about-blockchain.

Institute for Blockchain Studies. 2016. “Blockchain Philosophy – Institute for Blockchain Studies Website.” 2016. http://blockchainstudies.org/BlockchainPhilosophy.html.

Lakoff, Johnson, and Mark Johnson. 2003. “Metaphors We Live.” 2003. https://www.press.uchicago.edu/ucp/books/book/chicago/M/bo3637992.html.

Morris, David Z. 2016. “Leaderless, Blockchain-Based Venture Capital Fund Raises $100 Million, And Counting.” Fortune. 2016. http://fortune.com/2016/05/15/leaderless-blockchain-vc-fund/.

Narayanan, Arvind, Joseph Bonneau, Edward Felten, Andrew Miller, and Steven Goldfeder. 2016. Bitcoin and Cryptocurrency Technologies: A Comprehensive Introduction. Princeton University Press.

Nian, Lam Pak, and David Lee Kuo Chuen. 2015. “A Light Touch of Regulation for Virtual Currencies | Request PDF.” ResearchGate. 2015. https://www.researchgate.net/publication/286055684_A_Light_Touch_of_Regulation_for_Virtual_Currencies.

Popper, Nathaniel. 2017. “A Venture Fund With Plenty of Virtual Capital, but No Capitalist.” The New York Times, 2017, sec. Business. https://www.nytimes.com/2016/05/22/business/dealbook/crypto-ether-bitcoin-currency.html.

Raval, Siraj. 2016. Decentralized Applications: Harnessing Bitcoin’s Blockchain Technology. O’Reilly Media, Inc.

Swan, Melanie, and Primavera de Filippi. 2017. “Toward a Philosophy of Blockchain: A Symposium: Introduction.” Metaphilosophy 48 (5): 603–619.

Tapscott, Don, and Alex Tapscott. 2016. “Here’s Why Blockchains Will Change the World.” Fortune. 2016. http://fortune.com/2016/05/08/why-blockchains-will-change-the-world/.

Tapscott, Don, Alex Tapscott, and Jeff Cummings. 2017. Blockchain Revolution: How the Technology Behind Bitcoin and Other Cryptocurrencies Is Changing the World. Unabridged edition. Brilliance Audio.

The Economist. 2015. “The Great Chain of Being Sure about Things.” The Economist, 2015. https://www.economist.com/briefing/2015/10/31/the-great-chain-of-being-sure-about-things.

Trottier, Leo. (2013) 2018. Historical Repository of Satoshi Nakamoto’s Original Bitcoin. C++. https://github.com/trottier/original-bitcoin.

WEF Financial Services. 2016. “The Future of Financial Infrastructure. An Ambitious Look at How Blockchain Can Reshape Financial Services. Technical Report, WEF, 2016.” http://www3.weforum.org/docs/WEF_The_future_of_financial_infrastructure.pdf.

Wood, D. 2014. “Ethereum: A Secure Decentralised Generalised Transaction Ledger.” In .

Excel: Comenzi rapide și formatare de bază

Sfetcu, Nicolae (2022), Excel: Comenzi rapide și formatare de bază, IT & C, 1:1, 28-31Sfetcu, Nicolae (2022), Excel: Comenzi rapide și formatare de bază, IT & C, 1:1, 28-31, DOI: 10.58679/IT43788, https://www.internetmobile.ro/excel-comenzi-rapide-si-formatare-de-baza/

 

Rezumat

Noțiuni de bază pentru lucrul cu MS Excel: comenzi rapide și sfaturi (previzualizare lipire, comenzi rapide) și formatare de bază (formatarea celulelor, rândurilor și coloanelor prin setarea fișei de lucru / paginii, redimensionarea coloanelor și rândurilor, ascunderea rândurilor și coloanelor, și vizualizarea tipăririi/finalului de pagină).

 

Cuvinte cheie: software, Excel

 

IT & C, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022, pp. 28-31
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469
URL: https://www.internetmobile.ro/excel-comenzi-rapide-si-formatare-de-baza/
© 2022 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Acesta este un articol cu Acces Deschis distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții pe orice mediu, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corect.

This is an Open Access article distributed under the terms of the Creative Commons Attribution License CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), which permits unrestricted use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original work is properly cited.

 

Excel

 

Excel: Comenzi rapide și formatare de bază

Nicolae Sfetcu

 

Comenzi rapide și sfaturi

Previzualizare lipire

Excel: Comenzi rapide și formatare de bază Nicolae Sfetcu

Copiați datele, apoi faceți clic dreapta pe celula în care doriți să o inserați. Dacă treceți peste una dintre pictogramele Lipire opțiune, veți vedea o previzualizare a aspectului datelor. Lipiți o formulă? Vrei doar valoarea celulei? Sa păstrezi aceeași formatare? După ce alegeți, faceți clic pe butonul corespunzător pentru a insera datele.

Comenzi rapide

În plus față de comenzile mai comune, cum ar fi copierea, tăierea, lipirea și salvarea, Excel are o serie de comenzi rapide pe care le veți găsi utile – unele pe care poate le cunoașteți, altele poate că nu!

  • Pentru a merge în sus și în jos în celule: Enter (jos) sau Shift + Enter (sus) sau tastele săgeată
  • Pentru a merge la stânga sau la dreapta: Tab (stânga) sau Shift + Tab (dreapta) sau tastele săgeată
  • Pentru a selecta toate celulele dintr-un rând sau coloană care au date (față de întreaga coloană sau rând): Shift + Command + Arrow (Mac) sau Shift + Control + Arrow (Windows)
  • Pentru a obține același conținut în mai multe celule, evidențiați celulele, tastați text / număr și apoi apăsați Control + Enter
  • Utilizați colțul din dreapta jos (Completare automată) a celulei pentru a completa în jos /in sus. Dacă completați in jos o coloană, puteți să faceți, in schimb, dublu clic pe ea (trebuie să fie conținut în celula din stânga acestei celule) (vedeți de mai sus pentru mai multe informații)
  • Tasta Esc sau X roșu din bara Formula va anula schimbarea.
  • Utilizați referințe absolute pentru a „bloca” elemente într-o celulă (de exemplu = H2*$I$1) (vedeți mai sus pentru mai multe informații)
  • Utilizați filtre pentru a vă limita vizualizarea rapidă

Formatare de bază

Formatarea celulelor, rândurilor și coloanelor

Din meniul Home, puteți formata fontul, numărul, alinierea, bordura, modelul și protecția celulelor, rândurilor și coloanelor.

Puteți, de asemenea, să faceți clic pe pictograma Expand  pentru a deschide caseta de dialog Format Cells tradițională care conține file pentru aceste diverse categorii.

Setarea fișei de lucru / paginii

La fel cum meniul Home vă oferă opțiunile care erau accesibile doar în caseta de dialog Format Cells, meniul Page Layout vă oferă acces la caracteristici care erau în caseta de dialog Page Setup (faceți clic pe pictograma Expand pentru a accesa căsuța de dialog tradițională).

Excel: Comenzi rapide și formatare de bază Nicolae Sfetcu

În grupul Page Setup, puteți seta marginile, orientarea și zona de tipărire. Rețineți că pictograma Print Titles evocă caseta de dialog Page Setup și că Print Titles aici se referă la titlurile rândurilor și coloanelor (de ex., A, B, C, 1, 2, 3, etc.), nu la anteturile și subsolurile foii. Cu caseta de dialog Page Setup deschisă, puteți face clic pe fila Header/Footer pentru a le schimba. Puteți accesa, de asemenea, anteturile și subsolurile prin intermediul meniului Insert.

Puteți schimba lățimea unei coloane punând cursorul între literele pentru acea coloană și următoarea. Când obțineți săgeata cu două capete, trageți spre dreapta sau spre stânga, după cum doriți.

Redimensionarea coloanelor și rândurilor

Excel: Comenzi rapide și formatare de bază Nicolae Sfetcu

Făcând dublu clic pe același loc va „potrivi automat” coloana, făcând-o la fel de largă ca cea mai mare bucată de text / date din coloana respectivă.

Aceeași tehnică funcționează pentru rânduri; puneți cursorul între cele două numere până când vedeți săgeata cu două capete, apoi trageți sau faceți dublu clic.

Ascunderea rândurilor și coloanelor

Pentru a ascunde o coloană sau un rând, faceți clic dreapta pe litera sau numărul pentru coloana sau rând (A, B, C, etc. sau 1, 2, 3, etc.) și selectați Hide.

Pentru a vedea o coloană sau un rând ascunse, selectați coloanele sau rândurile înainte și după coloana sau rândul lipsă, faceți clic dreapta și selectați Unhide.

Vizualizarea tipăririi/Finalului de pagină

Pentru a vedea unde se vor diviza datele dvs. în mai multe pagini, accesați meniul View și faceți clic pe pictograma Page Break Preview din grupul Workbook Views. Ajustați finalurile de pagină făcând clic și glisând marginile albastre cu mouse-ul. Pentru a reveni la vizualizarea normală, faceți clic pe pictograma Normal.

 

Sursa: Sfetcu, Nicolae (2015). Excel – Ghid pentru începători, MultiMedia Publishing, ISBN 978-606-033-316-6, https://www.telework.ro/ro/e-books/excel-ghid-pentru-incepatori/. Licența CC BY 4.0

1 … 42 43 44 45 46 47