Ontologii narative în tehnologia blockchain

Sfetcu, Nicolae (2023), Ontologii narative în tehnologia blockchain, IT & C, 2:1, 7-12, DOI: 10.58679/IT70323Sfetcu, Nicolae (2023), Ontologii narative în tehnologia blockchain, IT & C, 2:1, 7-12, DOI: 10.58679/IT70323, https://www.internetmobile.ro/ontologii-narative-in-tehnologia-blockchain/

 

Narrative ontologies in blockchain technology

Abstract

Paul Ricoeur examined a number of different forms of extended discourse, beginning with metaphorical discourse. Narrative discourse is one of the investigated forms, configuring heterogeneous concepts that identify actions at a time when one thing happens not only after something else, but also because of something else in a story or history that can be followed. It recasts physical events as narrative events, which make sense because they tell what happens in a story or history. Narratives are always a synthesis of the heterogeneous concepts that configure the episodes of the story.

Keywords: enterprise ontologies, blockchain technology, blockchain

Rezumat

Paul Ricoeur a examinat o serie de forme diferite de discurs extins, începând cu discursul metaforic. Discursul narativ este una din formele investigate, configurând concepte eterogene care identifică acțiunile într-un moment în care un lucru se întâmplă nu numai după altceva, ci și din cauza altui lucru dintr-o poveste sau istorie care poate fi urmată. Reformează evenimentele fizice ca evenimente narative, care au sens deoarece spun ceea ce se întâmplă într-o poveste sau într-o istorie. Narațiunile sunt întotdeauna o sinteză a conceptelor eterogene care configurează episoadele povestirii.

Cuvinte cheie: ontologii narative, tehnologia blockchain, blockchain

 

IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 7-12
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469
URL: https://www.internetmobile.ro/ontologii-narative-in-tehnologia-blockchain/
© 2023 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Ontologii narative în tehnologia blockchain

Nicolae Sfetcu

nicolae@sfetcu.com

 

Ontologia socială este preocupată de natura lumii sociale, de constituenții sau blocurile de construcție ale entităților sociale în general. Unele teorii susțin că entitățile sociale sunt construite din stările psihologice ale oamenilor, altele că sunt construite din acțiuni, iar altele din practici, iar alte teorii neagă chiar că se poate face o distincție între social și non-social. Una dintre modalitățile de a clarifica afirmațiile privind construirea entităților sociale este de a folosi diferite forme ale relației de superveniență[1] . Un avantaj a relației de superveniență este acela că permite relativ ușor articularea de distincții importante în moduri precise. Dar pot exista și deficiențe bine cunoscute în ceea ce privește relația de superveniență. (Fine 2001) Pentru blocurile sociale ale lumii sociale se pot pune în discuție diferite alte relații, în afară de superveniență, inclusiv identitate, părți, fuziune, agregare, stabilirea apartenenței, constituție și fundamentare. (List and Pettit 2011)

Pentru Paul Ricoeur[2], există o ordine și o structură a istoriei transmise prin narația istoriei, altfel istoria ar fi neinteligibilă. Dar evenimentele și faptele din această istorie narată perturbă ordinea dominantă și o reordonează.

Ricoeur a examinat o serie de forme diferite de discurs extins, începând cu discursul metaforic. Discursul narativ este una din formele investigate de Ricoeur, (Pellauer and Dauenhauer 2002) configurând concepte eterogene care identifică acțiunile într-un moment în care un lucru se întâmplă nu numai după altceva, ci și din cauza altui lucru dintr-o poveste sau istorie care poate fi urmată. Reformează evenimentele fizice ca evenimente narative, care au sens deoarece spun ceea ce se întâmplă într-o poveste sau într-o istorie. Narațiunile sunt întotdeauna o sinteză a conceptelor eterogene care configurează episoadele povestirii.

În Time and Narrative, Ricoeur a subliniat importanța ideii unei identități narative. (Ricoeur 1988) Argumentul lui Ricoeur privind individualizarea continuă printr-o succesiune de etape. El pornește de la filozofia limbajului și de la problema identificării referinței la persoane ca indivizi în sine, nu doar lucruri. Aceasta duce la considerarea subiectului vorbitor ca agent, trecând prin semantica acțiunii pe care Ricoeur o învățase din filosofia analitică. Apoi vine ideea că sinele are o identitate narativă. (Pellauer and Dauenhauer 2002)

Paradigma narativă este o teorie a comunicării conceptualizată de Walter Fisher, (Fisher 1984) care susține că toate comunicările semnificative au loc prin povestirea sau raportarea evenimentelor. Povestirile sunt mai convingătoare decât argumentele. Povestirile au puterea de a include începutul, mijlocul și sfârșitul unui argument. (Rowland 1988)

Raționalitatea narativă necesită coerență și fidelitate, (Dainton and Zelley 2011) Coerența narativă este gradul în care o poveste are sens.  Fidelitatea narativă este gradul în care o poveste se încadrează în înțelegerea prealabilă a observatorului. Paradigma narativă este în general considerată o teorie interpretativă a comunicării. (Spector-Mersel 2010)

Wessel Reijers și Mark Coeckelbergh descriu ontologic tehnologia prin referire la lanțul digital în continuă creștere, care conține înregistrări ale tranzacțiilor. (Reijers and Coeckelbergh 2018) Blockchain este format din codul de programare ca o secvență de simboluri care poate fi citită de dispozitivele de calcul. Acest cod are o dimensiune semnificativă umană și socio-instituțională. John Searle oferă o teorie ontologică a realității sociale care explică asemănarea dintre lege și codul de programare, indicând originea lor lingvistică. Originea anumitor fenomene artificiale, numite fapte instituționale, este trasată înapoi la entitățile lingvistice numite declarații de funcții de stare. (Searle 2010, 13) Actul lingvistic al acordului (actul de vorbire) are ca rezultat o nouă realitate: (Searle 2006, 69) oferă părții convenite un nou set de drepturi digitale și îndatoriri, regulile constitutive care definesc ontologia mediului TIC respectiv. (Reijers and Coeckelbergh 2018)

Declarațiile privind funcțiile de stare cuprind atât aspecte de natură internă (aspecte lingvistice, propoziții), cât și aspecte ilocuționare (aspecte extra-lingvistice: stări intenționale precum credințe și dorințe). Astfel, dacă declarăm ceva, putem crea o realitate ontologică  în timp ce dorim să se întâmple. (Searle 2006, 112)

În cazul TB, actul individual de tranzacționare a unei cantități de criptovalută depinde de intenționalitatea colectivă care se ridică la valabilitatea acestui act, fiind nevoie de un consens colectiv pentru a face să funcționeze sistemul. (Nakamoto 2008, 8)

Wessel Reijers și Mark Coeckelbergh iau în considerare teoriile post-fenomenologice din filosofia tehnologiei despre rolul medierii tehnologice și studiile sociale ale științei și tehnologiei (maparea rețelelor grupurilor sociale sau a actorilor umani și non-umani) pentru a analiza tehnologia blockchain prin conceptualizarea tipului de relație pe care acesta îl constituie între subiect și lumea sa. Astfel, dezvoltarea unor tehnologii precum Bitcoin indică o politică înțeleasă ca interacțiune între discursurile sociale și imaginarele sociale.

Există diferite opinii filozofice asupra modului în care semnificația ontologică a narațiunii poate contribui la înțelegerea noastră a lumii sociale și la felul în care se modelează realitatea socială. Unii cercetători consideră că narațiunea este o abilitate cognitivă instrumentală sau un instrument lingvistic, în timp ce alții o consideră o categorie ontologică legată de modul în care oamenii sunt în lume (Meretoja 2014, 89) sau înțeleg viața umană în sine ca având un caracter narativ. (MacIntyre 2007, 114) O altă diviziune teoretică cu privire la rolul narativului există între o tradiție empirică denunțând narațiunea ca un concept filosofic fundamental (Strawson 2004) și o tradiție hermeneutică respingând ideea de experiență nemediată de narațiuni și susține că toate reprezentările lumii sociale umane sunt mediate de interpretarea lingvistică umană, (Taylor 1971, 4) că subiectivitatea este întotdeauna mediată de limbaj, semne, simboluri și texte”. (Meretoja 2014, 96) Astfel, narațiunea ar trebui să fie înțeleasă ca un aspect ontologic fundamental al realității sociale umane.

Ontologia narativă poate fi folosită în studiul diferitelor aspecte ale lumii noastre sociale. Ricoeur caracterizează narațiunile ca fenomene culturale, și explică de ce narațiunile pot contura realitatea noastră socială: pentru că configurează porțiuni narative care refac evenimentele sociale (Borisenkova 2010, 93) și, astfel, ne reînnoiesc realitatea socială. Organizarea structurii narative ne ajută să înțelegem lumea socială, dar, în același timp, înțelegerea lumii sociale este baza oricărei noi structuri narative.

David Kaplan a stabilit o legătură între lucrarea lui Ricoeur și filozofia tehnologiei. El sugerează că metoda hermeneutică a lui Ricoeur, precum și analiza cercului hermeneutic dintre experiența umană și narațiune pot fi fructuoase în discuțiile despre tehnologie (Kaplan 2006, 43–44) deoarece aceste elemente pot îmbogăți analiza medierii tehnologice prin includerea noțiuni de mediere lingvistică și socială.

Tehnologia blockchain și tehnologiile monetare construite pe baza tehnicii narative nu organizează oameni și interacțiuni directe între ei, ci mai degrabă cvasi-caractere (de ex., adrese, case de schimb) și cvasi-evenimente (de ex., tranzacții) în cvasi-plotări (de ex., minarea unui bloc). (Ricoeur 1990, 181)

Bibliografie

  • Borisenkova, Anna. 2010. “Narrative Refiguration of Social Events: Paul Ricoeur’s Contribution to Rethinking the Social.” Études Ricoeuriennes / Ricoeur Studies 1 (1): 87–98. https://doi.org/10.5195/errs.2010.37.
  • Dainton, Marianne, and Elaine D Zelley. 2011. Applying Communication Theory for Professional Life: A Practical Introduction. Thousand Oaks, Calif.: SAGE Publications.
  • Fine, Kit. 2001. “The Question of Realism.” Philosophers’ Imprint 1: 1–30.
  • Fisher, Walter R. 1984. “Narration as a Human Communication Paradigm: The Case of Public Moral Argument.” Communication Monographs 51 (1): 1–22. https://doi.org/10.1080/03637758409390180.
  • Kaplan, David M. 2006. “Paul Ricoeur and the Philosophy of Technology.” Journal of French and Francophone Philosophy 16 (1/2): 42–56. https://doi.org/10.5195/jffp.2006.182.
  • List, Christian, and Philip Pettit. 2011. Group Agency: The Possibility, Design, and Status of Corporate Agents. Oxford University Press. http://www.oxfordscholarship.com/view/10.1093/acprof:oso/9780199591565.001.0001/acprof-9780199591565.
  • MacIntyre, Alasdair. 2007. After Virtue: A Study in Moral Theory, Third Edition. University of Notre Dame Press. https://muse.jhu.edu/book/52441.
  • Meretoja, Hanna. 2014. “Narrative and Human Existence: Ontology, Epistemology, and Ethics.” New Literary History 45 (1): 89–109. https://doi.org/10.1353/nlh.2014.0001.
  • Nakamoto, Satoshi. 2008. “Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System.” https://bitcoin.org/bitcoin.pdf.
  • Pellauer, David, and Bernard Dauenhauer. 2002. “Paul Ricoeur.” https://plato.stanford.edu/archives/win2016/entries/ricoeur/.
  • Reijers, Wessel, and Mark Coeckelbergh. 2018. “The Blockchain as a Narrative Technology: Investigating the Social Ontology and Normative Configurations of Cryptocurrencies.” Philosophy & Technology 31 (1): 103–30. https://doi.org/10.1007/s13347-016-0239-x.
  • Ricoeur, Paul. 1988. “Time and Narrative, Volume 3, Ricoeur, Blamey, Pellauer.” 1988. https://www.press.uchicago.edu/ucp/books/book/chicago/T/bo3711629.html.
  • ———. 1990. Time and Narrative, Volume 1. Translated by Kathleen McLaughlin and David Pellauer. 1 edition. Chicago, Ill.: University of Chicago Press.
  • Rowland, Robert C. 1988. “The Value of the Rational World and Narrative Papradigms.” Central States Speech Journal 39 (3–4): 204–17. https://doi.org/10.1080/10510978809363250.
  • Searle, John. 2006. “Social Ontology: Some Basic Principles.”
  • ———. 2010. Making the Social World: The Structure of Human Civilization. Oxford University Press. http://www.oxfordscholarship.com/view/10.1093/acprof:osobl/9780195396171.001.0001/acprof-9780195396171.
  • Spector-Mersel, Gabriela. 2010. “Narrative Research: Time for a Paradigm.” Narrative Inquiry 20 (1): 204–24. https://doi.org/10.1075/ni.20.1.10spe.
  • Strawson, Galen. 2004. “Against Narrativity.” Ratio 17 (4): 428–452.
  • Taylor, Charles. 1971. “Interpretation and the Sciences of Man.” The Review of Metaphysics 25 (1): 3–51. https://www.jstor.org/stable/20125928.

Note

[1] Superveniența este o relație între seturi de proprietăți sau seturi de fapte. Se spune că X supervine pe Y dacă și numai dacă este necesară o distincție în Y pentru ca orice distincție în X să fie posibilă.

[2] Paul Ricoeur a fost un filosof francez preocupat de antropologia filosofică în tradiția filozofiei reflexive franceze. Ricoeur a ajuns la concluzia că, pentru a studia în mod corespunzător realitatea umană, trebuie să se combine descrierea fenomenologică cu interpretarea hermeneutică, dezvoltând astfel o teorie a interpretării care ar putea fi altoită pe fenomenologie. În timp ce limbajul filozofic își propune mereu conceptele univocale, limbajul utilizat în realitate este întotdeauna polisemic, astfel încât toate utilizările limbajului necesită în mod necesar interpretare. În lucrarea sa ulterioară a pus un accent tot mai mare pe faptul că trăim în timp și în istorie. (Pellauer and Dauenhauer 2002)

 

Creative Commons CC BY 4.0Acesta este un articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții pe orice mediu, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corect.

Procesarea Big Data

Sfetcu, Nicolae (2023), Procesarea Big Data, IT & C, 2:1, 18-22, DOI: 10.58679/IT91785Sfetcu, Nicolae (2023), Procesarea Big Data, IT & C, 2:1, 18-22, DOI: 10.58679/IT91785, https://www.internetmobile.ro/procesarea-big-data/

 

Big Data Processing

Abstract

The data must be processed with advanced collection and analysis tools, based on predetermined algorithms, in order to obtain relevant information. Algorithms must also take into account aspects invisible to direct perceptions. Big Data in government processes increase cost efficiency, productivity and innovation. Civil registries are a source for Big Data. The processed data helps in critical development areas such as health care, employment, economic productivity, crime, security and natural disaster and resource management.

Keywords: big data

Rezumat

Datele trebuie procesate cu instrumente avansate de colectare și analiză, pe baza unor algoritmi prestabiliți, pentru a putea obține informații relevante. Algoritmii trebuie să ia în considerare și aspecte invizibile pentru percepțiile directe. Big Data în procesele guvernamentale cresc eficiența costurilor, productivitatea și inovația. Registrele civile sunt o sursă pentru Big Data. Datele prelucrate ajută în domenii critice de dezvoltare, cum ar fi îngrijirea sănătății, ocuparea forței de muncă, productivitatea economică, criminalitatea, securitatea și gestionarea dezastrelor naturale și a resurselor.

Cuvinte cheie: big data

 

IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 18-22
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469
URL: https://www.internetmobile.ro/procesarea-big-data/
© 2023 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Procesarea Big Data

Nicolae Sfetcu

nicolae@sfetcu.com

 

Datele trebuie procesate cu instrumente avansate de colectare și analiză, pe baza unor algoritmi prestabiliți, pentru a putea obține informații relevante. Algoritmii trebuie să ia în considerare și aspecte invizibile pentru percepțiile directe.

În 2004 Google a publicat o lucrare despre un proces numit MapReduce care oferă un model de procesare paralelă. (Dean and Ghemawat 2004) De asemenea, MIKE2.0 este o aplicație în sursă deschisă pentru managementului informațiilor. (MIKE2.0 2019) Mai multe studii din 2012 au arătat că arhitectura optimă pentru a aborda problemele din Big Data sunt cele cu mai multe straturi. O arhitectură paralelă distribuită distribuie date pe mai multe servere (medii de execuție paralelă) putându-se îmbunătăți astfel dramatic vitezele de procesare a datelor.

Conform unui raport al Institutului Global McKinsey din 2011, principalele componente și ecosisteme ale Big Data sunt: (Manyika et al. 2011) tehnici de analiză a datelor (învățarea mașinilor, prelucrarea limbajului natural, etc.), tehnologii de mari dimensiuni (business intelligence, cloud computing, baze de date), și vizualizări (diagrame, grafice, alte afișări ale datelor).

Big Data furnizează informații în timp real sau aproape real, evitându-se astfel latența ori de câte ori este posibil.

Aplicații

Big Data în procesele guvernamentale cresc eficiența costurilor, productivitatea și inovația. Registrele civile sunt o sursă pentru Big Data. Datele prelucrate ajută în domenii critice de dezvoltare, cum ar fi îngrijirea sănătății, ocuparea forței de muncă, productivitatea economică, criminalitatea, securitatea și gestionarea dezastrelor naturale și a resurselor. (Kvochko 2012)

De asemenea, Big Data oferă o infrastructură care este permite evidențierea incertitudinilor, a performanței, și disponibilitatea componentelor. Tendințele și predicțiile în industrie necesită o cantitate mare de date și instrumente avansate de predicție.

Big Data contribuie la îmbunătățirea asistenței medicale prin furnizarea de medicamente personalizate și analize prescriptive, intervenții clinice cu evaluarea riscurilor și analize predictive, etc. Nivelul datelor generate în sistemele de sănătate este foarte mare. Dar există o problemă presantă cu generare de „date murdare”, care cresc odată cu creșterea volumului de date, mai ales că cele mai multe sunt nestructurate și greu de utilizat. Utilizarea Big Data în domeniul asistenței medicale a generat provocări etice semnificative, cu implicații asupra drepturilor individuale, viața privată și autonomia, transparența și încrederea.

În media și publicitate, pentru Big Data se folosesc numeroase puncte de informare despre milioane de persoane, pentru a servi sau transmite mesaje sau conținuturi personalizate.

În domeniul asigurărilor de sănătate se colectează date despre „factorii determinanți ai sănătății”, care ajută la elaborarea de previziuni privind costurile de sănătate și identificarea problemele de sănătate ale clienților. Această utilizare este controversată, datorită discriminării clienților cu probleme de sănătate. (Allen 2018)

Big Data și tehnologia informației se complementează reciproc, ajutând împreună la dezvoltarea Internetului Lucrurilor (Internet of Things, IoT) pentru interconectarea dispozitivelor inteligente și colectarea datelor senzoriale utilizate în diferite domenii.

În sport, Big Data poate ajuta la îmbunătăți pregătirii și înțelegerea concurenților utilizând senzori specifici, și se poate prezice performanța viitoare a sportivilor. Senzorii atașați mașinilor din Formula 1 colectează, printre altele, date din presiunea în anvelope pentru a eficientiza arderea combustibilului.

În cercetare

În știință, sistemele Big Data sunt folosite intens în acceleratoarele de particule de la CERN (150 de milioane de senzori transmit date de 40 de milioane de ori pe secundă, pentru cca 600 de milioane de coliziuni pe secundă, din care se utilizează după filtrare doar 0,001% din totalul datelor obținute), (Brumfiel 2011) în telescoapele radio astrofizice construite din mii de antene, decodificarea genomului uman (inițial a durat câțiva ani, cu Big Data se poate realiza în mai puțin de o zi), studii climatice, etc.

Marile firme IT utilizează depozite de date de ordinul zecilor de petabyte pentru căutare, recomandări și merchandising. Cele mai multe date sunt colectate de Facebook, cu peste 2 miliarde de utilizatori activi lunar, (Constine 2017) și Google cu peste 100 de miliarde de căutări pe lună. (Sullivan 2015)

În cercetare se folosește mult căutarea criptată și formarea clusterelor în Big Data. Țările dezvoltate investesc enorm în prezent pentru cercetare în Big Data. În cadrul Uniunii Europene, aceste cercetări sunt înglobate în programul-cadrul Orizont 2020. (European Commission 2019)

Adesea, programele de cercetare folosesc resursele API de la Google și Twitter pentru a obține acces la sistemele lor Big Data, gratuit sau contra cost.

Seturile mari de date vin cu provocări algoritmice care anterior nu existau, fiind imperios necesar să se schimbe în mod fundamental modalitățile de procesare. Pentru aceasta s-au creat ateliere speciale de lucru care reunesc oameni de știință, statisticieni, matematicieni și practicieni pentru a discuta despre provocările algoritmice ale Big Data.

Bibliografie

  • Allen, Marshall. 2018. “Health Insurers Are Vacuuming Up Details About You — And It Could Raise Your Rates.” Text/html. ProPublica. July 17, 2018. https://www.propublica.org/article/health-insurers-are-vacuuming-up-details-about-you-and-it-could-raise-your-rates.
  • Brumfiel, Geoff. 2011. “High-Energy Physics: Down the Petabyte Highway.” Nature 469 (7330): 282–83. https://doi.org/10.1038/469282a.
  • Constine, Josh. 2017. “Facebook Now Has 2 Billion Monthly Users… and Responsibility.” TechCrunch (blog). 2017. http://social.techcrunch.com/2017/06/27/facebook-2-billion-users/.
  • Dean, Jeffrey, and Sanjay Ghemawat. 2004. “MapReduce: Simplified Data Processing on Large Clusters.” http://static.googleusercontent.com/media/research.google.com/en//archive/mapreduce-osdi04.pdf.
  • European Commission. 2019. “Horizon 2020.” Text. Horizon 2020 – European Commission. 2019. https://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en.
  • Kvochko, Elena. 2012. “Four Ways to Talk About Big Data.” Text. Information and Communications for Development. December 4, 2012. http://blogs.worldbank.org/ic4d/four-ways-to-talk-about-big-data.
  • Manyika, James, Michael Chui, Jaques Bughin, and Brad Brown. 2011. “Big Data: The next Frontier for Innovation, Competition, and Productivity.” 2011. https://www.mckinsey.com/business-functions/digital-mckinsey/our-insights/big-data-the-next-frontier-for-innovation.
  • MIKE2.0. 2019. “Big Data Solution Offering – MIKE2.0, the Open Source Methodology for Information Development.” 2019. http://mike2.openmethodology.org/wiki/Big_Data_Solution_Offering.
  • Sullivan, Danny. 2015. “Google Still Doing At Least 1 Trillion Searches Per Year.” Search Engine Land. January 16, 2015. https://searchengineland.com/google-1-trillion-searches-per-year-212940.

 

Creative Commons CC BY 4.0Acesta este un articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții pe orice mediu, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corect.

A apărut ediția tipărită a revistei ”IT & C, Volumul 1, 2022”

postat în: Știri 0

IT & C, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022

ISSN 2971 – 9097 ISSN-L 2821 – 8469. Format B5 Academic, 176 x 250 x 8 mm, 320 g. Preț: 35,99 lei
https://www.internetmobile.ro/revista/it-c-volumul-1-2022/

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică.

Cuprins:

EDITORIAL
Cu sau fără Internet?, de Nicolae Sfetcu
Supremația tehnologiilor IT&C, de Nicolae Sfetcu

TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
Tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu
Ciclul de viață al inteligenței artificiale, de Nicolae Sfetcu

TELECOMUNICAȚII
Rețelele de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu
Proiectarea și arhitectura rețelelor de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu

INTERNET
Megadatele (Big Data) pe Internet, de Nicolae Sfetcu
Cum funcționează Internetul, de Michael Mendez

SOFTWARE
Deschideți / Creați o imagine în Adobe Photoshop, de Nicolae Sfetcu
Excel: Comenzi rapide și formatare de bază, de Nicolae Sfetcu

PROGRAMARE
Utilizarea limbajului de programare R în știința datelor cu RStudio, de Rafael A. Irizarry
Tipuri de date atomice în Python, de Stephen Davies

DEZVOLTARE WEB
Servere web, de Michael Mendez
Variabile în dezvoltarea WordPress, de Nicolae Sfetcu

SECURITATE CIBERNETICĂ
Securitatea informațiilor în lucrul cu megadate pe Internet, de Nicolae Sfetcu
Securitatea Big Data: Amenințări, de Nicolae Sfetcu

AFACERI ONLINE
Proiectarea și modelarea tehnologiei blockchain – Bitcoin, de Nicolae Sfetcu
Marketing de conţinut, de Nicolae Sfetcu

MEDIA
Analitica rețelelor sociale, de Nicolae Sfetcu
Cercetare și aplicații în rețelele sociale, de Bogdan Batrinca și Philip C Treleaven

EAN 743837007490 , Cod ITC1T , ID 3110

Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain

postat în: Știri 0

Ontologia de intreprindere face o distincție clară între nivelul datalogic, infolog și esențial al tranzacțiilor cu blockchain și contractele inteligente. Metodologia OntoClean analizează ontologiile bazate pe proprietăți formale, independente de domenii ale claselor (metaproprietăți), fiind prima încercare de a formaliza noțiunile de analiză ontologică pentru sistemele informatice. Noțiunile sunt extrase din ontologia filosofică. În webul semantic, o proprietate este o relație binară. Distincția dintre proprietate și clasă este subtilă. Astfel, o metaproprietate este o proprietate a unei proprietăți sau a unei clase.

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 75-87
ISSN 2021 – 8086, ISSN – L 2021 – 8086
URL: https://www.cunoasterea.ro/ontologii-de-intreprindere-in-tehnologia-blockchain/

1 … 36 37 38 39 40 41 42 … 47