Descriere
Tihan, Laura Mihaela; Tihan, Eusebiu Jean (2026), Singurătatea în era conexiunilor infinite: De la condiție existențială la criză antropologică, IT & C, 5:3, 83-112, DOI: 10.58679/IT90077, https://www.internetmobile.ro/singuratatea-in-era-conexiunilor-infinite-de-la-conditie-existentiala-la-criza-antropologica/
Loneliness in the Age of Infinite Connections: From Existential Condition to Anthropological Crisis
An Interdisciplinary Study of Social Isolation and Loneliness in the Context of Contemporary Technological and Psychosocial Transformations
Abstract
Objectives: This interdisciplinary study aims to analyze the phenomenon of loneliness through philosophical, anthropological, psychosocial, and psychoanalytic lenses, contextualized within the accelerated technological transformations of the 21st century. The research seeks to clarify the conceptual distinction between loneliness as an objective state and isolation as a subjective experience, while evaluating the impact of emerging communication technologies on human psyche and interpersonal relationships.
Methods: The study adopts a theoretical interdisciplinary approach, synthesizing contributions from ancient and modern philosophy, psychological anthropology, psychosocial studies, psychoanalysis, and recent research on the impact of artificial intelligence and virtual reality on mental health. Quantitative data are corroborated with findings from the Edelman Trust Barometer 2026, providing a global assessment of interpersonal trust and tendencies toward social isolation.
Results: The analysis reveals a profound transformation of the loneliness experience in contemporary times, evolving from an individual existential condition to a structural crisis of global proportions. The distinction between beneficial solitude and pathological isolation becomes essential for understanding the phenomenon. Emerging technologies, particularly AI companions and virtual reality, create the paradox of simulated connection that may exacerbate, rather than alleviate, authentic feelings of isolation. At the psychopathological level, chronic isolation is associated with depression, anxiety, cognitive decline, and premature mortality, constituting an independent risk factor comparable to smoking or obesity.
Conclusions: Contemporary loneliness cannot be reduced to a mere individual problem; it represents an anthropological crisis generated by the interaction between hyper-individualism, social fragmentation, value polarization, and the substitution of authentic relationships with digital simulacra. Rebuilding spaces of mediated trust and rediscovering the value of authentic otherness represent fundamental imperatives for mental health and social coherence in the future.
Keywords: loneliness, isolation, psychological anthropology, psychoanalysis, artificial intelligence, virtual reality, social isolation, trust crisis, psychiatric comorbidities, existential philosophy
Rezumat
Obiective: Prezentul studiu își propune să analizeze fenomenul singurătății dintr-o perspectivă interdisciplinară, integrând dimensiuni filosofice, antropologice, psihosociologice și psihanalitice, în contextul transformărilor tehnologice accelerate ale secolului XXI. Cercetarea urmărește să clarifice distincția conceptuală dintre singurătatea ca stare obiectivă și însingurarea ca experiență subiectivă, precum și să evalueze impactul noilor tehnologii de comunicare asupra psihicului uman și a relațiilor interpersonale.
Metodă: Studiul adoptă o abordare teoretică interdisciplinară, sintetizând contribuții din filosofia antică și modernă, antropologia psihologică, psihosociologia, psihanaliza și studiile recente privind impactul inteligenței artificiale și al realității virtuale asupra sănătății mintale. Datele cantitative sunt coroborate cu rezultatele Barometrului de Încredere Edelman 2026, care oferă o radiografie globală a stării încrederii interpersonale și a tendințelor de izolare socială.
Rezultate: Analiza relevă o transformare profundă a experienței singurătății în contemporaneitate, aceasta evoluând de la o condiție existențială individuală la o criză structurală de proporții globale. Distincția dintre solitudinea benefică și însingurarea patologică devine esențială pentru înțelegerea fenomenului. Tehnologiile emergente, în special companionii AI și realitatea virtuală, creează paradoxul unei conexiuni simulate care poate exacerba, mai degrabă decât să aline, sentimentul de izolare autentică. La nivel psihopatologic, însingurarea cronică se asociază cu depresie, anxietate, declin cognitiv și mortalitate prematură, constituind un factor de risc independent comparabil cu fumatul sau obezitatea.
Concluzii: Singurătatea contemporană nu poate fi redusă la o simplă problemă individuală; ea reprezintă o criză antropologică generată de interacțiunea dintre hiperindividualism, fragmentarea socială, polarizare valorică și substituirea relațiilor autentice cu simulacre digitale. Reconstruirea unor spații de încredere intermediată și redescoperirea valorii alterității autentice reprezintă imperative fundamentale pentru sănătatea psihică și coerența socială a viitorului.
Declarație de semnificație: Acest articol oferă o contribuție originală la înțelegerea singurătății prin integrarea perspectivelor filosofice, antropologice și psihanalitice cu date empirice contemporane, propunând un cadru teoretic unitar pentru analiza unuia dintre cele mai presante fenomene ale modernității târzii.
Cuvinte cheie: singurătate, însingurare, antropologie psihologică, psihanaliză, inteligență artificială, realitate virtuală, izolare socială, criză a încrederii, comorbidități psihiatrice, filosofie existențială
IT & C, Volumul 5, Numărul 3, Septembrie 2026, pp. 83-112
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT90077
URL: https://www.internetmobile.ro/singuratatea-in-era-conexiunilor-infinite-de-la-conditie-existentiala-la-criza-antropologica/
© 2026 Laura Mihaela TIHAN, Eusebiu Jean TIHAN. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.





Recenzii
Nu există recenzii până acum.