Artificial Intelligence, Biometrics and Immersive Technologies in Juvenile Forensic Assessment: A Translational Analysis of Neuropsychological, Evidentiary and Ethical Implications

Descriere

Tihan, Eusebiu Jean (2026), Artificial Intelligence, Biometrics and Immersive Technologies in Juvenile Forensic Assessment: A Translational Analysis of Neuropsychological, Evidentiary and Ethical Implications, IT & C, 5:2, 40-54, DOI: 10.58679/IT55906, https://www.internetmobile.ro/artificial-intelligence-biometrics-and-immersive-technologies-in-juvenile-forensic-assessment/

Abstract

The integration of Artificial Intelligence (AI), biometrics and Virtual Reality (VR) into judicial assessment represents a major transformation of evidentiary procedures. In cases involving minors, these technologies raise distinct neuropsychological and ethical challenges that require urgent translational analysis.

Keywords: artificial intelligence, forensic psychology, biometrics, juvenile justice, immersive technologies, neurodevelopment, algorithmic explainability

Objective: To analyze the impact of emerging digital technologies on evidentiary validity, cognitive vulnerability and the protection of minors within the justice system, proposing a translational framework for their ethical implementation.

Methods: A conceptual-translational analysis integrating literature from neuropsychology (reconstructive memory, prefrontal development), forensic psychology (suggestibility, false memory) and AI technology (explainability, algorithmic bias), correlated with applications from Romanian judicial practice. Literature was sourced from PubMed, PsycINFO, Web of Science and Scopus databases (2018–2025).

Results: Three critical domains were identified: (1) algorithmic opacity („black box” problem) and its conflict with the right to adversarial defence, particularly affecting minors with developmental vulnerabilities; (2) the risk of procedural memory implantation through immersive VR environments, amplifying suggestibility; (3) biometric surveillance of minors and its potential impact on neurocognitive development and traumatic stress responses. Recent experimental research demonstrates that generative AI chatbots induce over three times more false memories compared to control conditions, with effects persisting over time.

Conclusions: A hybrid model for AI use in juvenile justice is necessary, ensuring algorithmic explainability (XAI), rigorous ethical oversight, and neuropsychological protection. Technology must serve as an auditable tool, not a substitute for human expert judgment.

Inteligență artificială, biometrie și tehnologii imersive în evaluarea criminalistică juvenilă: O analiză translațională a implicațiilor neuropsihologice, probatorii și etice

Rezumat

Integrarea inteligenței artificiale (IA), a biometriei și a realității virtuale (RV) în evaluarea judiciară reprezintă o transformare majoră a procedurilor probatorii. În cazurile care implică minori, aceste tehnologii ridică provocări neuropsihologice și etice distincte, care necesită o analiză translațională urgentă.

Cuvinte cheie: inteligență artificială; psihologie criminalistică; biometrie; justiție juvenilă; tehnologii imersive; neurodezvoltare; explicabilitate algoritmică

Obiectiv: Analizarea impactului tehnologiilor digitale emergente asupra validității probatorii, vulnerabilității cognitive și protecției minorilor în cadrul sistemului judiciar, propunând un cadru translațional pentru implementarea lor etică.

Metode: O analiză conceptual-translațională care integrează literatura din neuropsihologie (memoria reconstructivă, dezvoltarea prefrontală), psihologia criminalistică (sugestibilitate, memorie falsă) și tehnologia IA (explicabilitate, prejudecată algoritmică), corelată cu aplicații din practica judiciară românească. Literatura a fost obținută din bazele de date PubMed, PsycINFO, Web of Science și Scopus (2018-2025).

Rezultate: Au fost identificate trei domenii critice: (1) opacitatea algoritmică (problema „cutiei negre”) și conflictul acesteia cu dreptul la apărare contradictorie, care afectează în special minorii cu vulnerabilități de dezvoltare; (2) riscul implantării memoriei procedurale prin medii VR imersive, amplificând sugestibilitatea; (3) supravegherea biometrică a minorilor și impactul său potențial asupra dezvoltării neurocognitive și a răspunsurilor la stresul traumatic. Cercetări experimentale recente demonstrează că chatbot-urile generative bazate pe IA induc de peste trei ori mai multe amintiri false în comparație cu condițiile de control, efectele persistând în timp.

Concluzii: Este necesar un model hibrid pentru utilizarea IA în justiția juvenilă, care să asigure explicabilitatea algoritmică (XAI), supravegherea etică riguroasă și protecția neuropsihologică. Tehnologia trebuie să servească ca instrument auditabil, nu ca substitut pentru judecata experților umani.

IT & C, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026, pp. 40-54
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT55906
URL: https://www.internetmobile.ro/artificial-intelligence-biometrics-and-immersive-technologies-in-juvenile-forensic-assessment/
© 2026 Eusebiu Jean TIHAN. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.