Digital Architectures for Judicial Psychological Evidence: A Translational Analysis of the Integration of Virtual Reality, Artificial Intelligence and Blockchain in the Assessment of Minors

Descriere

Tihan, Eusebiu Jean (2026), Digital Architectures for Judicial Psychological Evidence: A Translational Analysis of the Integration of Virtual Reality, Artificial Intelligence and Blockchain in the Assessment of Minors, IT & C, 5:2, 7-18, DOI: 10.58679/it40887, https://www.internetmobile.ro/digital-architectures-for-judicial-psychological-evidence/

Abstract

To provide a translational analysis of emerging technologies—Virtual Reality (VR), Artificial Intelligence (AI), and Blockchain—in the judicial psychological assessment of minors, examining both their potential to enhance evidence validity and the risks they pose to memory integrity, procedural fairness, and fundamental rights.

Keywords: judicial psychological assessment, virtual reality, artificial intelligence, blockchain, false memories, forensic technology

Objective: To provide a translational analysis of emerging technologies—Virtual Reality (VR), Artificial Intelligence (AI), and Blockchain—in the judicial psychological assessment of minors, examining both their potential to enhance evidence validity and the risks they pose to memory integrity, procedural fairness, and fundamental rights.

Methods and Results: This translational analysis synthesises findings from cognitive psychology, neuropsychology, forensic practice, and recent technological research. The reconstructive memory model (Loftus, 2024) demonstrates that remembering is an active construction process vulnerable to contamination. The psychodramatic concept of „surplus reality” (Moreno, 2022) explains the altered state induced during evaluation. Recent experimental research (Chan et al., 2024) demonstrates that generative AI chatbots induce over three times more false memories compared to control conditions, with 36.4% of responses erroneously influenced and effects persisting after one week. VR environments, while offering controlled mnemonic reactivation, present significant „procedural implantation” risks. Blockchain technology provides cryptographic guarantees for evidence integrity through immutable timestamping, addressing chain-of-custody vulnerabilities.

Conclusions: VR, AI, and Blockchain represent fundamental reconfigurations of how psychological evidence is collected, analysed, and preserved. Their integration requires mandatory operational protocols, the institutionalisation of Explainable AI (XAI) principles, investment in public digital infrastructure, and continuous interdisciplinary professional training. These technologies must serve as instrumental extensions of human judgment, not substitutes for it, with the psychologist as „architect of the digital process” ensuring ethical and transparent implementation that protects minors’ dignity and rights.

Arhitecturi digitale pentru proba psihologică judiciară: O analiză translațională a integrării realității virtuale, inteligenței artificiale și blockchain în evaluarea minorilor

Rezumat

Expertiza psihologică judiciară a minorilor se confruntă cu o provocare epistemică fundamentală: sesiunea de evaluare nu este un act neutru de descoperire a unui adevăr psihologic preexistent, ci un proces activ de co-construcție narativă, vulnerabil la contaminare, sugestibilitate și erori de interpretare. Prezentul articol propune o analiză translațională a integrării tehnologiilor emergente – Realitate Virtuală (VR), Inteligență Artificială (AI) și Blockchain – ca răspuns la aceste vulnerabilități structurale. Plecând de la fundamentele neuropsihologice ale memoriei reconstructive (Loftus, 2019, 2024; Loftus & Klemfuss, 2024) și de la conceptul psihodramatic de „plus-realitate” (Moreno, 2022), examinăm modul în care VR poate facilita accesul controlat la amintiri traumatice, dar și riscul major de „implantare procedurală”. Analizăm potențialul AI ca auditor al declarațiilor (prin analiză lingvistică asistată și evaluarea micro-expresiilor) și problema fundamentală a „cutiei negre” algoritmice, care intră în conflict cu dreptul la un proces echitabil și contradictorial (Završnik, 2020). Cercetări recente (Chan, Pataranutaporn, Suri, Zulfikar, Maes, & Loftus, 2024) demonstrează că interacțiunea cu sisteme generative de tip chatbot poate induce de peste trei ori mai multe false memorii comparativ cu metodele tradiționale, o constatare cu implicații profunde pentru utilizarea AI în interviurile investigative. În fine, explorăm utilizarea tehnologiei Blockchain pentru asigurarea integrității și trasabilității probelor digitale, de la înregistrarea audio-video a interviului până la raportul final de expertiză. Concluzionăm că aceste tehnologii nu trebuie privite ca substitute ale judecății umane, ci ca extensii instrumentale ale acesteia, a căror implementare etică și eficientă necesită un cadru normativ adaptat, protocoale operaționale clare (precum „Fișa de Control pentru Validarea Tele-Expertizei” – FCVE-2026) și o formare continuă a specialiștilor la intersecția dintre psihologie, drept și tehnologie.

Cuvinte cheie: expertiză psihologică judiciară, realitate virtuală, inteligență artificială, blockchain, memorie reconstructivă, sugestibilitate, false memorii, etică tehnologică, criminalistică digitală.

IT & C, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026, pp. 7-18
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/it40887
URL: https://www.internetmobile.ro/digital-architectures-for-judicial-psychological-evidence/
© 2026 Eusebiu Jean TIHAN. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.